793 matches
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia era stolnicul Șerban Periețanu, cumnat de vară
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
casa căruia era stolnicul Șerban Periețanu, cumnat de vară primară maicei mele, om cu mare avere și numai o fată avè, dar să vede că era și prost, sau varvar, că în silă ș-a măritat fata cu acel Ioniță Lipan și a făcut pe postelnicul Costachi Lipan; numai că biata fimeie, simțitoari fiind, au și murit. Pe băiat l-au crescut bunică-sa, stolniceasa; după ce au murit bătrîna l-au luat maică-mea. Acesta, la domnul Calimah s-au făcut
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
de vară primară maicei mele, om cu mare avere și numai o fată avè, dar să vede că era și prost, sau varvar, că în silă ș-a măritat fata cu acel Ioniță Lipan și a făcut pe postelnicul Costachi Lipan; numai că biata fimeie, simțitoari fiind, au și murit. Pe băiat l-au crescut bunică-sa, stolniceasa; după ce au murit bătrîna l-au luat maică-mea. Acesta, la domnul Calimah s-au făcut sardar, la Ioan vodă Sturza, spatar, iar
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
care să o urmeze și din cauza problemelor financiare, astfel că Phoenix (care în Germania s-au numit Transsylvania Phoenix, din cauză că altă formație deja folosea numele Phoenix) s-a dizolvat și Krauser a continuat să cânte cu Josef Kappl și Ovidiu Lipan, în formația Madhouse. Tot împreună cu Josef Kappl, s-a alăturat formației Lake. În 1980, a început să lucreze la Hamburg, unde s-a și mutat în următorul an. A mai cântat pentru perioade mai scurte sau mai lungi cu formațiile
Erlend Krauser () [Corola-website/Science/309724_a_311053]
-
fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea râurilor din zonă. Râul Vaser se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și cel de finețe, cu muștele, prin biciuire mai ales de la Novăț în amonte. Începând cu anul 1960, lipanul s-a dezvoltat rapid, zona lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6 km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
studiourile „Buftea”, unde mai apare în plus și Günther Reininger și sunetistul Corneliu (Schwartz) Calboreanu. A mai fost înregistrată și în 1990, vara, în formula N. Covaci - double-six, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, J. Kappl - chitară bas, Ovidiu Lipan - baterie, în această versiune apărând pe discul „Aniversare 35”, în 1997. De asemenea, există și o variantă „hard” a piesei, care poate fi ascultată și vizionată pe videodiscul „Phoenix Tour 2006 - Baba Novak” și pe DVD-ul „Live at Sala
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Tour 2006 - Baba Novak” și pe DVD-ul „Live at Sala Palatului”. Compusă în jurul anului 1990 de Nicolae Covaci. A apărut în 1992 pe albumul „SymPhoenix/Timișoara”, fiind înregistrată în formula N. Covaci - double-six, V. Vaessen - chitară bas și O. Lipan - percuție, împreună cu Orchestra Filarmonicii Radio din București. Titlul dat piesei se datorează în parte faptului că piesa este scrisă în măsura mai puțin obișnuită de 5/4. (Un exemplu anterior de a se nota în titlu structura metrică - tot în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Prelucrare folclorică din 1971 a lui Nicolae Covaci; apărută în 1972 în debutul albumului „Cei ce ne-au dat nume” (reeditat în 1999 pe
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
fost înregistrată în 1999, în formula Nicolae Covaci - chitară solo, Malcolm J. Lewis - solist vocal, iar în limba română în 2005, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, Ovidiu Lipan - percuție, C.Gram - chitară electrică , I.Contraș - percuție , voce. Compusă prin 1968 de Nicolae Covaci și Florin (Moni) Bordeianu; text Victor Cârcu. Apărută pe discul „Floarea Stîncilor” din 1969. Înregistrarea a avut loc în formula N. Covaci - chitară solo, voce
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a fost înregistrată mai întâi în 1999 cu Tavi Colen și Alin Oprea, împreună cu cele trei piese de pe maxi-single-ul „Ora-Hora”, iar mai apoi în 2005, pe albumul „Baba Novak”,in componența : Nicu Covaci - chitară, voce, Josef Kappl - bas, voce, Ovidiu Lipan - baterie, Mircea Baniciu - solist vocal, Mani Neumann - vioară, Ionut Contraș - percuție si Cristi Gram - chitară, unde a apărut pentru prima dată oficial. Compusă de Ciprian Porumbescu în 1880 („Baladă pentru vioară și orchestră”), în aranjamentul lui Nicolae Covaci. Inițial apăruse
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe versuri populare macedoromâne; aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-a doua ediție a albumului „În umbra marelui URSS” (2003), sub numele „Ceata I”. Există și o altă înregistrare (în formula N. Covaci - solist vocal, double-six; se mai aude și o a doua
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
NDR - HörFest 87” (Germania). Înregistrarea „The Lark” a apărut sub numele românesc pe discul single „Ciocîrlia/Perestroika” în 1990, și, într-o nouă înregistrare (din 1990, în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie), pe discul „Aniversare 35” (1997). Un duo vocal la superlativ, alaturi de instrumentala. Compusă de Josef Kappl în 1973-74 pe versurile lui Victor Cârcu; înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, vioară, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1999 pe CD. A fost, de asemenea, preluată pe discul „From the East” al formației Madhouse sub numele de „King Lear” (versuri Erlend Krauser). Melodie populară, prelucrată instrumental de Nicolae Covaci; înregistrată în 1990 de N. Covaci - chitară solo, O. Lipan (ori C. Petrescu sau Herb Quick) - percuție; apărută pe discul „Aniversare 35” în 1997. Compusă în 1974-1975; muzica Nicolae Covaci; versuri Șerban Foarță - Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” în 1975 (reeditat în 1996); înregistrată în formula N. Covaci
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1997. Compusă în 1974-1975; muzica Nicolae Covaci; versuri Șerban Foarță - Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” în 1975 (reeditat în 1996); înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, G. Reininger - orga electronică, sintetizator. Denumire sub care apare piesa „Ciocârlia” pe discul „NDR - HörFest 87” (Germania). Vezi Ciocârlia. Compusă în anii '80 de Nicolae Covaci; text Tom Buggie (în limba engleză); apărută prima oară în 1987 pe discul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
rock omonimă, rămasă doar la stadiul de proiect. A fost reeditată pe albumul „Aniversare 35” din 1997, cu o înregistrare făcută în 1990 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară. Nume sub care apare piesa „Ochii negri, ochi de țigan” pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Vezi Ochii negri, ochi de țigan Piesă compusă de Nicolae Covaci în 1980-81; text (în limba engleză) de Tom Buggie
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Vezi Ochii negri, ochi de țigan Piesă compusă de Nicolae Covaci în 1980-81; text (în limba engleză) de Tom Buggie. A fost înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, Sabin Dumbrăveanu - violoncel, Ivan Kopilović - voce; apărută pe discul din 1981 editat în Germania („Transsylvania”). Compusă în 1974-1975 de Josef Kappl; versuri: Șerban Foarță și Andrei Ujică; înregistrată pentru albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996) în formula N. Covaci
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în Germania („Transsylvania”). Compusă în 1974-1975 de Josef Kappl; versuri: Șerban Foarță și Andrei Ujică; înregistrată pentru albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996) în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică. Compusă în 1968 de Florin Bordeianu și Nicolae Covaci; text Victor Cârcu. A apărut pe discul „Floarea Stîncilor” din 1969; înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, K. Bela
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în 2004-2005 de Nicolae Covaci, cu text de Dinu Olărașu. Apărută pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, solist vocal, J. Kappl - chitară bas, backing vocals, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, Mani Neumann - vioară, Ionuț Contraș - percuție, Cristi Gram - chitară. Nume sub care apare pe compilația neoficială „Go West” (2005) varianta în limba engleză a piesei „Mica țiganiadă”, fără introducere. Vezi Mica țiganiadă. Nume sub care apare pe discul din
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]