2,130 matches
-
frecvente tumori care determină metastaze pulmonare sunt cancerul de sân, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul bronșic, cancerul renal. Totuși, aproape orice cancer poate determina metastaze pulmonare [25]. Răspândirea celulelor canceroase se poate face pe cale hematogenă (de obicei, sarcoamele), pe cale limfatică(de obicei, carcinoamele), prin invazie directă sau pe cale aerogenă. Metastazele pulmonare sunt destul de frecvente, întrucât întregul debit al inimii drepte, precum și sistemul limfatic drenează prin sistemul vascular pulmonar. Fragmente din tumora primară sub formă de emboli tumorali ajung la plămâni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
la plămâni, formând noduli. Aceștia sunt localizați mai frecvent subpleural sau la baza plămânului, fiind de obicei multipli, sferici și de dimensiuni variate [24]. Mai rar, embolii tumorali se limitează la interstițiu perivascular și se răspândesc de-a lungul canalelor limfatice către hil sau către periferia plămânului (în cazul limfangitei carcinomatoase). Extensia retrogradă de la ganglionii hilari sau mediastinali, invazia directă de la limfaticele diafragmatice și metastazele endobronșice sunt rare [7]. DIAGNOSTIC CLINIC Peste 90% dintre pacienții cu metastaze pulmonare au o tumoră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
dimensiuni variate [24]. Mai rar, embolii tumorali se limitează la interstițiu perivascular și se răspândesc de-a lungul canalelor limfatice către hil sau către periferia plămânului (în cazul limfangitei carcinomatoase). Extensia retrogradă de la ganglionii hilari sau mediastinali, invazia directă de la limfaticele diafragmatice și metastazele endobronșice sunt rare [7]. DIAGNOSTIC CLINIC Peste 90% dintre pacienții cu metastaze pulmonare au o tumoră primară cunoscută. Simptomele metastazelor pulmonare sunt de obicei absente și de aceea diagnosticul este pus de rutină pe radiografiile toracice efectuate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
Vest și Americii de Nord, datorită fenomenului de migrație rapidă a populației. În România, frecvența este de 5 la 100 000 locuitori [12]. Calea de transmitere Aceasta este în marea majoritate a cazurilor digestivă. O cale alternativă ar fi pătrunderea chistului prin limfaticele tubului digestiv, ductul toracic, vena jugulară internă, inima dreaptă, plămân. O altă posibilitate ar fi ruta prin anastomozele veno-venoase ale spațiului Retzius. Inhalarea prafului bogat în scolecși a fost luată în considerare, dar nu este clar dacă secrețiile bronșice pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
expiratorie la nivelul bronhiilor mici, respectiv atelectazia (mai rar întâlnită, prin ocluzia bronșică); modificările bronșice constau în: dislocare (chistul crește și dislocă bifurcația bronșică) ulterior survine compresiunea laterală cu ovalarea bronșiei, apoi peretele bronșic comprimat prezintă alterări difuze în circulația limfatică și apar procese degenerative cartilaginoase cu condroliză. Rezultă în final fistula bronșică. Vasele pulmonare sunt și ele comprimate, dar datorită elasticității lor marcate, suferința vasculară nu este de regulă sesizabilă. Totuși compresiunea vasculară a dus în unele cazuri la tromboze
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
acestea, sub influența interferonului gamma (IFN-?) și alte tipuri celulare pot exprima molecule HLA de clasa a II-a, ceea ce le permite să prezinte antigenele la nivelul situsurilor inflamatorii (Skoskiewicz et al., 1985). Astfel, celulele endoteliale și cele din capilarele limfatice din majoritatea țesuturilor pot exprima molecule de clasa a II-a. În plus, acestea pot fi exprimate și pe celulele epiteliale din unele organe (cum ar fi mucoasa intestinală, traheală, linguală, amigdaliană, tubulii proximali renali, uretra și epididimul). Interesant capilarele
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
mai multe opinii asupra dimensiunilor rezecției [17]. Există o serie de dificultăți particulare în aprecierea extensiei tumorale la acest nivel, datorită faptului că invazia se poate produce subperiostal și subpericondral, prin măduva osoasă, de-a lungul pleurei parietale, sau prin limfaticele spațiului intercostal. O distanță de 2 cm de tumoră este suficientă în cazul tumorilor benigne, tumorilor osoase cu malignitate redusă, dar și în cazul metastazelor [36]. În tumorile maligne primitive există numeroase opinii în literatura de specialitate. Noi recomandăm atitudinea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
în principal următoarele lambouri: marele dorsal, marele pectoral uni sau bilateral (fig. 4.22) și dreptul abdominal [6, 7, 12, 52]. Mai rar, se utilizează marele dințat. O mențiune aparte o necesită marele epiploon. Datorită bogăției sale în vase sanguine, limfatice și grăsime, marele epiploon este utilizat pentru acoperirea defectelor parietale anterioare și laterale. Marele epiploon este folosit de 150 ani în chirurgia generală pentru protejarea și întărirea suturilor digestive precare. Utilizarea lui în chirurgia plastică și reconstructivă se datorează profesorului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
intrahepatic. Acest fenomen este verificat în cazul operațiilor de șunt porto-cav din hipertensiunea portală, care scad presiunea din teritoriul portal și ameliorează irigația arterială hepatică. Creșterea fluxului arterial a fost observată și în obstrucțiile acute ale căii biliare principale. Circulația limfatică a ficatului este reprezentată de o rețea subseroasă superficială și de una parenchimală profundă. Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson și intercomunică cu rețeaua din jurul colecistului. Originea rețelei profunde intraparenchimale este în spațiul lui Disse perivascular față de acinul hepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
scad presiunea din teritoriul portal și ameliorează irigația arterială hepatică. Creșterea fluxului arterial a fost observată și în obstrucțiile acute ale căii biliare principale. Circulația limfatică a ficatului este reprezentată de o rețea subseroasă superficială și de una parenchimală profundă. Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson și intercomunică cu rețeaua din jurul colecistului. Originea rețelei profunde intraparenchimale este în spațiul lui Disse perivascular față de acinul hepatic, colectându-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre periferia lobului. Colectoarele limfatice profunde au un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
una parenchimală profundă. Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson și intercomunică cu rețeaua din jurul colecistului. Originea rețelei profunde intraparenchimale este în spațiul lui Disse perivascular față de acinul hepatic, colectându-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre periferia lobului. Colectoarele limfatice profunde au un traiect intrahepatic ce urmează elementele arteriale și portale spre hilul hepatic. Dinspre hil, limfaticele se colectează în ganglionii limfatici din ligamentul hepato-duodenal și cei paracoledocieni, urmând un traiect spre ganlionii celiaci pentru a se vărsa în final
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
rețelei profunde intraparenchimale este în spațiul lui Disse perivascular față de acinul hepatic, colectându-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre periferia lobului. Colectoarele limfatice profunde au un traiect intrahepatic ce urmează elementele arteriale și portale spre hilul hepatic. Dinspre hil, limfaticele se colectează în ganglionii limfatici din ligamentul hepato-duodenal și cei paracoledocieni, urmând un traiect spre ganlionii celiaci pentru a se vărsa în final în cisterna lui Pecquet. O altă rețea limfatică înconjoară venele suprahepatice, vărsându-se direct în limfoganglionii din jurul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
elementele arteriale și portale spre hilul hepatic. Dinspre hil, limfaticele se colectează în ganglionii limfatici din ligamentul hepato-duodenal și cei paracoledocieni, urmând un traiect spre ganlionii celiaci pentru a se vărsa în final în cisterna lui Pecquet. O altă rețea limfatică înconjoară venele suprahepatice, vărsându-se direct în limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Între rețeaua limfatică profundă și cea superficială există o intensă comunicare. Circulația limfatică hepatică depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal. Schimbul dintre hepatocite, sângele sinusoidal și spațiul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
din ligamentul hepato-duodenal și cei paracoledocieni, urmând un traiect spre ganlionii celiaci pentru a se vărsa în final în cisterna lui Pecquet. O altă rețea limfatică înconjoară venele suprahepatice, vărsându-se direct în limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Între rețeaua limfatică profundă și cea superficială există o intensă comunicare. Circulația limfatică hepatică depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal. Schimbul dintre hepatocite, sângele sinusoidal și spațiul port este foarte rapid, fenomen ce explică regurgitarea rapidă a unor constituenți biliari (pigmenți, săruri
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
ganlionii celiaci pentru a se vărsa în final în cisterna lui Pecquet. O altă rețea limfatică înconjoară venele suprahepatice, vărsându-se direct în limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Între rețeaua limfatică profundă și cea superficială există o intensă comunicare. Circulația limfatică hepatică depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal. Schimbul dintre hepatocite, sângele sinusoidal și spațiul port este foarte rapid, fenomen ce explică regurgitarea rapidă a unor constituenți biliari (pigmenți, săruri biliare) din limfă în sânge, sau în sânge, în obstrucțiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
rapid, fenomen ce explică regurgitarea rapidă a unor constituenți biliari (pigmenți, săruri biliare) din limfă în sânge, sau în sânge, în obstrucțiile biliare. Creșterea presiunii din venele suprahepatice duce la sporirea producției de limfă hepatică, iar capacitatea de transport a limfaticelor eferente hepatofuge fiind depășită, limfa de pe suprafața ficatului ajunge în peritoneu producând ascita. ANATOMIA CHIRURGICALĂ Reprezintă baza rezecțiilor hepatice. Un aport tehnic deosebit, pentru orientarea corectă anatomic reală,o constituie ecografia intraoperatorie, operatorul putând repera vasele din interiorul parenchimului, traiectul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
Popescu (1917), I. Jianu (1932), L. Câmpeanu (1936), C. Cărpinișan (1947), I. Făgărășanu (1955), Th. Firică (11 cazuri 1956), Panea (1960), Corneleac (1960). Dimitrie Gerota (1867-1939) este cunoscut prin cercetările privind sistemul limfatic. Elaborează metoda Gerota de evidențiere a vaselor limfatice cu substanțe colorate. La Berlin publică lucrarea „Für Technik Limfgefäss Injektion”. Descrie grăsimea perirenală ca aparat de susținere a rinichiului. Concepția lui Gerota și Câmpeanu, prezentată în monografia „Boala postoperatorie”, constituie o reformă a tratamentului chirurgical prin mobilizare precoce a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
practica cotidiană vasculografia venoasă și arterială. Inițiază și organizează primul laborator de angiologie din țară în 1972. A decedat la Viena în urma unei operații pe cord [2]. Aurel Kaufman (1925, n. Cluj) personalitate recunoscută cu contribuții mai ales în chirurgia limfatică. Descrie tehnici originale în chirurgia limfedemelor precum și o nouă clasificare. Publică „Limfografia și Limfopatologia” la Editura Medicală (1970). Realizează metode originale de explorare combinată a sistemului limfatic, venos și arterial (flebolimfografia - arteriolimfografia). Clinica Chirurgicală II Cluj-Napoca deține a doua cazuistică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
procedee noi în chirurgie. A implantat sistemul de asistare a inimii stângi Novacor. Autor a 750 de lucrări științifice (300 prim autor). A editat și colaborat la mai multe monografii, tratate de specialitate între care: Chirurgie vasculară - Bolile venelor și limfaticelor; Socul, Fiziopatologie, clinică, tratament, 1973. Monografie de referință în literatura medicală românească este premiată de Academia Română, 1975, Tratamentul în Cardiologie, 2003, Editura Medicală, Chirurgia Cardiovasculară, în Patologie Chirurgicală, sub red. N. Angelescu, Ecografia perioperatorie, 2005, Editura UMF, București. Revitalizează Societatea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
limfoepiteliom (cu stromă limfoidă);CHC sarcomatoid [2, 3];carcinomul mixt hepatocelular-colangiocarcinomul [2]. Gradarea: sunt recomandate de OMS patru grade de diferențiere histologică:bine diferențiat;moderat diferențiat;slab diferențiat și nediferențiat [3]. DISEMINAREA TUMORII ȘI STADIALIZAREA CHC se poate răspândi pe cale limfatică sau hematogenă. Proliferea intrahepatică prin vena portă este obișnuită, iar frecvența ei crește odată cu mărimea tumorii. Invazia de către tumoră a canalului hepatic comun nu este frecventă, dar poate fi întâlnită la circa 5% din cazurile autopsiate. În studiile clinice, cele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
și dau aspectul de calcificări multiple papilare. Apare În hipercalciuria severă din hiperparatiroidism, sdr laptealcalin, etc. b) plăcile medulare Randall - sunt depuneri de săruri de calciu situate imediat sub epiteliul piramidelor; c) corpusculii Carr - sunt depozite de săruri localizate În limfaticele renale sau tubii drepți; d) calcificările din ductele colectoare distale, apar În rinichiul “În burete" - o malformație renală rar Întâlnită. Calcificările menționate la ultimele 3 paragrafe sunt considerate de mulți autori drept precursorii calculilor renali. 2. COMPOZIȚIA CHIMICĂ Calculii urinari
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
completă și creează suprajacent o presiune pielică de 80-100mmHg; cu cât creșterea presiunii este mai bruscă, cu atât posibilitatea apariției extravazatului este mai mare! Când urina și substanța de contrast difuzează În sinusul renal sunt reabsorbite de venele renale și limfatice. Urografic se poate observa substanță de contrast În afara sistemului pielo-caliceal. Extravazarea masivă, foarte rar Întâlnită, poate provoca opacefierea Întregului spațiu retroperitoneal. Pentru calculii radiotransparenți situați pe ureter, urografia ne indică de obicei un stop al substanței de contrast la nivelul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
vieții, la care nici nu ne gândim, schimbă rațiunea și îndeamnă la căutare, pregătindu-ne să înfruntăm vicistitudinile vieții zilnice. Neliniștea crește și conduce pe cel ce cunoaște la acerbă căutare și dorință de împlinire. Nu stă în firea noastră limfatica-mpăcare, Ci fulgere în suflet și flăcări ne tresar. Noi am avut la creștet aceeași ursitoare Neliniștea, cu dorul ei amar... Neliniștea iubirii de-avere-ngrămădită, Cântată tragic seara în doinele din sat, Neliniștea acelor răchite despletite Ce le desparte râul tulburat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
7. Poliartrita reumatoidă, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, poli/dermato-miozita, vasculitele sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Histiocitozele 19. Mastocitoza malignă 20. Telangectazia hemoragica ereditară 21. Purpura trombocitopenica idiopatica 22. Trombocitopatii
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
7. Poliartrita reumatoidă, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila) 8. Bolile de colagen-vasculare (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, poli/dermato-miozita, vasculitele sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatica cronică 12. Aplazia medulara 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boală Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragica 18. Histiocitozele 19. Mastocitoza malignă 20. Telangectazia hemoragica ereditară 21. Purpura trombocitopenica idiopatica 22. Trombocitopatii
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]