778 matches
-
și-a scris o bună parte din opera pe seama lui și a publicat în mod tendențios, trunchiat și denaturat “adevărul lui” despre staroveri. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Lipoveni se ridică la 624 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (97,6%), cu o minoritate de germani (0,8%) și una de români (1,2%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruteni (1 persoană), bulgari (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (96,7
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
de pătule, magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația viilor, în anul 1904 s-a desfășurat o răscoala declanșată de lipoveni, cu răsunet național. Cu toate măsurile luate, în anul 1907 și la Lipovu-Români au ars pătule, magazii, condici, au fost împușcati răsculați. În anul 1911 aceeași Administrație a edificat un nou local de școală cu patru săli de clasă și
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
un colectiv de inițiativă a amplasat în curtea bisericii un monument ce a fost, ulterior, înconjurat de cruci ale eroilor. Prin reforma agrară din anul 1922 din Domeniile Regale Șegarcea și proprietăți ale moșierilor expropriate, a fost repartizată pentru împroprietărirea lipovenilor suprafața de 1626 ha. În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
înconjurat de cruci ale eroilor. Prin reforma agrară din anul 1922 din Domeniile Regale Șegarcea și proprietăți ale moșierilor expropriate, a fost repartizată pentru împroprietărirea lipovenilor suprafața de 1626 ha. În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
dar și gaze naturale insuficient cercetate. Printre sate curge pârâul Desnățui care asigură, printre altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul național fac posibilă irigarea suprafeței de 2048 ha. Ocupația de bază a lipovenilor, de-a lungul timpurilor, a fost agricultura în care cultura mare de grâu, porumb, mei, orz, struguri și ulterior, floarea soarelui au fost predominante. Daca ținem cont de poziția aleasă de intâistătăori nu putem omite apicultura, dar nici prelucrarea lutului
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Ismail este mica moschee turcească, ridicată în secolele XV sau XVI, transformată într-o biserică în 1810 și care adăpostește în prezent un muzeu dedicat asediului din 1790. Civilii, alții decât familiile militarilor, sunt țărani moldoveni, grădinari bulgari și pescari lipoveni. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
de tranzit percepute de statul român sunt mai mari. În presă a fost vehiculat un sabotaj drept cauză a accidentului. Ziarul România Liberă a publicat la data de 10 noiembrie 2004 un reportaj cu Grigore Fadei, un localnic de origine lipoveana din satul Partizani, care a fost martor ocular la naufragiul navei. Conform articolului, ""Nea Grigore ne mai spune că imediat după ce navă a eșuat echipajul s-a salvat sărind pe mal, fără să fie cineva rănit, ba chiar și cu
Rostock (navă) () [Corola-website/Science/299626_a_300955]
-
Mitocu Dragomirnei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Dragomirna, Lipoveni, Mitocași și Mitocu Dragomirnei (reședința). Se află la 8 km nord de municipiul Suceava. Are o populație de de locuitori. Rezervația de fag de la Dragomirna se află pe teritoriul comunei Mitocu Dragomirnei și face parte din trupul de pădure Chilia
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
efectuat în 2011, populația comunei Mitocu Dragomirnei se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,58%). Principalele minorități sunt cele de romi (9,42%) și ruși lipoveni (7,01%). Pentru 5,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,34%), dar există și minorități de penticostali (20,68%) și ortodocși de rit vechi (7,3%). Pentru 5
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
Aflați pe lacul Corciovata, cei doi directori nu prind mai nimic dând vina pe vreme și pe locul ales. Contrar propriilor hotărâri, ei au luat cu ei un pachet de țigări și o sticlă de vodcă. Eugen întâlnește un pescar lipovean (Petre Kuhn) de la care cumpără peste 30 de pești pe o sticlă de vodcă. Directorul se întâlnește și el cu pescarul, cumpărând ce-i mai rămăsese acestuia. Ajunși seara în tabără, Eugen se laudă cu „capturile” sale și se fotografiază
Operațiunea Monstrul () [Corola-website/Science/298788_a_300117]
-
baltă, cei doi directori scot sticlele de alcool, pachetele de țigări și alimentele aduse de acasă (salam, pateu) și au între ei o discuție în care recunosc unul față de celălalt că peștii aduși în ziua trecută erau cumpărați de la pescarul lipovean. Se împacă între ei, amintindu-și că vin împreună de 15 ani la pescuit și ar trebui să fie prieteni. Într-una din zilele următoare, liniștea pescarilor este întreruptă de muzica unui casetofon. Trimis să-i spună celui care face
Operațiunea Monstrul () [Corola-website/Science/298788_a_300117]
-
recucerit de Armata Roșie. A fost unul din cel patru orașe sovietice care au primit titlul de „Oraș Erou” în 1945. După război, oficialitățile sovietice din Odesa au deportat și asasinat mulți minoritari etnici (germani, moldoveni, tătari ș.a.) sau religioși (lipoveni, pravoslavnici, iahoviți ș.a.). În timpul anilor 1960 și 1970 orașul a crescut foarte mult. Între anii 1970 și 1990, majoritatea evreilor din Odesa (care fugiseră în 1941 și se întorseseră după război) au emigrat în Israel, Statele Unite și în alte țări
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
milioane de oameni, din care aproximativ două treimi este populația orașului-capitală Odesa. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de ucraineană (%), rusă (%), bulgară (%) și română Pe lîngă ucraineni, ruși și lipoveni, predominanți, un număr important de bulgari, găgăuzi, români și greci trăiesc în această provincie. Bulgarii reprezintă 21%, iar românii circa 13%, fiind majoritari în zona orașului Reni, din Bugeac. Notabilă este evoluția populației din 1989 până în 2004. Astfel procentul ucrainenilor
Regiunea Odesa () [Corola-website/Science/298923_a_300252]
-
la creșterea numărului populației. Dacă la începutul sec. XIX numărul gospodăriilor era de 87, apoi la începutul sec. XX - 670 și 3450 de locuitori. Majoritatea populației era de origine română. Iar mai târziu se mută cu traiul în orășel și lipoveni. Crește numărul evreilor și a rușilor. În afară de aceste naționalități pe teritoriul orașului mai locuiau și ucraineni, polonezi și nemți. În 1861 în Edineț este deschisă prima școală. În 1867 este deschisă o școală cu patru clase pentru fete. În 1852
Edineț () [Corola-website/Science/297799_a_299128]
-
datinilor naționale; pe latura socială, idelogiile mișcărilor românești de emancipare națională promovau desființarea privilegiilor tradiționale ale neromânilor din statele în care trăiau românii și egalitatea românilor de pretutindeni atât cu minoritățile conlocuitoare (în general dominante, cu excepția romilor, bulgarilor, rutenilor sau lipovenilor) cât și între ei. În a doua treime a sec. XX, naționalismul european promovat își pierde înțelesul inițial și tinde către ultranaționalism și extremism, caracterizat prin rasism și xenofobie, cu precădere în statele cu regim dictatorial, conduse de partide fasciste
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,31%), cu o minoritate de romano-catolici (1,17%). Pentru 11,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Notă: În cazul persoanelor numărate drept "sârbi" este vorba în general de bulgari. La recensământul din 1930 lipovenii au fost incluși la categoria "alții" (la recensămintele ulterioare au fost incluși rușilor), iar cehii au fost incluși slovacilor. La recensământul din 2002 au fost numărați 21 ceangăi care au fost incluși la categoria "alții". În anul 2002, structura confesională
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
exclusiv vieții comunităților locale și regionale. Grila TVR 3 este formată din producții ale studiourilor teritoriale TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Timișoara, TVR Tîrgu-Mureș. TVR 3 produce și programe dedicate minorităților naționale (maghiari, germani, sârbi, bulgari, croați, ruși, lipoveni, turci, tătari, greci, ucraineni, evrei, slovaci, rromi), realizate în limbile lor materne. Mai multe informații despre TVR 3: <nowiki>http://www.facebook.com/fanTVR 3</nowiki>.
TVR Iași () [Corola-website/Science/307323_a_308652]
-
data de 25 octombrie 1925 în orașul Ismail din sudul Basarabiei - o localitate care aparține în prezent Ucrainei. Tatăl său, Ștefan G. Chirilov, care se născuse în anul 1890 în comuna Cairaclia (județul Ismail), era agricultor și industriaș de etnie lipoveană, primar al comunei Cairaclia, președinte al Băncii Populare din aceeași comună, decorat cu Meritul Comercial Clasa I, Ordinele Coroana României și Steaua României în Gradul de Cavaler. Mama sa, Caliopi Alaman, era de origine greacă, familia ei fiind venită în
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
(n. 26 noiembrie 1949, Milă 23, Tulcea) este un fost canoist român, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint. Este lipovean. A absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport în 1975 și a devenit membru al Clubului Sportiv Dinamo din București. La data de 1 decembrie 2004, colonelul în rezervă din Ministerul Administrației și Internelor a fost înaintat la gradul de
Ivan Patzaichin () [Corola-website/Science/308108_a_309437]
-
scos pe piată discul cu 11 cântece intitulat ” Sunt olteanca de la Jii”. În interviurile sale Vasilica Dinu nu a uitat să amintească satul din care a plecat, pe directorul Căminului cultural din Lipovu profesorul Sever Dascălu și nici bărănii rapsozi lipoveni care i-au oferit melodiile. În același spectacol, de la Gângiova, a mai fost selecționat și naistul Constantin Istici, reprezentantul comunei Coțofenii din Față,jud Dolj și el devenind mai tarziu , laureatul festivalului Maria Tănase.La amândoi, doamna Paula Dogaroiu, le-
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
Fântâna Albă (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Volcineț. Are locuitori, preponderent ruși lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 449 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, la 12 km de orașul Adâncata. Localitatea Fântâna Albă se află la numai câteva sute de metri nord de frontiera Ucrainei cu România, aici
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
raskolul” în Biserica Ortodoxă Rusă) au emigrat și s-au stabilit pe teritoriile de la vestul Imperiului Țarist. Ei au ajuns și în Bucovina, stabilindu-se în anii '60 ai secolului al XVIII-lea pe domeniul Mănăstirii Dragomirna și fondând satul Lipoveni. Alte câteva familii s-au stabilit și în comuna Stupca. În perioada războiului ruso-turc (1768-1774), trupele rusești au invadat Bucovina, iar rușii lipoveni și-au părăsit așezările lor și s-au refugiat în Moldova. Instaurarea administrației habsburgice în Bucovina (care
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
stabilindu-se în anii '60 ai secolului al XVIII-lea pe domeniul Mănăstirii Dragomirna și fondând satul Lipoveni. Alte câteva familii s-au stabilit și în comuna Stupca. În perioada războiului ruso-turc (1768-1774), trupele rusești au invadat Bucovina, iar rușii lipoveni și-au părăsit așezările lor și s-au refugiat în Moldova. Instaurarea administrației habsburgice în Bucovina (care sprijinea, prin acordarea de privilegii, stabilirea de populații alogene în aceste locuri pentru a diminua ponderea populației românești majoritare în regiune) a determinat
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
s-au refugiat în Moldova. Instaurarea administrației habsburgice în Bucovina (care sprijinea, prin acordarea de privilegii, stabilirea de populații alogene în aceste locuri pentru a diminua ponderea populației românești majoritare în regiune) a determinat din nou o emigrare a rușilor lipoveni în aceste ținuturi. După ce staroverii au revenit în anul 1777 în satul Lipoveni, o altă comunitate de staroveri a înființat satul Climăuți în anul 1780 pe moșia Mănăstirii Putna, pe baza unui contract. Localitatea Climăuți va deveni cea mai numeroasă
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
acordarea de privilegii, stabilirea de populații alogene în aceste locuri pentru a diminua ponderea populației românești majoritare în regiune) a determinat din nou o emigrare a rușilor lipoveni în aceste ținuturi. După ce staroverii au revenit în anul 1777 în satul Lipoveni, o altă comunitate de staroveri a înființat satul Climăuți în anul 1780 pe moșia Mănăstirii Putna, pe baza unui contract. Localitatea Climăuți va deveni cea mai numeroasă localitate de ruși lipoveni din Bucovina. Prin decretul imperial din 1783, Iosif al
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]