58,748 matches
-
că dincolo de elementele comerciale, care nu pot lipsi, dar se cer bine strunite, presa trebuie să se orienteze spre marile valori.Cu excepția cîtorva ziare, din presa noastră lipsesc paginile de cultură, de știință, în vreme ce publicațiile specializate au, fatalmente, un acces limitat la public. Dar aș merge mai departe cu această discuție și cu această preocupare a domniei voastre legată de pedagogie raportată la relația profesor student. Există însă și această pedagogie, care privește întreaga plajă a societății. Și aici, vrînd-nevrînd, ajungem
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
de Înalte Studii din Paris, în care a ținut, spre lauda sa, să precizeze cu respect că "între generația noastră și cea romantică a fost cineva bine cunoscut la Paris... A. D. Xenopol". Noua școală istoriografică românească nu avea să se limiteze însă, ca unii dintre predecesori, la forarea nesfîrșită în jurul unui izvor, mărunțind și subțiind m al marii personalități (nu s-a vrut el și a fost recunoscut drept "apostol al neamului"?) și chiar elanurile naționale (eșuate adesea în efectiv naționalism
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
afirmă, după Ranke, că "istoria universală nu este un corpus masiv de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de dezvoltări naționale". Multe ar mai putea fi notate pe marginea comunicărilor lui Iorga incluse în această monumentală carte. Dar spațiul e mereu limitat și de aceea, neprielnic multor și diversificate abordări. De aceea mă mulțumesc să subliniez opinia d-lui Andrei Pippidi potrivit căreia această carte (culegere, la urma urmei) care este Generalități... oferă, din plin, cheia înțelegerii locului ce i se cuvine
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
egida Consiliului Internațional pentru Muzici Tradiționale, cunoscut sub sigla ICTM. Ce ascunde această titulatură complicată? În 1964 organismul internațional de profil și-a revizuit sfera de studiu, la îndemnul prof. Walter Wiora, mare personalitate a timpului: până atunci cercetările se limitau la tradițiile vii, fără să încerce să descopere rădăcinile lor așa cum pot fi ele decriptate din documente (de epocă, iconografie, înregistrări vechi etc.) Și tot atunci au fost inițiate Grupele de studiu axate pe câte un domeniu circumscris; într-o
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa muzicală, știe dl. Const. Călin, se limita la ceea ce deprinsese la școală, pe vremea corurilor patriotice și din cîntecele de mai subliniată popularitate. "Melosensibil, afirmă autorul nostru, el nu e totuși un meloman, un abonat, un "stîlp" al sălilor de concert". Nepreocupat de politica militantă ci doar
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
cărora le era tot mai greu să se diferențieze una de alta, am asistat cu toții la o adevărată explozie a inventivității lingvistice în domeniul titlurilor și al subtitlurilor. Tendința de individualizare prin subtitlu - mai mult chiar decît prin titlu, fatalmente limitat ca lungime și tipar lingvistic - a continuat și în anii următori, devenind încă un exemplu de omniprezență a umorului - intenționat sau involuntar - în discursul public autohton. Multe dintre subtitlurile din publicistica românească sînt construite cu intenție umoristică; altele alunecă fără
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
documentare din Republica Moldova) Se constată din ce în ce mai des, în ultimul deceniu, faptul că filmul documentar are nevoie - la nivel financiar - de televiziune pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
o gravitate excepțională privitoare la crimele de-acum zece ani. (în paranteză fie spus, trecând în 14 iunie prin Piața Revoluției din București și văzând mizeria indescriptibilă rămasă în urma demonstranților care ceruseră, cu câteva ore înainte, să nu li se limiteze salariile de bugetari privilegiați, n-aș fi avut nici o ezitare să-i trimit să se civilizeze mai întâi, și abia poi să vină și să ceară drepturi!) Republicarea " Cuvântării prin care Ion Iliescu i-a instigat pe mineri la crime
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
cu chemare sau vocație creștină, nimic din ce este viețuitor nu poate dăinui dincolo de o biografie efemeră. Dar dacă harul se arată ca o revelație timpurie întru Domnul, are toate șansele să rămână peste vremuri. Se produce o transgresare dincolo de limitat. Prin faptele bune ș de slujire a credinței, în cazul nostru, a celei ortodoxe ș comunitatea se bucură și ia aminte. Iar cei îndrituiți să observe și să conserve amintiri și numele celor care le-au creat se apropie cu
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
prinde mare lucru. Plasa asta de înțelesuri logice îl reține pe el, pe eu ca pe un pește tăcut care își repetă sieși mereu aceleași cuvinte. Ele alcătuiesc programul zilnic al aspirațiilor sale, și tot prin ele se străduiește să limiteze sentimentele la spațiul restrîns rămas la dispoziție. Și lumea mare trece, curge mai departe. El însă așteaptă mereu în starea de veghe pe care o cunoaște și o repetă. Somnul Apoi chiar somnul nu este o dispariție și nici măcar o
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
Lucru imposibil. Aspațialul și atemporalul se închipuie prin negație. Înlături un mod cunoscut, pleci undeva în afara lui... Dar cum să pierzi sentimentul, cum să-l înlături? El este doar răspunsul tău la lume, răspunsul eului tău. Dacă lumea s-ar limita la eu acest răspuns n-ar mai fi dat. Faptul că ea îl cuprinde și-i prisosește îl înzestrează cu o bogăție de necuprins. Lipsa totală a logicii demonstrează infinitul sentimentului. Sentimentul răspunde unor fapte contradictorii cu forme de expresie
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
spațiul cultural românesc, până la 1848, legitimarea puterii s-a făcut în două moduri: 1. implicit sau subsidiar, în lucrări care aveau alt obiectiv, general, ca Învățăturile lui Neagoe Basarab și Descriptio Moldaviae a lui D. Cantemir și 2. explicit, dar limitat la un aspect, la o circumstanță sau la un caz al puterii, prin cugetări, maxime sau imagini, făurite la nivel popular, eclesiastic sau literar. Prima modalitate implicită, justifica "stăpânirile" în stil solemn, sentențios, prin referire la voința divină (mila Domnului
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
conferința de presă a juriului de la Cannes, Luc Besson, cineastul francez cu cele mai spectaculoase performanțe în această direcție. Dar pînă și Luc Besson nu s-a aventurat să dea vreo soluție și, cu un aer brusc posomorît, s-a limitat la un convențional : "Nu cred că pot răspunde la un subiect atît de vast." Un subiect atît de vast... Știați că nici unul din filmele italiene prezentate anul trecut la Mostra venețiană n-a ținut afișul mai mult de două săptămîni
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
serial cu păpuși pe sfori - și protagonistul, mândrul cowboy ce suferă că nu mai este în grațiile stăpânului său, băiețelul neastâmpărat. Figura de stil a abisului este folosită și la propriu de către operatorul Sharon Calahan în cursa cu obstacole, momente limită mai palpitante decât în multe dintre peliculele "cu oameni". Unde, oricât ai plusa, nu poți naviga, cu egal folos moral și câștig de bună dispoziție, pe atât de multe nivele de profunzime și sensibilitate, legate de eterne dispute între fidelitate
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
studiu despre Cioran, și anume despre scrierile sale românești, care, prin informația fructificată, dovedește că distinsa autoare a frecventat stăruitor biblioteca, adunînd, de acolo, tot ceea ce era legat de obiectul ei de studiu. Vreau să spun că nu s-a limitat la cărțile românești ale lui Cioran ci a citit toate revistele unde a colaborat tînărul filosof, adunînd, cu grijă de cercetător, tot ce o interesa. Asta mă bucură. Credeam că sînt cel din urmă mohican care apelează, pentru cercetările sale
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
fi ținta sa urmărită prin intermediul unui gol poetic ce se realizează prin practicile antipoetice ale prozaismului, anecdotei, descrierii neutrale, ironiei, sarcasmului. E o dezabuzare cvasigenerală, o "cădere" într-o zonă în care creația se măsoară, paradoxal, prin factorii care o limitează, o reduc, o compromit. Dar versurile Irinei Mavrodin își îngăduie a urma un traseu contrar. D-sa își asumă golul doar ca un punct de plecare, pentru a-l combate, pentru a-l umple, subiacent polemic, cu o substanță imagistică
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
un înaintaș depășit ca expresie și care fac să se rîdă din orice. "Hliziții" - i-am și numit, fără să precizez însă că "hlizirea" aceasta, extinsă dinspre proză la poezie și chiar la critică, e o formă de bășcălie textuală limitînd artisticul la sfera epidermică, la reacțiile în lanț ale bunei dispoziții, care include printre componentele ei nevoia de maculare și stîlcire". Din acest unghi al expresivității ludice, Cornel Regman are, în raport cu junii literatori din prezent (cu �hliziții"!), o poziție asemănătoare
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
fondul problemei. Inițiatorul legii a susținut că proiectul său e menit să apere limba română de "fandoseli, sclifoseli și scălîmbăieli". Aici este esențialul: nu din ce cauză, ci de ce și de cine trebuie să ne apărăm limba? Dl Pruteanu greșește limitînd motivele protejării la o rea pronunție sau la exces de cuvinte străine, din care se naște majoritatea scălîmbăielilor denunțate de d-sa. Nici nu e posibil ca textele vorbite la televiziune să păstreze ritmul, intonația și volumul variantei străine. Lasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
proaspătă: misticismul, o achiziție a eliberării de după '90. Într-o proză despre Sfînta Paraschiva, autoarea propune o versiune personală a legendei - misticismul este placat pe viața rurală, așa cum a fost ea impusă de literatura postbelică. Dacă volumul s-ar fi limitat doar la aceste mișcări inconștiente, bineînțeles că nu ar fi meritat discutat. Cu atît mai mult, dacă amintim și prima proză, �existențialistă", camusiană ar dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
atenția doamnei Andronescu, ministrul școlii, că-și leagă numele de o contrareformă păgubitoare pentru toată lumea. Fiind plecat din țară pentru cîtăva vreme, am luat cunoștință cu oarecare întîrziere de criza survenită. Știam, am și scris despre asta, că M.E.C. a limitat la trei manualele de clasa a XI-a, deși n-a fost nici un concurs, ci doar o aprobare care viza compatibilitatea manualelor cu programa. O adevărată dezbatere a lipsit, după cît se pare. Doamna Andronescu și-a impus punctul de
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
Editura Corint. Dar din conținutul notei se vede că dl C.S. cunoaște programa la fel de puțin ca și coordonatorul manualului. Dl C.S. citează, cu multă deferență, din prefața coordonatorului, care se plînge că posibilitățile de alegere a autorilor au fost drastic limitate de programă. Dacă răsfoia măcar programa, coordonatorul ar fi aflat că, în afară de cîțiva autori "clasici", așa-zicînd, obligatorii, toți ceilalți sînt la latitudinea autorilor de manuale, care pot, așadar, face orice selecție doresc. Programa oferă doar liste de nume - deschise! - menite
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui Epicur. Când avatarurile vieții politice l-au îndepărtat pe Cicero de treburile cetății, el s-a dedicat filozofiei pentru a-i deprinde pe concetățenii săi cu această disciplină inventată de greci. În
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
în detaliu a preparatelor culinare servite lui Nicetas, căruia Baudolino îi istorisește între timp peripeții ieșite din comun. În paranteză fie spus, catastrofele, incendiile, epidemiile stimulează apetitul narativ (să ne gîndim, de pildă, la Decameronul lui Boccaccio), astfel de situații limită fiind adeseori alese ca pretexte pentru declanșarea resorturilor imaginative. Și tot ceea ce poate constitui pretext pentru punerea în funcțiune a mecanismelor fabulației este tematizat, parodic sau doar cu ironie blîndă, de un prozator hiperlucid, conștient pe deplin de procedeele pe
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
mâine." Cam așa a fost și cu "mâine"-le d-lui secretar de stat, până în 19.07.2001, când, în cadrul unei conferințe de presă, d-na ministru Ecaterina Andronescu, anunța decizia de a emite un ordin prin care va fi limitat numărul de manuale pentru liceu la 3 pentru fiecare disciplină și an de studiu). O primă întrebare ne vine pe... limbă: de ce 3 și nu 2 (tot alternative ar fi) și imediat alta: de ce 3 și nu 4 sau 5
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
subiectivă, dar în fond răspîndită, a serii, era deja cuprinsă, într-o formulare destul de asemănătoare, în dicționare mai vechi (DLRM 1958). E posibil să fi fost inspirată de lucrări lexicografice străine (în Petit Robert, unul dintre sensurile cuvîntului soirée e limitat de "momentul cînd adormi"). Oricum, dicționarele aleg perspective diferite: fie o mai exactă și mai obiectivă determinare temporală (fr. soir e definit în Larousse - Lexis 1977 ca "timpul cuprins între apusul soarelui și miezul nopții, dar mai ales momentele care
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]