KorAP: Find »[drukola/base=lisa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...38 >

935 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

încă încerca să își facă un nume, era sincer, avea opinii și era dificil. Nu se gudura niciodată pe lângă nimeni și când cineva îl enerva, spunea asta. Era această încredere în sine, precum și frumusețea lui ceea ce au determinat-o pe Lisa să îl dorească. Și nici faptul că se afla în ascensiune nu era rău. De la începuturile întâlnirilor sale cu băieți, Lisa făcuse din asta o strategie. Pur și simplu nu era tipul de fată care să iasă cu un contabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
deschidă ușa, arăta ca regina Angliei. Cu câteva nuanțe mai întunecată, dar cu cârlionți făcuți pe bigudiuri și cu Marks & Spencer scris pe frunte. —Mă bucur să te cunosc, draga mea. Accentul era unul pur britanic, ceea ce o făcu pe Lisa să mai piardă încă puțin din respectul de sine. — Bună ziua, doamnă Livingstone. —Spune-mi Rita. Dar intrați. Tati întârzie cu operația, dar ajunge și el în curând. Au intrat în livingul bine dotat, iar când Lisa a văzut că plasticul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
care acoperă de obicei mobila fusese dat la o parte, a simțit o puternică lovitură sub centură. —Ceai? sugeră Rita veselă, în timp ce mângâia labradorul auriu care își pusese capul în poala ei. Lapsang Suchong sau Earl Grey? —Oricare, mulțumesc, spuse Lisa încet. Ce era în neregulă cu familiile de doctori? — Nu mă așteptam la așa ceva, nu se putu abține Lisa când rămase singură cu Oliver. Dar la ce te așteptai? Să mâncăm mazăre și să bem rom, spuse Oliver cu accent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
din Battersea până în West Hampstead și înapoi, ducând garderoba impresionantă a Lisei de la apartamentul ei către al lui. Va trebui să scapi de ceva țoale, iubita, spusese el alarmat. Altfel va trebui să cumpărăm un apartament mai mare. Poate, realizase Lisa ulterior, chiar de atunci existau semne că nu totul era așa cum trebuia să fie. Dar în acele momente era oarbă. Nimic nu i se mai păruse atât de perfect până atunci. Simțea că el o percepe așa cum e și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-o pe Ashling alături de el. Oare era prietenul ei? Nu, desigur că nu. — Cine era? întrebă Dylan, când ușile liftului se închiseseră în urma lor. — Ești un bărbat cu o căsnicie fericită, îi reaminti Ashling. Am întrebat doar. —Numele ei este Lisa Edwards, este șefa mea. Dar Ashling își amintise de conversațiile pe care le purtase cu Clodagh despre toate conferințele la care se ducea Dylan. Oare îi este fidel? — Unde mergem să bem ceva? întrebă ea rapid. A dus-o în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
plac, Ashling dădu din cap și spuse: Da, e mai bine acum. Ești o fată minunată, Ashling, spuse Dylan, luându-și rămas-bun. Chiar sunt, se gândi Ashling, nu-i așa? 23tc "23" La zece minute depărtare de Dylan și Ashling, Lisa și Jasper Ffrench, celebrul bucătar, luau cina la restaurantul Clarence. Jasper ceruse în mod explicit să fie dus acolo, doar pentru a putea să comenteze asupra mâncării care nu era nici pe sfert la fel de bună ca cea pe care o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pentru Colleen ar putea duce foarte ușor la o emisiune proprie pe Channel 9, postul de televiziune al Randolph Media. — Sunt de acord, se decise Jasper. Trimite-mi un contract mâine dimineață. — Se întâmplă să am unul la mine, spuse Lisa calm, mergând pe principiul „bate fierul cât e cald“. Jasper își scrijeli semnătura exact la timp, deoarece chelnerul veni să ia farfuriile. Ca de obicei, Lisa mutase mâncarea dintr-o parte în alta, dar nu mâncase aproape nimic. —A fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
glumă! — Îmi pare rău să aud asta, domnule. Chelnerul i-a aruncat o privire fixă lui Jasper în timp ce ridica farfuriile. Lucrase pentru el, nebunul pământului. — Vreți să comandați și desert? Nu, nu vrem! Vorbele lui Jasper au disperat-o pe Lisa, care în această săptămână se afla la dieta cu budincă. Lucruri ceva mai ușoare, bineînțeles: fructe proaspete, șerbeturi, spume de fructe. Trecuseră secole de când moartea, pe numele ei ciocolată, îi atinsese buzele. Eh, asta e, nu contează. Ea a plătit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
contează. Ea a plătit nota și s-au ridicat amândoi să plece, unul dintre ei ceva mai puțin stabil pe picioare decât celălalt. La ușă și-au strâns mâinile, după care Jasper a încercat, în beția lui, o apropiere de Lisa, pe care ea a evitat-o cu tact. Era bine că îl făcuse să semneze deja contractul. Jasper a plecat împleticindu-se și, în momentul în care Lisa a rămas singură, întunericul o cuprinse din nou. De ce? De ce era totul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
asemenea unui polițist cu legitimația în mână. Am adus un cronometru pentru boilerul tău. Vorbise oarecum insinuant. — Îmi pare rău că nu l-am adus mai devreme. E un moment nepotrivit? spuse el, după o scurtă ezitare. Intră, îl invită Lisa. Intră. Era surprinsă, deoarece în Londra nimeni nu venea pur și simplu la ea la apartament. Nu aranja întâlniri cu nimeni înainte de a juca jocul cu sunt-mai-ocupată-și-mai-importantă-ca-tine. Era un ritual elaborat, guvernat de reguli stricte. Cel puțin cinci întâlniri trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
sticlă în care tronau lalele albe. Și la asta, indică el către un vas cu flori uscate care îi atrăsese privirea. Bine că nu avea cum să vadă cănile de sub pat care erau pe punctul de a mucegăi, se gândi Lisa. Casele ei întruchipau întotdeauna triumful stilului asupra igienei. Trebuia să facă rost de o menajeră... — Vrei ceva de băut? oferi ea. —Ai bere? — Păi, nu. Dar am niște vin. Lisa a simțit o plăcere ridicolă când Jack a acceptat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
dulce, care din păcate s-a dovedit a fi irosit, joci golf? — Asta e ultima dată când vin să îți repar boilerul, bombăni el. — Nu te vedeam ca pe un bărbat care joacă golf, oricum, râse ea. Atunci ce faci? —Lisa, nu îmi pune asemenea întrebări. Știu... spuse el, aruncându-i un zâmbet peste umăr. Repar boilere. Sun la întâmplare la ușile oamenilor, neanunțat, și insist să le repar boilerele. Câteodată chiar dacă nu sunt stricate. Tăcu pentru a se concentra la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
vorbea. Păi, îmi place și munca de la reviste. Dar nu ți-ar veni să crezi cât de mult mă solicită Channel 9... Așa că nu ți-ar mai fi trebuit Colleen și toată munca asta în plus pe cap? îl necăji Lisa. Jack ocoli întrebarea. Ideea este că postul de televiziune are în prezent foarte mult succes. După doi ani de chin și tratative, personalul este în sfârșit bine plătit, sponsorii corporativi sunt mulțumiți și clienții primesc programe de calitate. Și suntem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
se vadă nimic. Tăcerea dură atât de mult, încât entuziasmul lui Ashling începu să se diminueze și să se transforme în îngrijorare. Dacă greșise totul? Poate nu era deloc ceea ce își dorea Lisa. —E o greșeală de scriere aici, spuse Lisa cu o voce în care nu se simțea pic de intonație. Greșeală de tipar aici. Și alta aici. Și alta aici. Când a ajuns la final, i-a împins paginile înapoi și a spus: —Bine. —Bine? întrebă Ashling, care încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
sunase pe Lisa? Probabil, vaca lăudăroasă. După câteva secunde de tăcere, curiozitatea a devenit prea apăsătoare: —Pe tine te-a sunat? Spre surprinderea ei, Lisa dădu din cap în semn că nu. —Idiot! spuse Ashling energic, mai liniștită. —Idiot! aprobă Lisa cu o veselie neașteptată. Dintr-odată, părea foarte amuzant că nu sunase pe nici una dintre ele. —Bărbații! Anticiparea împovărătoare pe care Ashling o simțise începând cu seara de sâmbătă se dizolvase într-un râs nervos. —Bărbații, aprobă Lisa, ușor amuzată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
suma se ridica la vreo două sute de mii, dar, chiar dacă lumea ar fi știut, tot nu le-ar fi păsat. Ideea de „Source - frumusețe responsabilă“ prinsese deja de minune.) Locul demonstrației era hotelul Morrison, localizat destul de departe de birou pentru ca Lisa să insiste să meargă cu taxiul. Ar fi fost mai rapid dacă mergeau pe jos, deoarece traficul era foarte aglomerat, dar nu avea importanță. În Londra nu mergea niciodată pe jos și ar fi considerat o înjosire a statutului ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
gustase din oxigen și devenise atât de amețit încât a trebuit să se întindă puțin în hol, unde turiștii erau nevoiți să pășească peste el, zâmbind indulgent și gândindu-se că este exemplul tipic de irlandez beat. Haide, îi spuse Lisa într-un sfârșit. Trebuie să ne vedem de demonstrație și apoi să ne luăm cadoul. Lisa avea dreptate, notă Ashling. Caro, care le-a făcut demonstrația, era remarcabil de sinceră și amuzantă în legătură cu produsele pe care le prezenta. —Look-ul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
sezonului trecut a fost strălucitor. Spusese asta fără nici o urmă de ironie. Lisa i-a dat un cot lui Ashling și au împărtășit un moment de amuzament tăcut. Era plăcut să ai cu cine râde de chestiile astea, se gândea Lisa. Am ajuns la un nivel nou sezonul acesta, producând un gloss pentru sprâncene; suntem foarte încântați de el. Orice inconsistențe în textură se datorează faptului că, spre deosebire de alți producători de cosmetice, refuzăm să băgăm grăsimi animale în produsele noastre. Un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
în sticlă maronie, semănând cu niște sticle vechi de medicamente, și băgate într-o pungă care copia vechile genți de doctori. I-a oferit pachetul Lisei, care era evident șefa. Dar, în momentul în care și-a dat seama că Lisa și Ashling nu se mișcau, Caro spuse nervoasă: —Un singur cadou per publicație. Filosofia noastră la Source este să descurajăm excesul. Lisa și Ashling au împărțit un moment de rivalitate. — Știam asta, spuse Lisa ușor, ieșind grațios din cameră, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
a oferit pachetul Lisei, care era evident șefa. Dar, în momentul în care și-a dat seama că Lisa și Ashling nu se mișcau, Caro spuse nervoasă: —Un singur cadou per publicație. Filosofia noastră la Source este să descurajăm excesul. Lisa și Ashling au împărțit un moment de rivalitate. — Știam asta, spuse Lisa ușor, ieșind grațios din cameră, cu mâna strânsă pe punga de cadouri. Posesia reprezintă nouă zecimi din lege, cel puțin așa era ultima dată când a verificat ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
care și-a dat seama că Lisa și Ashling nu se mișcau, Caro spuse nervoasă: —Un singur cadou per publicație. Filosofia noastră la Source este să descurajăm excesul. Lisa și Ashling au împărțit un moment de rivalitate. — Știam asta, spuse Lisa ușor, ieșind grațios din cameră, cu mâna strânsă pe punga de cadouri. Posesia reprezintă nouă zecimi din lege, cel puțin așa era ultima dată când a verificat ea. A ieșit pe hol, l-a traversat, fără să încetinească ritmul când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
peste câteva secunde, trecu și Ashling peste el. Când Lisa a apreciat că sunt destul de departe de hotel, a încetinit. Ashling a prins-o din urmă și i-a aruncat o privire umilă și neliniștită. Depinde ce e înăuntru, spuse Lisa cu buzele strânse. Tocmai își amintise de ce îi plăcea să lucreze singură. Când nu se poate, trebuie să împarți - machiaj, laude, lucruri. Deschizând geanta de doctor, spuse: Poți lua fardul de ochi. Hei, e lucios! Dar era o culoare ciudată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
două săptămâni, vinovată pentru că nu le putea da ceea ce își doreau. Și-a aprins o țigară și a tras adânc fumul în piept. Lisa întârziase. —Unde ai fost? o întrebă Trix. Toată lumea te-a căutat. —Ești asistenta mea personală, spuse Lisa nerăbdătoare. Tu ar trebui să știi. Uită-te în agenda mea. Aaa, agenda ta, spuse Trix. Bineînțeles. A dat la pagina care trebuia și a început să citească cu voce tare: —Interviu cu nebuna de Frieda Kiely. Acolo a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
E o dulce. Pur și simplu dulce. De fapt, fusese un coșmar. Un coșmar grotesc. Neplăcută, agitată și atât de plină de ea, că nu știai când o să explodeze. Ceea ce nu ar fi fost un lucru chiar rău, se gândea Lisa. Când ajunsese acolo, Frieda era întinsă pe un șezlong, îmbrăcată într-una din creațiile ei exagerate, cu părul lung și gri lăsat să se rostogolească peste talie. Stătea cu jumătate de corp pe un morman de materiale și cu fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
născut? —Planeta Zog, draga mea, spuse Frieda. Lisa se uită la ea. Tindea să o creadă. — Dacă preferi să vorbim despre haine... —Haine! țipă Frieda. Nu sunt haine! Nu sunt? Dar dacă nu sunt haine, atunci ce sunt? se întreba Lisa. —Opere de artă, retardato! Lisa nu răspundea bine când i se spunea retardată. Găsea treaba asta îngrozitoare, dar îngrozitoare. Însă trebuia să se gândească la binele revistei. Poateă spuse ea, înghițindu-și furia. Poate că îmi poți spune de ce ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]