3,228 matches
-
ei, virtute dedusă în urma analizei a nouă „cercuri dialectice”, supraordonate de conceptul de Archaeus - „punct originar al universului” -, prin care Eminescu „împacă contrariile”, rezolvându-le sub semnul armoniei stilistice. Un alt merit al cărții stă în scoaterea poetului de sub incidența limitativă a romantismului și în sublinierea dimensiunii moderne și anticipatorii a gândirii și poeticii lui. Modelul ontologic eminescian (1992) adâncește teza arhaității, prin care scriitorul depășește „schisma” kantiană („numen” vs. „fenomen”, „conștiință în genere” vs. „conștiință individuală”) și fundamentează filosofia practică
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
de participarea populară, atunci trebui să existe un sistem de recompense popular. Nu poate exista nici un progres efectiv dacă masele de oameni nu participă... Cum alfabetizarea este eficientă economic, la fel este și justiția socială. Capitalul devine temelia dezvoltării, factorul limitativ, doar în țările care sunt bine situate pe linia dezvoltării. Doar într-un stadiu relativ sofisticat de dezvoltare capitalul poate fi bine și înțelept utilizat, în orice cantitate. În stadiile avansate, dezvoltarea devine dependentă de un complex de forțe - realizările
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
alcătuit după aceleași principii că lista lui Sufy"n, din nume atestate ca atare în Coran sau derivabile de la verbe care au ca subiect sau obiect divinitatea și care sunt recunoscute ca atare de musulmani. Această din urmă precizare este limitativa, deoarece, daca am derivă toate numele posibile de la verbe din Coran care il au pe Dumnezeu ca subiect sau obiect am ajunge la un număr foarte mare64. Multe au fost motivele pentru care s-au cercetat numele divinității în Islam
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mu‘"mil)152. Semnificație: cel care dăruiește nemăsurat, continuu, din pură generozitate. Acest conținut semantic este cel mai bine redat de echivalentul românesc „Dăruitorul” pur și simplu. Articolul hotărât transfera conotațiile de unicitate și de absolut și orice adaos pare limitativ. 2.1.14.3. W"si‘: SOI „cuprinzător”, „blând” (2, 271); ASM „Cel cu Hâr Nemărginit”; GG „Cuprinzător”; Marr „amplus”; RB „large”; DM „est présent partout”; YA „careth for all”; Arb „All-embracing”. Contexte: ...’inna All"h iœ”af"-hu ‘alay-kum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ele lasă elevilor mai multă libertate de căutare, de cercetare, de formulare a mai multor răspunsuri sau soluții posibile decât Întrebările directe și tranșante. O Întrebare ca aceasta: „Cum caracterizați rădăcina plantei...? este de preferat În locul unei suite de Întrebări limitative cum ar fi: „Ce formă are rădăcina? Cum se numește stratul de la suprafață? Ce culoare are? Ce se găsește sub acesta? Unde se află vasele liberiene? Ce rol au ele? Ce se află În mijlocul rădăcinii? etc., etc.”. O Întrebare cuprinzătoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
iar proprietățile imobiliare sunt des tranzacționate pe piață. Pentru stabilirea valorii de realizare a unei proprietăți imobiliare trebuie parcurse următoarele etape: definirea problemei: identificarea proprietății imobiliare, identificarea drepturilor de proprietate, data evaluării, aria de cuprindere a evaluării, orice alte condiții limitative; analiza preliminară, culegerea Și selectarea informațiilor: informații economice generale (factori sociali, economici, guvernamentali Și de mediu), informații specifice despre proprietate Și despre proprietățile comparabile (amplasament, amenajări Și construcții, informații despre costuri Și depreciere, date despre venituri Și cheltuieli, informații privind
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
forma lor de manifestare și clasificările asociate. Pentru a analiza caracteristicile culturii organizaționale, Luthans (1998) propune următoarele elemente pentru a fi considerate ca forme de manifestare sau componente ale acesteia: 1. normele: ca standarde de comportament, transformate adesea în prescripții limitative; 2. regularitățile de comportament: ca elemente stabile și repetabile de interacțiune între membrii unei organizații; 3. filosofia: ca set de valori ce ghidează politicile de tratare a angajaților și clienților; 4. valorile dominante: ca valori majore concretizate în produse reprezentative
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și sociale. Atât Galton, cât și Terman erau preocupați de siguranța viitorului propriilor națiuni (sperăm că cititorii noștri au observat preocuparea comună lui Adam Smith, Malthus, Galton și Terman). Terman a fost uneori acuzat de ceea ce astăzi considerăm drept abordarea limitativă a IQ ca formă de supradotare, prin excluderea performanțelor creative și nonacademice. Oricât de veridică ar fi această afirmație, evoluția cercetărilor lui Terman a fost întotdeauna impulsionată de tendința de a contribui la formarea „unei societăți americane întemeiate pe principiul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale cercetării psihometrice tradiționale, ca, de pildă, studiul relației persoană-produs-mediu întreprins de Oldham și Cummings (1996) și cercetarea legăturii climat-produs întreprinsă de MacKinnon (1978), este mult mai în măsură să dezvăluie informații valoroase referitoare la psihologia creativității decât abordările mai limitative. O perspectivă mai amplă este, de asemenea, capabilă să stimuleze volumul de studii despre subiecte relativ neglijate, precum mediul școlar creativ, atitudinile creative sau rolul motivației asupra producției creative. După cum afirmă Renzulli (1991): Noile cercetări din anii ’90 și din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și creativitate, care sunt acceptate unanim (vezi, de exemplu, Barron și Harrington, 1981; Lubart, 1994). Prima este faptul că, în general, persoanele creative au un IQ peste medie, adesea mai mare de 120 (vezi Renzulli, 1986). Această cifră nu este limitativă, ci exprimă faptul că persoanele cu un IQ scăzut sau chiar mediu nu apar des printre oamenii foarte creativi. Media IQ-ului în cazul geniilor studiate de Cox (1926) a fost estimată la 165. Barron a găsit la scriitorii creativi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a concepe proiecte generoase de societăți care se îndepărtează tot mai mult de starea naturală. Dar faptul că visele mereu înnoite ale umanității se lovesc iar și iar de aceleași obstacole indică faptul că libertatea se exercită în cadrul unor parametri limitativi, pe care zadarnic am vrea să-i ignorăm. Sociologia ne ajută să avem o mai clară percepție în privința presiunilor structurale ce apasă asupra comportamentelor noastre. Acestea fiind zise, ea nu reduce marja noastră de manevră în raport cu tot ce ne apasă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
global, cunoaște o plafonare sau chiar o scădere a producției pentru că cei patru factori fundamentali: extinderea agriculturii intensive, a suprafețelor de teren irigate, recurgerea la produse chimice ca îngrășăminte și pesticide și folosirea hibrizilor de înaltă productivitate au devenit factori limitativi prin efecte indirecte (de exemplu, eroziunea solului) sau efecte directe (lipsa apei). Dintre rezultatele cercetărilor genetice, semnificative prin impact sunt organismele modificate genetic. Urbanizarea populației la nivel global (peste 50% din aceasta trăiește în mediul urban) a dus la deficit
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în accepția cea bună, dar și într-o accepție, dacă nu de inconsistență, în tot cazul de lipsă de forță. De obicei, recurgem la acest epitet: „distinsul nostru confrate”. E un eufemism nu totdeauna malițios, poate deseori binevoitor, curtenitor, dar limitativ. Dacă accept calificarea o fac din modestie. Alți cititori ai mei au decelat și o anumită - să-i zic! - violență sau încordare sub aparența mea de nonșalanță (maliție și umor nu-mi mai atribui singur). Cred că aceștia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale din care fac parte viteza, rezistența și forța; aptitudini coordinative din care face parte îndemânarea; aptitudini intermediare unde se include suplețea (mobilitatea). Referitor la prima grupă, adică a capacităților condiționale, factorii limitativi sunt legați de cantitatea de energie disponibilă în mușchi și de mecanismele care îi reglează (enzime, viteza și forța contracției unității motrice), spre deosebire de grupa capacităților coordinative, acestea fiind condiționate de capacitatea de recepție și prelucrare a informației dobândite prin intermediul analizatorilor
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
relația cu părinții, copiii au dreptul: • de a-si cunoaște părinții și de a fi îngrijiți și educați de aceștia (art. 8.2 și art. 30) • de a nu fi separați de părinți împotriva voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege (art. 33) • la protecție alternativă (art. 39) • de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament(art. 14) 2. Drepturile de dezvoltare Drepturile
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
administrației și a puterii politice și nu prin avere - care îi interzicea accesul la putere și la prestigiu. În al doilea rând, existența celei de a doua economii - cea bazată pe piață - a făcut necesară stabilirea unor legături mai puțin limitative dintre aceasta și economia comunistă, comparativ cu cele permise de sistemul oficial. Dacă, pe de o parte, avem un sistem de distribuție coordonat administrativ, pe de altă parte, avem un sistem de distribuție centrat pe piață, iar legătura dintre cele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un nivel acceptabil (deoarece nu trebuie să uităm că, până la un anumit grad, această intensitate a intereselor este necesară pentru dezvoltarea unei motivații concrete în rezolvarea sarcinii); • Ierarhizarea intereselor. Pentru a putea delimita aria noastră de acțiune (guvernată de variabile limitative ca timpul, spațiul, forța etc.), trebuie întotdeauna ca anumite interese să ocupe un loc mai important în preocupările noastre, iar altele, un loc mai puțin important; această ierarhizare este utilă din perspectiva analizei pe care am intenționat să o întreprindem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
între obiectivele proprii fiecărui membru, obiectivele pe care le presupune structura de rol pe care el o îndeplinește în echipă, obiectivele acesteia din urmă și cele informativ-formative ale cadrului didactic. Sub acest evantai de nuanțe, obligativitatea obiectivelor depășește o viziune limitativă de impunere, căpătând o viziune integrativă, de armonizare și de flexibilizare în ceea ce privește realizarea sarcinii pentru elevi. Dacă asupra feedback-ului ne-am oprit deja în primul capitol al lucrării noastre, în ceea ce privește complexitatea sarcinii, aceasta trebuie să conțină indicatori pentru cursanți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracteristici ale unei complexități cognitive scăzute și, respectiv, ridicate, propunând dezvoltarea unui model care să urmărească trecerea de la primul tip la cel de-al doilea (unele dintre aceste concluzii par să fie similare cu cele prevăzute - este adevărat, mult mai limitativ acțional - de către paradigma sociocognitivă). Astfel, după autorii citați, o complexitate cognitivă scăzută are următoarele efecte: - tendința categorizării și stereotipizării; structurile cognitive depind de reguli fixe și simple; - conflictele interne care apar sunt simplificate; doar puține alternative relaționate sunt generate, iar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
7. Conștiința morală. 8. Conștiința pervertită. 9. Eul și formele de afirmare ale acestuia. 10. Imaginile eului și semnificația lor. 11. Vârstele Eului (Semnificația psiho-morală a metamorfozelor temporale ale Euluiă. 12. Sentimentele și aspirațiile morale. 13. Ideile morale. 14. Imaginile limitative și deschise ale vieții. 15. Situațiile Închise ale vieții. 16. Situațiile deschise ale vieții. 17. Persoana mea. 18. Persoana celuilalt. 19. Dublul persoanei și cuplul. 20. Tipurile de personalitate În psihologia morală. 21. Modelele psihobiografice și semnificația lor morală. 22
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
percepe sau atinge direct, ci numai o intuiescă ca existență, Întrucât În ea eu Întâlnesc propria mea subiectivitate. În ultimul rând, aspir la o transrealitate care să mă ajute, oferindu-mi perspectiva unei ieșiri sau a unei eliberări din cadrul rigorilor limitative impuse de lumea reală, fizică, externă, dar și din suprarealitatea subiectivă a normelor morale. Acest salt În transcendent, către care aspir, În mod permanent, eu Îl resimt ca pe o eliberare a ființei mele din constrângerile lumii, În perspectiva unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă eliberez. Între Eul sufletesc și Eul spiritual, sau Între latura psihologică și cea metafizică a persoanei mele, există latura sau puntea morală, care face posibilă legătura și trecerea de la psihologic la spiritual. Dimensiunea psihologică a ființei mele mă circumscrie limitativ la condiția de „persoană determinată”. Dimensiunea spiritual-metafizică a ființei mele mă deschide către starea de eliberare prin transcendență. În cazul acesta mă voi resimți ca un Eu liber și independent, care se poate bucura de el Însuși, În cadrul raportului intersubiectiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l poate reprezenta În planul conștiinței sale și nici prin acțiunile sale. Din acest motiv, trebuie să admitem că sufletul are un caracter pur escatologic. Corpul rămâne spațiul ființei mele, Eul este temporalitatea persoanei, iar sufletul, scăpând acestor două dimensiuni limitative, se proiectează În eternitate, având prin aceasta o semnificație transcendentă. De suflet se leagă destinul. Destinul sufletului se proiectează În viitor, Într-un viitor În care timpul Își pierde acțiunea sa distructivă, devenind un prezent continuu pe care noi nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În totalitate aspirațiilor către transcendent ale individului. Ea aparține imaginarului și este nelimitată ca Întindere și durată, motiv pentru care individul dorește permanent ca să iasă din lumea aceasta și să intre În cea de dincolo, să iasă de sub semnul determinării limitative și să intre În sfera eliberării nelimitate. Se poate vedea din cele de mai sus că modul În care sunt puse problemele persoanei umane În Psihologia Morală diferă destul de mult de cele ale psihanalizei. Acest aspect, asupra căruia s-a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
simte interior timpului trăit de el. Timpul trăit de om este cel care-l introduce, dar și cel care-l va scoate din lume. În felul acesta, timpul capătă semnificațiile unei determinări temporale a ființei umane: o determinare cu caracter limitativ, Închis, o durată din care persoana nu poate ieși, pe care nu o poate depăși. Aceasta ar fi dimensiunea ontologică a persoanei. Refuzând perisabilul temporal, omul aspiră către nelimitat, ca o perspectivă a unei deschideri metafizice În care, anulând limitele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]