3,144 matches
-
lui Christian Gellert, un poet și filosof etic iluminist. De asemenea participa și la cursurile de desen ale pictorului și sculptorului Adam Oeser,directorul Universității din Leipzig. În acest timp scrie primele poezii, "Neue Lieder" („Cântece noi”), pătrunse de un lirism puternic și elevat, precum și o comedie întitulată "Die Laune des Verliebten" („Capriciul îndrăgostitului”). Dar de asemenea tânărul Goethe se bucura de libertățile departe de casa părintească. El vizita teatrul,asistând la spectacole sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
supraistorice, într-un moment când lumea intra într-o dezordine de idei rău prevestitoare. Ultimul din seria acestor poeme, ""Moartea lui Pan"" (1940), tratează amenințarea poeziei cu pieirea. După dezastrul celui de al Doilea Război Mondial, Horia Stamatu trece de la lirismul strict la o alternanță a liricului cu epicul, mai întâi în poemul ""Juvavum"" (1945). În 1950 începe o dublă activitate literară și publicistică la Madrid, în limbile română și spaniolă. În poemul de largă întindere ""Por la calzadas de Punta
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
Tabloul se găsește astăzi la Louvre, Paris și are dimensiunile 73 x 68 cm. Perechea prezentată în tablou, într-o atitudine ușor teatrală, nu este alta decât pictorul împreună cu soția lui, Margaret Burr. Gainsborough integrează acest dublu portret plin de lirism și prospețime în decorul unei grădini. Lucrarea este realizat în anul în care artistul urma să se căsătorească și reprezintă o dovadă a exuberanței pe care i-o provocau pictorului primele zile de fericire matrimonială. Templul care se vede în
Discuție în parc () [Corola-website/Science/301434_a_302763]
-
e doar o mică parte, un mic fragment al lumii care se scrie întruna”. (Nicoleta Sălcudeanu) ”Viguros prozator modern, oferindu-și lungi pauze, George Bălăiță nu are rădăcina debilitata prin cultism. Romancierul nu îmbrățișează o formulă canonica: el vrea și lirism freatic și istorism vizionar și sociologism catalizant. Cu intarsii livrești, proza să nu respectă structurile prestabilite; povestirea da sens curgerii timpului, dar repeta haosul viului, încâlceala polimorfului, încercând a stăpâni universul prin cuvânt, repudiind, însă, fixarea. George Bălăiță s-a
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
critic, mi-am propus să fac pentru modernismul românesc ceea ce a întreprins Marcel Raymond 2 pentru acel francez, în cunoscutul sau studiu De Baudelaire au surréalisme. Astfel, a luat cu încetul ființă o carte întreaga, prezentând formele de aventură ale lirismului nostru contemporan, de la Macedonski la Urmuz 3. Îmi permit să vă trimit capitolul care va privește, gândindu-mă că poate să vă intereseze. Îmi pare rău numai că nu mi-a fost dat să cunosc și ultimul dumneavoastră volum de
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
a făcut colina. Neîndoielnic, versurile au un viguros optimism de profunzime; de altfel timbrul poetic al lui Emil Dreptate are în Ineditele în proză frumuseți și prețuri noi, prin conexiunea tematică amplă spre detașare, sapiențial. Virtutea Colinei de aer este lirismul, condiția sine qua non a poeziei. Victor Stir-Mesagerul de Bistrița-Năsăud 20/04/2011.
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
observator superficial. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor din acest volum, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
și de zgomote abia-auzite. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
literare ale legendelor și superstițiilor populare, consemnând unele practici magice străvechi și taine uitate ale naturii în povestiri ca „Vrăjitorul de șerpi” și „Toaca”, fără a adânci însă misterul. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Analizând opera literară sadoveniană, Pompiliu Constantinescu consideră că „acele neuitate meditații poetice, scoase din contemplarea lumii bălților și
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
scoase din contemplarea lumii bălților și din viața peștilor, acele dialoguri tainice, adânci, cu natura primordială și eternă (d. Sadoveanu e un peizajist variat, ci un poet care-și înscrie sentimentele în peizaje diverse), ne pun în contact cu un lirism de semnificație cosmică, adevărata esență a geniului sadovenist”. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
din tot ce constituie complexitatea unei vieți chinuite de atâtea nevoi și aspirații”. Acest roman este considerat de același critic ca fiind superior creaților literare românești din perioada anterioară „prin viața intensă, puterea de analiză, intelectualitatea și chiar ordonanța compoziției”. Lirismul scrierilor anterioare pare să se fi resorbit în noul roman, mai obiectiv și aproape în întregime epic. Limitele romanului au fost evidențiate cu severitate de criticul Mihai Ralea într-o analiză misogină în care afirma că femeia scriitoare „nu poate
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
apropiindu-se treptat de spectatori și apoi retrăgându-se violent în lumea ei. Criticul Ștefan Oprea îl numea „un spectacol teatral insolit”, cu aspect de „monolog în formă, dialog în substanță” și cu o interpretare „concentrată, încărcată de emoție și lirism, fără a eluda nuanțele necesare ale fantasticului”. Editura „Humanitas-Multimedia” a lansat în anul 2006 o variantă audiobook a cărții, în lectura actorului Ion Caramitru. Tabloul pictorului Mirea din nuvelă l-a inspirat pe pictorul ieșean Dimitrie Gavrilean să realizeze în
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
asculta, căldura, învăluindu-i într-o mulțime de senzații și sentimente noi, transportându-i pe tărâmuri necunocute. Muzica lui, de mare sensibilitate, cu infuzie de swing și cu fraze pigmentate cu “blue note”., are momente de improvizație pline de fantezie, lirism și sentimentalismul de bun gust. Compozitor inspirat, Coly se adresează unui public mai larg, public ce depășește “sfera specialiștilor”, făcându-se receptat de către oricine are un minim de bagaj estetic în lumea muzicii. Considerâdu-l un "keyboardsman complet", Virgil Mihaiu (în
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
în publicația "Jazz ’80"), apreciază la el rigoarea, echilibrul și ambiența sonoră învăluitoare, de mare căldură afectiva. Tot Virgil Mihaiu scrie despre duo-ul Andrei Colompar - pian și Alexandru Brașoveanu - ghitara baș, ca demonstrează o înaltă clasa, deplină maturitate, mult lirism și vorbește de atmosfera care se creează ascultându-i: "o aură de serenitate plutind deasupra unor personaje sonore creionate cu mâna sigură, în chieie impresionista". În ziarul "Monitorul" de Sibiu, jurnalista Margareta Lupu îl consideră un mare muzician, un artist
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirma că filmul conține scene de „dinamism și ritm, clipe de suspens, pasaje spectaculoase, pete de culoare, clipe de destindere, abur de lirism”. El considera că acest film și continuarea sa, "Ultimul cartuș", îl reprezintă cel mai bine pe regizorul Sergiu Nicolaescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În 1945, poliția și Siguranța sunt
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
ușor picant (Istoria Susanei). Caracterul emotiv al subiectelor, succesiunea incidentelor, bogăția sufletească a personajelor și înclinația povestitorului anonim spre notația psihologică conferă acestor povestiri o importanță deosebită în cadrul literaturii antice. De asemenea, cei 151 de Psalmi sunt adevărate culmi de lirism, de o deosebită intensitate a sentimentului, cu metafore foarte plastice, subiective, pitorești sau suave. Cântarea cântărilor este un poem de dragoste (redactat în forma sa definitvă în ultimele secole î.Hr.) în care tensiunea înaltă a sentimentului se exprimă fie direct
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
de un puternic spirit de umanitate, de eroism și de justiție. Cel mai mare poet indian al tuturor timpurilor a fost Kălidăsa. Cea mai celebră operă a sa a fost Sakuntală. Prin duioșia sentimentelor, prin delicatul simț al naturii și lirismul gingaș, această evocare a iubirii fiicei unui pustnic pentru regele Dushyanta reprezintă una dintre cele mai valoroase opere ale Indiei din acea epocă. O altă capodoperă a literaturii indiene o constituie Panciatantra. Forma actuală a operei a fost elaborată la
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Ungureanu, îl determină pe acesta din urmă să gloseze: „vecinătățile, caracterul eteroclit al orașului au stimulat ruptura, despărțirea de orizontul tradițional (...). Or, acest tip de desprindere îl apropie pe scriitorul român de Trakl, de expresioniști, îl face unul dintre modernizanții lirismului nostru. Comparațiile cu Kafka, cu Blecher, cu Fundoianu (...) sunt legate de tipul de ruptură (s. aut.) (și, în consecință, de insularitate) pe care îl realizează poezia bacoviană. Iar „insularitatea” poate anunța avangarda schițată de Tzara, Vinea, Fundoianu ș.a. Poate să
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Leoaica tînără, iubirea este o poezie de Nichita Stănescu din volumul "O viziune a sentimentelor", apărut în 1964. "Leoaica tînără, iubirea" face parte din lirismul erotic, fiind unul din textele de referință ale lui Nichita Stănescu. Titlul presupune o comparație eliptica și inversata, iubirea fiind asemănata unei leoaice tinere. Titlul are de asemenea valente metaforice, iubirea fiind o "leoaica" ce presupune sălbăticie, instinctualitate, libertate, elegantă
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
Mălinești-Hotin - d. 26 mai 1997, București), fiul preotului Porfirie Baltag și al Margaretei Baltag (n. Alexandrescu), este un poet român, eseist și tâlmăcitor modern, strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului, unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a. După absolvirea cursurilor liceale, în 1955, la Pitești, urmează - între anii 1955 și 1960 - cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Funcționează ca redactor la "Gazeta literară" (între anii
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
revista „Steaua", debutul editorial constituindu-l volumul de poezie Intimitatea verbului, apărut în 1981. A mai colaborat la „Luceafărul", „Convorbiri literare", „Viața românească", „Caiete critice", „România literară" etc. Din 1997, este re-dactor-șef al revistei „Viața românească". Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil, livresc, abstractizant, de care autorul nu se va despărți nici în volumele următoare. Temele predilecte sunt destinul, dra-gostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența / inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cu-vintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
antici. În volumul Pluralitate (1988) se remarcă al treilea ciclu de poeme, cu versuri scurte, distihuri ori terține, în care aceleași teme sunt tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
nu există loc din Scoția pe care să nu-l poată identifica în scrierile celebrului scriitor". Aceasta este prima călătorie importantă a lui Verne. În Anglia, el ia notițe despre condițiile de trai din orașele industriale și despre soarta prostituatelor. Lirismul său înflorește în fața peisajelor scoțiene și asistă chiar la o punere în scenă a dramei Macbeth, la "Teatrul princeței" de pe Oxford Street. La întoarcerea în Franța, Verne își pune în ordine notițele și începe să redacteze jurnalul călătoriei, pe care
Călătorie în Anglia și în Scoția () [Corola-website/Science/325639_a_326968]
-
popoare mai devreme, de altele mai tarziu, era firesc să i se caute posibilități de expresie plastică care să facă din luciul uniform al registrului de reflexe un element capabil să înglobeze semnificații și sensuri poetice, să dea unei funcțiuni lirismul necesar, să facă din construcție arhitectură. Pentru a poetiza reflexul, arhitectura românească a liniat registrul de ferestre cu multiple și complicate forme geometrice. O rețea în care reflexul norilor, al vegetației, al caselor înconjurătoare se supune unui control numeric capabil
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]