2,139 matches
-
seama de miza competiției și nu pierde nici un moment din vedere acest lucru. Și un altul larg, deschis, care nu cere nici un efort, pentru că el coboară în permanență. Inerția. Rutina. Te duce de la sine dacă vrei. Sau mersul în voia lenei cum spune proverbul. Socotiți acum cât de depărtate vor fi cele două poziții la terminarea cursei. De unde reiese logic că pentru fiecare competitor să zicem, plata sau răsplata unuia față de celălalt va fi atât de diferită, ca de la cer la
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
floare în tină'', ,,Vrednicia fără înțelepciune e ca frumusețea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată ne caută pe noi, iar înțelepciunea trebuie căutată de noi ca pe o comoară''. Hărnicia și chibzuința sunt coordonate ale muncii omului din popor și sunt opuse lenei: Sârguința/Țese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea și demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valențe metaforice inegalabile: Cuvântul bun unge și cel rău împunge''. Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
înțelepciune e ca frumusețea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată ne caută pe noi, iar înțelepciunea trebuie căutată de noi ca pe o comoară''. Hărnicia și chibzuința sunt coordonate ale muncii omului din popor și sunt opuse lenei: Sârguința/Țese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea și demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valențe metaforice inegalabile: Cuvântul bun unge și cel rău împunge''. Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui'', ,,Decât să întingi în
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
parlament Nu se mai țin, așa se pare, Căci fiecare-i competent Iar scaunele-s toate goale; La meciurile ce au loc Pe stadioane și arene, Nu s-a marcat în nici un joc Vreun gol, nici chiar să zic ... de lene Și-apoi, chiar multe s-au schimbat Și bucuroși am fost, iar triști, Poate vreo doi, ce-au fost odat', Cum își ziceau ei ... umoriști! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Prostia s-a plictisit / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PROSTIA S-A PLICTISIT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364972_a_366301]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Viață, viață, fir de ață, ești ,,lumină din lumină'' pe Pământ, un jurământ cu Domnul și cu Duhul. Viață, viață, mergi la piață, pe la servici și îi dai bici faci plimbare pe sub soare, unde e lene vii alene. Viață, viață, ești paiață, unde-i război faci tărăboi, unde-i pace pui pe ace, tu să mă crezi, frumos brodezi! Referință Bibliografică: Viață, viață... / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie
VIAŢĂ, VIAŢĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366381_a_367710]
-
vorbe, trei prostii. Nu umbla ca puica din cuib în cuib. Când cineva își pierde numele, și-alege un pseudonim. Cine muncește, nu mai are timp să și câștige. Să nu te faci că te prefaci. • Unuia căruia îi e lene și să facă pe leneșul! Mergem din ce în ce mai bine ... spre mai rău! [20] ------------------------------------------------- Unii-s buni numai să judece pe alții, dar nu și pe ei. • Împotriva adevărului nu te poți opune nici cu arma nucleară. Câteodată este bine să mai
AFORISME DE VIAŢĂ (VII) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366469_a_367798]
-
și aici, lehamitea îl bântuie, sila îl covârșește și-i dictează (se putea, altfel!?) instrumentarea perplexă a limbajului folosit. Cu înțelesuri de foarte multe ori ambigue, multe din ele, evident, de prisos. Din subconștientul minții, încețoșat de aburul dens al lenei și inapetenței cognitive - parcă dintr-un fel de arhivă a nebuloasei corticale, pe care n-o stăpânim și n-o conștientizăm (și-aici, n-ar prea fi vina noastră!) - țâșnesc, pentru a numi și fecunda (!) acțiunea cotidiană, noțiuni și terminologii
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
lângă el, însă foarte puțini ”strigă” această nedreptate și foarte puțini cer cont celor răspunzători de ea. De ce nu sunt pedepsiți cei care provoacă dureri celorlalți? De ce nu sunt trași la răspundere acei monștri, care din prostie, incompetență, rea voință, lene sau din foamea nepotolită de... câștig, fac să sufere oameni nevinovați? Unde sunt cei care au contribuit la stingerea din viață a tinerei Aurelia Ion și a lui Adrian Iovan? De ce au fost lăsate, aceste două ființe nevinovate, să moară
O LACRIMĂ ŞI UN... ADIO! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361581_a_362910]
-
văr numit Albert, Cum curge râul Aare-n seară, Amorul nostru e discret. Pe un abac se-adună anii, Dar Magdalena strălucea, Dădeau ocol dracii, vultanii, În visul alb ea se păstra. Frumosul piept al Magdalenei. De când nu e, trăiesc în lene. Boris Marian Referință Bibliografică: A capella / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
A CAPELLA de BORIS MEHR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361716_a_363045]
-
pe ușă a intrat ursitoarea cea rea, pe care mama lui nu o invitase. “Să fie leneș în treburile casei, a strigat ea și din cauza asta, într-o zi să îi fie viața în cumpănă, să nu se vindece de lene numai dacă va scăpa cu viață din primejdia ce-l așteaptă”. A trântit ușa și a fugit. Mai rămăsese o ursitoare să-i dea darul și ca să mai îndulceasca din blestemul de a fi leneș în casă, i-a ursit
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
micuțului să fie harnic la servici și să-i placă să construiască lucruri mecanice. Și să știi tu, Fereastră Frumoasă, ca s-a împlinit tot ce i-a fost ursit, atât cele bune, cât și cele rele. Se părea că lenea l-a fixat pe Gigi să stea mai tot timpul petrecut acasă, pe o canapea și cu ochii la televizor. - Dar încolo, e băiat bun, cum susține cu căldură soția înțelegătoare care îi făcea multe din treburile pe care trebuia
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
dragă Fereastră Înflorată, și să mai duc puțin polen pentru întărirea sănătății. Am drum lung de făcut. Rămâneți cu bine! - Buni, dacă Albinuța n-ar fi găsit polenul miraculos, Gigi ar fi murit? Moartea i s-ar fi tras de la lenea lui? - E posibil. - Eu ... vreau să te întreb ceva ... dacă nu îmi pun lucrurile la loc, tot lene se cheamă că este? - Te las să te gândești. Acum închide ochișorii și mâine să îmi dai răspunsul. Somn ușor! Elena BUICĂ-Buni
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
cu bine! - Buni, dacă Albinuța n-ar fi găsit polenul miraculos, Gigi ar fi murit? Moartea i s-ar fi tras de la lenea lui? - E posibil. - Eu ... vreau să te întreb ceva ... dacă nu îmi pun lucrurile la loc, tot lene se cheamă că este? - Te las să te gândești. Acum închide ochișorii și mâine să îmi dai răspunsul. Somn ușor! Elena BUICĂ-Buni Pickering, Toronto,Canada 15 februarie 2013 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAȚI DIN ȚARA LOR (I
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsam pe rană Și un păcat spre ele m-ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi Și tremură păienjenii pe grinzi Și cade înserarea peste urbe Și-atunci femei frumoase
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352026_a_353355]
-
Ca să fim sinceri, domnul Aristică nu la asta se gândea acum, că era prea cald, însă apartenența la un spațiu al eternelor mistere îl făcea să acționeze instinctiv, în conformitate cu cele mai sfinte tradiții, mai ales că acestea corespundeau perfect cu lenea sa proverbială. De altfel știa și cu cine să vorbească! Cu Lică Șarampoi, zis Șfredelu, om priceput la toate cele, un meseriaș de excepție, unul din aceia ce se bucură de aprecierea tuturor, ca fiind omul cu mâinile de aur
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cumpăna dintre milenii. Cei patru întreprind un tur de forță, un tur triumfal prin manejul de sub cupola Poeziei umoristice, adunată în patru versuri, cu formă fixă, cu satira și umorul în coadă, după ce s-au luptat susținut cu adversarii fățiși: lenea, minciuna, impostura, corupția și celelalte vicii ale societății din toate timpurile, dar, acutizate în vremurile noastre. Aidoma celor trei mușchetari și a gasconului d’Artagnan, cei patru și-au ales ca deviză: Toți pentru unul și unul pentru toți! conlucrând
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
în ferme, se moare-n plantații, Se moare la munca murdară de sclav, Se moare-n avans pe cinci generații, Se moare valahic, ortacic, moldav, Se moare trudind proletar, peste normă Se moare la slujbă, muncind excesiv, Se moare de lene, se moare de formă, Se moare în joacă, stupid și naiv, Se moare cu popă dar și-n crâșmă-n-alcool, Se moare în puf sau se moare în șanț, Se moare în opium, se moare-n formol, Se moare în zbor
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
facă binele ci refuză de fapt să-l facă. De aceea stăpânul îl pedepsește atât de aspru pe slujitorul acesta fiindcă ar fi putut face binele și nu l-a făcut, ci a refuzat să-l facă, și asta din lene și răutate. Iar cel care totuși cheltuie talantul și nu-și aduce dobânda sa, măcar a încercat să facă ceva, iar stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
ceva, iar stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca pe unul care a reușit deja să aducă câștig. Pe când, cel care îngroapă talantul se îngroapă pe sine în lene și nepăsare, sau în necinste și fapte rele, cum suntem și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba, nu e doar dușmanul stăpânului, ci și al lui însuși
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
pentru sufletele ce urmau să se nască în ziua respectivă. Angelo-i punea un vârf de compasiune, Draco-j un polonic de răutate. Angelo-i turna o lingurință de ambiție, Draco-j vărsa un castron întreg de orgoliu. Și tot așa - talent, toleranță, altruism... lene, ranchiună, nepăsare, invidie, lăcomie... Fiecare ingredient avea o nuanță distinctă, dar ca o caracteristică generală, cele provenite din Rai erau mult mai deschise la culoare. Inteligența avea un regim aparte. Fiind considerată o calitate și nu un defect, făcea parte
SUFLETIŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350518_a_351847]
-
fiind mai bogat și mai înțelept decât te știai. Iar asta cred că merită efortul! Dar să vedem, folosindu-ne de chiar zicerile lui Harry Ross de ce este fascinant și chiar seducător prin cuvintele sale. „Oricât ar fi de nesfârșită, lenea nu sporește longevitatea”. Un mic avertisment pentru o lume din ce în ce mai „bolnavă” de lene, o lume în care tindem să credem că totul se rezolvă cu telecomanda sau cu calculatorul, ori poate faptul că munca prin rezultatele ei ne asigură adevărate
FARMECUL TAINIC AL JOCURILOR DE CUVINTE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351271_a_352600]
-
merită efortul! Dar să vedem, folosindu-ne de chiar zicerile lui Harry Ross de ce este fascinant și chiar seducător prin cuvintele sale. „Oricât ar fi de nesfârșită, lenea nu sporește longevitatea”. Un mic avertisment pentru o lume din ce în ce mai „bolnavă” de lene, o lume în care tindem să credem că totul se rezolvă cu telecomanda sau cu calculatorul, ori poate faptul că munca prin rezultatele ei ne asigură adevărate nemurire, respectiv amintirea faptelor noastre dincolo de existența fizică? Greu de răspuns, dar ușor
FARMECUL TAINIC AL JOCURILOR DE CUVINTE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351271_a_352600]
-
noi Care avem certificate de handicapați Avem o părere foarte bună despre noi Plătiți-ne după valoare Că altminteri nu mai plecăm din stradă; - De ce-mi îndeși dom’le căciula pe ochi?! Nu știm dacă munca înnobilează Dar nici lenea n-a omorât pe nimeni Pierzania a făcut mereu mai multe victime Decât virtutea aderenți! Referință Bibliografică: Nimeni nu mai are chef de muncă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351406_a_352735]
-
după necesități și nu după valoarea ei.Dacă ai mai mulți copii primești salariul mai mare... 6 Dreptaciul : (Precipitat).Bine, bine ... dar, dacă acel om este leneș și nu muncește la fel ca ceilalți ... Principiul pe care-l susții încurajează lenea. Activiștii se vor comporta mai rău decât ... patronii, de care faci vorbire. Se vor comporta cu averea tuturor de parcă ei ar fi proprietarii acesteia. Va fi exploatarea omului în numele unei ideologii. Stângaciul: Nu! Este cum îți spun eu. Dacă ar
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Care Care cu mâncare pentru care vin în zare oameni care pe cărare cu sare așteaptă de mâncare fără faptă dar cu lene de pute locul plin de pene mai ca socul de sub ei când sub tei în gând frigăruia o mănâncă când pe stîncă care peste care cerul toarnă și răstoarnă care cu mâncare. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Care / Al Florin
CARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351469_a_352798]