1,388 matches
-
mai susținuseră o clipă. Căzu, inert. Din punct de vedere fizic, avea un metru și optzeci de centimetri de parcurs - dar mental, cădea mereu. În momentul în care deja zăcea la podea, genunchii se strânseră la piept, picioarele se adunară, lipite, capul se lăsă moale. Mai întâi scânci puțin, apoi tăcu. Când îl duceau cu targa stătea întins neștiind ce se întâmplă în jurul lui, chircit, tăcut, fără lacrimi. Un copil care nu este născut nu plânge încă. SFÎRȘIT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
să trăiască la Paris trebuie să plătească prețul, sau, dacă nu, să se resemneze cu periferia și cu migrările alternative între locul unde locuiesc și acela unde muncesc. Această putere de atracție este prin urmare veche. Pribegi nevoiași, adesea săraci lipiți, încercînd să scape de o viață în care nu de puține ori erau siliți să rabde de foame, au fost atrași în secolul al XIX-lea de marile șantiere ale lui Haussmann și de industrializare. Unii mai înstăriți, adesea înzestrați
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
duse la șemineu. Nicu fu sigur c-o s-o arunce în flăcări și se ținu să nu țipe. Costache îi dădu drumul anume sau poate o scăpă, dar vaca Fira, se agăță cu picioarele de grilajul de fier și rămase lipită acolo. — Poți s-o iei, spuse conu Costache, fără să mai dea vreo explicație. Îți fac cadou și creionul, și hârtia. Dar... uite ce-i! Vrei să-l ajuți pe străin sau nu? Nicu recunoscu că da. Polițaiul îl dăscăli
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu imaginea societății în care se află (acasă, oficial), orelația dintre poziția mâinii și cum se sprijină pe scaune, cu sau fără poziție a picioarelor (depărtarea picioarelor poziție comodă), odintre poziția mâinii și cum se sprijină pe scaune, cu picioare lipite (poziție formală), odintre poziția mâinii și cum se sprijină pe scaune, la un bărbat picior peste picior (poziție demonstrativă), odintre poziția mâinii și cum se sprijină pe scaune, la o femeie poziția relaxată (poziție provocatoare), odintre poziția mâinii și cum
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
un corp de doi metri trebuie să aibă mâna de 20 de centimetri, lungimea palmei trebuie să fie cu 20 la sută mai mare ca a degetelor, adică șase centimetri la degete de cinci centimetri), o mână elegantă are degetele lipite, dacă este lungă se ține seama de detalii, o mână exagerat de lungă arată o personalitate maniacă; dacă mâna este deformată și degetele sunt torsionate, există o oarece vulgaritate. O mână scurtă presupune o personalitate cu percepție rapidă. Doamnele cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
el foc. Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! V-am mai ura, v-am mai ura Dar ne temem c-om însăra, Pe la curțile Dnilor voastre Este nante sprâncenate. Da-i bine pe la bordeieșele noastre, Cele tupilate Cu stuh stuhuite, Cu baligă lipite, Cu găinaț de vrabie-mpistrite Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! Am fost și eu Pe - acolo Unde babele ara, Fetele se-njuga, De barba moșneagului s-apuca, Barba o smulge, În roatele plugului o svîrle, Moșneagu câte - un fir strângea În mușdei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fost sensibilă... Când ordonanța le tăia o găină, se închidea în dormitor toată ziua. Ronțăia șocolată și plângea. Dacă nu insistam la telefon, n-ar fi venit. E vina mea... Melania Lupu prăbușită în fotoliu privea printre gene. Nările palide, lipite, păreau de ceară. Semăna cu o moartă. O bucată de ciment se desprinse brusc și căzu în partea cealaltă. Inginerul își vîrî brațul până la subsuoară, apoi se lăsă pe spate și începu să lovească cu picioarele lărgind spărtura. Apucă umerii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nu scăpau; erau prinse și devorate. Copacii vuiau acum ca o mare, frunzișurile lor deveniseră imense, formau valuri și umpleau întreg orașul de o muzică amenințătoare și, totodată, funebră. Iarba devora sub ochii mei pietrele. Trunchiul unui arbust care crescuse lipit și, pe alocuri, chiar înfășurat ca o frânghie groasă de un gard metalic începuse să îndoaie și să roadă fierul. Am vrut să mă apropii, să privesc mai bine și am descoperit cu groază că nu mă mai puteam mișca
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care aveam nevoie; dar nu se întîmplă nimic. Laura se oprise din plâns și mă privea cu o tristețe adâncă, dureroasă, uscată, care m-a înduioșat, încît în loc să plec am devenit tandru. Am strîns-o cu brațul teafăr și am stat lipiți unul de altul până ce mirosul ei m-a amețit. Atunci am pornit pe coridor, ținînd-o de mână, deși nu era nevoie; îi trecuse supărarea și mergea alături de mine. Numai după ce și-a dat seama că trecusem de ușa camerei mele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și luminile mai rare. Copiii se mai jucau încă în fața porților. Când Cottard a vrut să coboare, doctorul și-a oprit mașina în fața unui astfel de grup de copii. Jucau șotron și țipau. Dar unul dintre ei, cu părul negru, lipit, cărarea perfectă și obrazul murdar, îl fixa pe Rieux cu ochii lui limpezi care te intimidau. Doctorul își întoarse privirea. Cottard, în picioare pe trotuar, îi strânse mâna. Reprezentantul comercial vorbea împiedicat, cu o voce răgușită. De două sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
vesele ale unei trândăvii care nu era de fapt decât șomaj. Tarrou și Cottard urmăreau câteodată, timp de minute întregi, una din acele perechi de îndrăgostiți care mai înainte se străduiau să ascundă ceea ce îi lega și care, în prezent, lipiți unul de altul, mergeau cu încăpățânare prin oraș fără să vadă mulțimea care îi înconjura, cu neluarea-aminte neclintită pe care o dau marile pasiuni. Cottard se înduioșa. "Ai naibii", zicea el. Și vorbea tare, se simțea în largul lui în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
noroc cu carul și-i dă cu piciorul” ca un nesocotit. Toți l-au sfătuit să se întoarcă la părinții adoptivi cu mulțumiri și plecăciuni. Fratele mai mare, cel care locuia în casa lor părintească, îi spune clar: - Suntem săraci lipiți pământului, așa cum ne vezi. Te recunosc ca frate, te iubesc ca frate, dar de ajutat... n-am cum să te ajut decât să merg la pădurea din marginea satului, să-ți fac o ghioagă la fel cu a mea și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu zeițe trupeșe și femei nubiene; vaze, urne și cupe din ceramică. Mai erau încălțări din aramă, bucăți de tapiserie și, pe perete, o friză cu soldați luptând într-un război de mult uitat. Salam zări câteva etichete ale muzeului lipite încă pe aceste comori ascunse. Pe una scria - „liră din cetatea sumeriană Ur, cu cap de taur aurit, din anul 2 400 î.e.n.“. Aceasta fu curând luată pe sus. Pe alta - „vas votiv din calcar alb, de asemenea din Warka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
păzin’ pe plantațe. O să-i ardă to’ bumbacu-n câmp pân’ voi fi gata eu cu sabotaju’! Ai grijă ce faci, Jones. Nu te băga-n bucluc. — Ăău! * În ultimul timp, Ignatius începuse să se simtă din ce în ce mai rău. Valva lui părea lipită și oricât se balansa nu reușea s-o deschidă. Râgâituri voluminoase se desprindeau din pungile cu gaze ale stomacului și o porneau pe traseul aparatului digestiv. Unele scăpau zgomotoase. Altele se rătăceau și ajungeau în piept dându-i niște arsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-sii și s-a uitat imediat În altă parte. După cină Armanoush s-a retras În camera fetelor ca să dea două telefoane. Mai Întâi a sunat la San Francisco. Stătea față În față cu un poster al lui Johnny Cash, lipit chiar deasupra biroului. — Bunico, eu sunt! a spus emoționată, Însă s-a oprit imediat. Ce e zgomotul ăsta din fundal? — O, nimic, scumpo, a venit răspunsul. Repară țevile de la baie. Se pare că unchiul Dikran le-a stricat de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Îndesați, negri ca smoala, fără solzi și Înzestrați cu apendice tentaculare. În loc să consult Simfonia fantastică - o am În mai multe versiuni - mă fac nevăzut În liniștea marilor străfunduri, la mii de metri sub apă. Peștele ăsta rapid, cu fălcile abia lipite, nu e cumva preotul care m-a tras pe un culoar lung și gol cînd aveam zece ani și care m-a Întrebat dacă nu voiam să-l văd pe micul Iisus? Cum? Iisus se afla În trecere prin colegiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Îi alesese cu mâna ei, la propriu și la figurat, dar nici unul nu Îi trezise nici o emoție. Tot Împărțind fluturași, Își aminti de o scenă din ultimul film al lui Fellini, Glasul lunii. Eroul, un poet, un visător semiboschetar, sărac lipit, ajunge Într-un club de noapte imens căutând-o pe Cenușăreasă. Încăperea e plină de sute de tinere femei superbe, voluptuoase, perfecte și aproape dezbrăcate, care Îl Înconjoară ca o armată de Circe. Cu un pantof de sticlă de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Pe drumul spre părinții lui mi-a zis că tatăl său era unul dintre cei mai bogați oameni din nordul Italiei. — Ce surpriză trebuie să fi fost, zâmbi Matthew. — Da, a fost; era povestea de dragoste perfectă. Eu eram săracă lipită, abia ieșisem din comunism, cu greu Îmi puteam permite o pereche de jeanși, costau mai mult decât câștigam eu Într-o lună. Și eram virgină! Mă iubea atât de mult, Încât a insistat să facem dragoste abia după căsătorie. — Serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
acesta cu lățime dublă față de celelalte, ceea ce, explicat în detaliu, înseamnă că partea locuită a Centrului este constituită din patru secvențe verticale și paralele de apartamente, dispuse ca niște plăci de baterie sau ca niște faguri de stup, cele interioare lipite spate în spate, cele exterioare legate de partea centrală prin structura pasajelor. Marta spuse, Oamenii ăștia nu văd lumina zilei când sunt acasă, Nici cei care locuiesc în apartamentele care dau spre interiorul Centrului, răspunse Marçal, Dar ei, cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu scăpau; erau prinse și devorate. Copacii vuiau acum ca o mare, frunzișurile lor deveniseră imense, formau valuri și umpleau întreg orașul de o muzică amenințătoare și, totodată, funebră. Iarba devora sub ochii mei pietrele. Trunchiul unui arbust care crescuse lipit și, pe alocuri, chiar înfășurat ca o frânghie groasă de un gard metalic începuse să îndoaie și să roadă fierul. Am vrut să mă apropii, să privesc mai bine și am descoperit cu groază că nu mă mai puteam mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aveam nevoie; dar nu se întâmplă nimic. Laura se oprise din plâns și mă privea cu o tristețe adâncă, dureroasă, uscată, care m-a înduioșat, încât în loc să plec am devenit tandru. Am strâns-o cu brațul teafăr și am stat lipiți unul de altul până ce mirosul ei m-a amețit. Atunci am pornit pe coridor, ținând-o de mână, deși nu era nevoie; îi trecuse supărarea și mergea alături de mine. Numai după ce și-a dat seama că trecusem de ușa camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
salivă, ultimul fum fiind tras cu chiștocul Înfipt În ac, Îmi venea să râd. Dar ieri mi-o ofereai tu, și am crezut că poate era modul tău de a te oferi, și am fumat cu Încredere. Am dansat strâns lipiți, cum nu se mai face de ani de zile, și - ce rușine - În timp ce se Învârtea discul cu a patra de Mahler. Simțeam cum În brațe Îmi plutea o făptură străveche, cu chipul blând și brăzdat, de capră bătrână, un șarpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în general echilibru, n-ai echilibru. Picioarele le miști, câteodată, da’ te încurcă, da. Trebuie să te ții de mânere, trebuie să stai numai în mâini, nu stai în picioare pe cal cu mânere. Sunt exerciții unde stau picioarele drepte, lipite, nemișcate, neîndoite, sunt altele unde trebuie să fie un picior în sus, unul în față, unul în spate, depinde de exerciții. Nu știu cum să vă spun să înțelegeți, este o chestie și de instinct, când te sui pe aparatul respectiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pe buze și mă Întreabă ce părere aș avea de-o vacanță. Ce părere aș avea de-o vacanță? Ce Întrebare! Mi-ar plăcea la nebunie, mersi de grijă, dar apartamentul nostru din Primrose Hill ne-a cam lăsat săraci lipiți pămîntului, ca să folosesc un eufemism. Avînd În vedere că nu mai lucrez cu normă Întreagă, am stabilit că o vacanță ar fi un lux, iar nu ceva realizabil În viitorul apropiat. Dar nu e sfîrșitul lumii, căci vacanțele nu sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Ea era cauza eșecului lor, ea era greșeala. Se Întinse Între cearșafuri, cu grijă, căci odată cu menopauza mama ei Începuse să aibă un somn ușor și agitat - lucru care o făcea să fie foarte irascibilă. Emma rămase nemișcată, cu pleoapele lipite. Încercă să-i imite pe asceții indieni, pe călugării budiști sau pe adepții vreunei secte, capabili să facă abstracție de corpul lor, de neplăcerile lumii fizice și materiale, ajutați de puterea gândului. A medita. A levita. A transcende. Să uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]