23,376 matches
-
se vede, și stînga. Ideologic, confuzia cu pricina este o capcană în care au căzut mulți. 2. Nu e adevărat că intelectualitatea română interbelică n-a opus nimic fascismului autohton. Extrema dreaptă a fost combătută atît de gînditori de dreapta, liberali ca formație, cît și de o stîngă social-democrată fără atașuri la comunism. În replica sa, Z. Ornea a alcătuit o întreagă listă. Capcana monopolistă la care m-am referit își arată aici roadele: Tamás ajunge să susțină, ca și comuniștii
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
justificat și discuția se face și la noi de la un timp - ci convingerea lui că numai Nae Ionescu și emulii săi au existat ca ideologi veritabili și seducători într-o epocă în care, de ce n-am spune-o apăsat, democrația liberală era - totuși - la putere în România (cel puțin pînă în 1938), spre deosebire de Ungaria, Bulgaria și de alte țări central și est-europene pe care fascismul le luase în stăpînire. La noi, stau mărturie studii, cărți, publicații, polemici în care extrema dreaptă
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
România (cel puțin pînă în 1938), spre deosebire de Ungaria, Bulgaria și de alte țări central și est-europene pe care fascismul le luase în stăpînire. La noi, stau mărturie studii, cărți, publicații, polemici în care extrema dreaptă era combătută și de dreapta liberală și de stînga democrată. 3. În sfîrșit, nu e adevărat (și din păcate Z. Ornea și Mircea Iorgulescu sprijină această părere) nici că intelectualitatea postdecembristă a fost, în întregul ei, inertă, incapabilă de reacție la noile puseuri naționaliste, la vadimism
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
funarism și restul. Chiar revista Dilema, care publică scrisoarea, dar și altele, precum Vatra de la Tîrgu Mureș, Sfera politicii, 22, Orizont de la Timișoara, Familia de la Oradea, Adevărul literar și artistic, nu în ultimul rînd România literară, au reacționat în spirit liberal și democrat, și de stînga și de dreapta, la toate aceste fenomene. De unde, oare, ideea că tot intelectualul român de azi acceptă tacit naționalismul sau pe fanii postumi ai mareșalului Antonescu? Cred că Tamás nu ne citește, cum nu ne
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
dar și pe cei pe care Tamás însuși îi consideră rara avis ai autocriticii, Boia și Patapievici. Biografia lui Stalin scrisă de Suvarin, și pomenită polemic de Iorgulescu, n-a apărut tot la Humanitas? Ca și atîția dintre corifeii gîndirii liberale, democratice și critice din secolul nostru. Îmi pare rău, dar nu înțeleg această orbire, nici la Tamás, nici la unii din autorii replicilor, care se puteau da pe ei înșiși ca exemplu dacă pe alții nu-i băgau în seamă
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
din 1919, apoi membru statornic al unei comisii culturale a Ligii Națiunilor (un fel de UNESCO de azi, în formă incipientă), de membru al PENCLUB românesc, ceea ce îi aducea constante plecări periodice în străinătate, apoi a fost deputat, senator, firește liberal, aferîndu-se, ce-i drept un acaparant, în ale politicii liberale. Dar alte slujbe, mai toate econofoge, a refuzat să accepte. S- a căsătorit cu Maria Dumitrescu, pictoriță, cu pseudonimul Maria Brateș, și trăia cuprins, într-o casă bijuterie (de pe străzile
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Ligii Națiunilor (un fel de UNESCO de azi, în formă incipientă), de membru al PENCLUB românesc, ceea ce îi aducea constante plecări periodice în străinătate, apoi a fost deputat, senator, firește liberal, aferîndu-se, ce-i drept un acaparant, în ale politicii liberale. Dar alte slujbe, mai toate econofoge, a refuzat să accepte. S- a căsătorit cu Maria Dumitrescu, pictoriță, cu pseudonimul Maria Brateș, și trăia cuprins, într-o casă bijuterie (de pe străzile Dorobanți și, apoi, N. Iorga), cu vilă la Balcic, nemaivorbind
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
ministru de Externe, apoi de Interne, legîndu-și numele, pe vecie, drept cel ce a proclamat, în Camera Deputaților, independența țării. Dar o personalitate politică n-a mai fost, dintre pașoptiști muntenii I.C. Brătianu și C.A. Rosetti devenind capii Partidului Liberal (în stare nascendi) și, apoi, din 1875, ca organism politic atotputernic, pe cînd Kogălniceanu, care a murit în 1891, a trebuit să se mulțumească cu roluri subalterne de ambasador sau de deputat ori senator. Rolul de prim ordin l-a
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
în această demnitate puțină vreme datorită rivalității cu Take Ionescu, care își creează în 1908 un partid al său, Carp fiind silit să demisioneze, în 1912, din demnitatea de premier datorită afacerii tramvaielor electrice din București, o panama a corupției liberale care înțelegea să se îmbogățească din banul public. Atunci, la bătrînețe (avea 75 de ani), a rostit Carp celebrele discursuri în Cameră și în Senat, înfierînd matrapazlîcurile liberale în fruntea cărora se situa Ioan I.C. Brătianu. (Pe acestea le și
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
de premier datorită afacerii tramvaielor electrice din București, o panama a corupției liberale care înțelegea să se îmbogățească din banul public. Atunci, la bătrînețe (avea 75 de ani), a rostit Carp celebrele discursuri în Cameră și în Senat, înfierînd matrapazlîcurile liberale în fruntea cărora se situa Ioan I.C. Brătianu. (Pe acestea le și reproduce dl Ioan Adam în ediția sa.) A fost cîntecul de lebădă al strălucitului om politic P.P. Carp care, după ce a fost, în Consiliile de Coroană din 1914
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
victoria lui Valeriu Stoica înseamnă cu totul altceva, anume cîștigul politicianului pragmatic care a scos PNL dintr-o Convenție Democratică perdantă și care a reușit să aducă în Parlament acest partid de unul singur. Asta chiar dacă și unul dintre fruntașii liberali, precum Constantin Bălăceanu Stolnici, n-a găsit altă cale de a-l elogia pe Stoica decît pentru "bizantinismul" său.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
ZIUA și apoi EVENIMENTUL ZILEI, COTIDIANUL, ROMÂNIA LIBERĂ au publicat dezvăluiri în care acest Priboi pare a fi fost unul dintre ofițerii care s-au ocupat pe vremea lui Ceaușescu de operațiunile îndreptate împotriva Europei libere. Mai precis, potrivit parlamentarului liberal Radu F. Alexandru, Priboi ar fi fost responsabil din partea Securității de bomba pusă de Carlos "Șacalul" la Europa liberă, de atacurile bestiale împotriva Monicăi Lovinescu și a lui Paul Goma și de trimiterea unor cărți-capcană la trei dintre colaboratorii acestui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
sară în ochi ața albă și să trecem la acțiune! Am văzut că experimentele de tip "renașterea partidelor istorice" au dus la catastrofă, iar pentru consolidare "partidele modernității" n-am avut suficientă răbdare. Nu dau doi bani pe-un partid liberal condus de Mircea Ionescu-Quintus, și încă mai puțin pe unul în fruntea căruia se află Valeriu Stoica. Fostul ministru al justiției n-a catadicsit să ne spună ce e cu povestea adopțiunilor și nici ce-a fost în mintea lui
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestiunea cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte, dar și cu doza necesară de umor foarte serios jucat, cînd acesta - mai în glumă, mai în serios - se făcea avocatul diavolului din sală, flatîndu-i pe tropăitori în ideea că, numai și prin prezența lor numeroasă acolo
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
25 de ani în țara noastră nu s-ar fi întîmplat dacă amestecul acestui om, talentat, dar neserios, dușmănos, invidios peste măsură și filosemit peste măsură, nu ar fi avut o înrîurire dezastruoasă". Și citează că fiind ministru în guvernul liberal din 1914-1918, însărcinat cu cenzura, Duca ar fi jugulat Universul, iar mai tîrziu, în 1927, n-a sprijinit - cum i-o ceruse - ziarul său ci Adevărul și Dimineața, rivalele sale. În perioada neutralității a fost de partea lui Take Ionescu
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
Ionel Brătianu nu avea timp să aștepte dezlegările funeste. Astfel încît la 21 iunie 1927 obține de la rege agrementul de a forma el un guvern care, pentru a-l liniști pe suveran, îi declară că nu va fi unul exclusiv liberal. Astfel că îl păstrează pe Stelian Popescu de la naționali, pe dr. N. Lupu de la țărăniști și îl cooptează pe neliberalul Titulescu la Externe, iar pe Argetoianu de la averescani. Cînd la sfîrșitul lui 1927 moare Ionel Brătianu, regele neîncoronat al României
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de la 1821, iar ecoul revoltei de la Paris împotriva lui Carol al zecelea, ajunsese și la noi. Dar n-am putut, fiindcă ne ocupaseră rușii care ne-au dat un Regulament Organic pe măsura absolutismului lor și nu a speranțelor noastre liberale care veneau de la Paris, unde se cerea libertatea presei!... Am încercat din nou la 1848, dar dumneavoastră, susținătorii noștri, ați devenit imperiu iar pe noi nu ne-au mai lăsat turcii să acționăm. Un principe care a cunoscut aspirațiile Belgiei
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
fascinantul, încă tînăr, Gustave Flaubert, plus seria celor mai noi publiciști, împătimiți ai ideilor novatoare, care nu mai dădeau doi bani nici pe nobilimea tradițională, dară-mi-te pe sforțările bonapartiste de a fi familie serenissimă ea cu inteligența ei liberală era obișnuită cu orice se rostea protestatar în salonul unde trona. Dar nu-i trecuse prin minte că al doilea imperiu se baza și pe frâiele masonice acaparate treptat de acest Napoleon, ce se dovedea a fi mai profund periculos
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
mamei mele. Contesa Walewska m-a adus la Tuileries și i-am văzut lui Napoleon din nou fața când devenise mai umană, adică muiase teroarea din prima parte a absolutismului sângeros și venea spre ceea ce vrea să numească astăzi Imperiul liberal, cum chiar eu i-am sugerat, ca să scape de acuzația de tiran.
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
și timidității sale native și recunoștinței sale pentru chibzuința de mare bărbat de stat cu care Ionel Brătianu a condus strategia țării în anii neutralității, ca și în cea a războiului, l-a făcut prea aplecat spre șeful Partidului Național Liberal, îngăduindu-i - spre împlinire - toate doleanțele. De aceea, după război, Ion I.C. Brătianu a făcut cam tot ce a dorit în politica României postbelice, fiind lăsat să o conducă, în calitate de prim ministru, cînd și cum voia, acesta fiind considerat de
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
bază ai ceaușismului ideologic, asta pentru a nu mai numi pe toți valeții și paznicii înarmați ai ceaușismului, care au fost băgați în Parlament de CVT. * Cea mai sinistră glumă a actualelor alegeri a reușit-o însă săgeata lui Câmpeanu. Liberalul cu săgeata în pătrat a luat voturi bune de la liberalii cu săgeata în cerc, văduvindu-i pe aceștia din urmă de mai bine de un procent. * Să ne amintim însă că PNL s-a războit cu Convenția, pînă aproape în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
mai bine de un procent. * Să ne amintim însă că PNL s-a războit cu Convenția, pînă aproape în ultima clipă, pe diverse motive, dar nu a avut nici o clipă vreo reacție de refuz față de pătratul în cerc al Câmpeanului, liberal aliat cu PDSR-ul. Aripa nemțeană Că județul Neamț e o zonă cu resurse artistice bogate se știe. Se vorbește însă prea puțin despre faptul că, în anii cei mai urîți ai ceaușismului, a existat acolo, în jurul unor nuclee, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
la grandilocvența anacronică și sterilă a discursului oficial. Sunt, în acest vocabular, și tot felul de resuscitări, de altoiri cu elemente mai vechi sau mai noi. Redescoperirea poeticilor interbelice a permis preluarea bazei lor axiologice, care este una de tip liberal. Dar sunt și multe descoperiri proprii (e vorba de o mișcare liberă în interiorul paradigmei moderne), descoperiri greu de sistematizat, ce-i drept, pentru că, spre deosebire de postmodernism, ironia șaizecistă nu este uniformă. Una din bătăliile câștigate a fost tocmai impunerea criteriului liberal
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
liberal. Dar sunt și multe descoperiri proprii (e vorba de o mișcare liberă în interiorul paradigmei moderne), descoperiri greu de sistematizat, ce-i drept, pentru că, spre deosebire de postmodernism, ironia șaizecistă nu este uniformă. Una din bătăliile câștigate a fost tocmai impunerea criteriului liberal al originalității în fața celui socialist al consensului. Alta a fost constituirea unei contramitologii, mult mai elaborate și mult mai subtile decât cea impusă de propaganda comunistă. Dată fiind natura ei polemică, fiind construită pe un dispozitiv ironic, ea poate să
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Retorica ontologică, așadar, și încă mai mult decât în orice alt studiu de naratologie, pentru că tot întrebându-se de ce nu avem roman, de când și până când, ce, cum, încotro, criticul agață tot felul de probleme de istorie modernă și de ideologie liberală. În plus exegeza romanului, gen prin origine și prin definiție burghez, activează o funcție inerțială a culturii, de a reproduce simbolic o realitate pierdută, lucru pe care, de altfel, autorul îl și declară, pentru cine știe să citească, în eseul
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]