4,792 matches
-
1 Mai, Mangalia etc.. Nămolul se aplică mai ales sub formă de băi, împachetări, cataplasme (aplicații de nămol, la temperaturi variate, pe regiuni limitate ale corpului) sau sub formă de oncțiuni (o metodă de aplicare a nămolului rece, practicat pe litoral). Principalele indicații ale nămoloterapiei sunt reprezentate de afecțiunile aparatului locomotor, afecțiunile ginecologice cronice, bolile endocrine, dermatologice etc.. 2.3.4. Apele subterane Apele subterane diversifică atracțiile turistice legate de hidrografie. Se impun apele minerale, apele termale și izbucurile (fig. 5
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistică datorită aparițiilor spectaculoase în teritoriu, prin debite mari și activitate intermitentă. Pitorescul este completat, frecvent, de abrupturi impresionante și văi în chei. Se întâlnesc în Munții Apuseni (Călugări, Galbenei, Bujorel), Podișul Mehedinți (Izverna, Bigăr) și Munții Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu de caz Privilegiată de ieșirea la Marea Neagră, România prezintă în patrimoniul sau turistic o componentă deosebită, litoralul. Țărmul românesc are o lungime de 244 km și se întinde între Sulina și Vama Veche. Atuurile litoralului românesc sunt reprezentate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și văi în chei. Se întâlnesc în Munții Apuseni (Călugări, Galbenei, Bujorel), Podișul Mehedinți (Izverna, Bigăr) și Munții Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu de caz Privilegiată de ieșirea la Marea Neagră, România prezintă în patrimoniul sau turistic o componentă deosebită, litoralul. Țărmul românesc are o lungime de 244 km și se întinde între Sulina și Vama Veche. Atuurile litoralului românesc sunt reprezentate de plajele întinse cu nisip fin, ce coboară lin sub apa mării, durată mare de strălucire a Soarelui (10-14
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu de caz Privilegiată de ieșirea la Marea Neagră, România prezintă în patrimoniul sau turistic o componentă deosebită, litoralul. Țărmul românesc are o lungime de 244 km și se întinde între Sulina și Vama Veche. Atuurile litoralului românesc sunt reprezentate de plajele întinse cu nisip fin, ce coboară lin sub apa mării, durată mare de strălucire a Soarelui (10-14 ore) și regimul termic favorabil helioterapiei; pe ansamblu, sunt condiții naturale asemănătoare celebrelor coaste mediteraneene. La acestea se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
termină în stațiunile 2 Mai și Vama Veche, destinații cu puține amenajări turistice, spre care se îndreaptă tinerii rebeli și nonconformiști, ce preferă pentru înnoptare cortul sau pensiunile locale. Între aceste stațiuni, se înșiruie de la nord la sud: Mamaia („perla” litoralului românesc), Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești (stațiunea tineretului), Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn și Mangalia. Potențial turistic natural oferă condiții satisfăcătoare pentru o gamă largă de motivații turistice: odihnă, recreare, sporturi nautice, tratament, cură heliomarină. Baza materială, destinată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Mangalia. Potențial turistic natural oferă condiții satisfăcătoare pentru o gamă largă de motivații turistice: odihnă, recreare, sporturi nautice, tratament, cură heliomarină. Baza materială, destinată petrecerii timpului liber, cuprinde terenuri de sport, baze nautice (cu bărci, hidrobiciclete, telegondolă), discoteci, spații verzi. Litoralul românesc este totuși deficitar la câteva aspecte: - prezintă un peisaj relativ monoton, cu relief plat, vegetație săracă și o rețea hidrografică deficitară; - perioada din an pentru cura heliomarină este redusă la 2-3 luni și lipsesc ofertele pentru sezonul rece, în pofida
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de cazare, alimentație și agrement sunt prea mari în raport cu calitatea acestora; - construcțiile dese limitează spațiul pentru parcări, plimbări și spațiu verde; - numeroase unități pentru servire și cazare sunt realizate pe seama spațiului destinat curei heliomarine; - salubrizarea este adeseori deficitară. Amenajarea spațiului litoral va trebui să urmărească în viitor câteva cerințe:finalizarea autostrăzii București - Constanța și modernizarea celorlalte drumuri de acces spre mare; - „eliberarea” plajelor de construcțiile mari, inadecvate, de tipul vilelor și restaurantelor;realizarea de excursii pentru vizitarea unor obiective culturale (Mausoleul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată, sunt litoralul (în sezonul estival) și regiunea Valea Prahovei-Brașov, motiv pentru care, în perioadele de vacanță, se mărește numărul de garnituri sau sunt introduse noi trenuri. Segmentul feroviar al transportului va trebui însă modernizat, prin creșterea confortului și a vitezei, la prețuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor și a satelor de vacanță, ca unități independente în cadrul unor stațiuni sau ca spații complementare pe lângă alte structuri de primire turistice. Se întâlnesc în numeroase stațiuni din țara noastră, cu frecvență mai mare pe litoral și în Delta Dunării. Hotelul Intercontinental (București) Bungalouri (Praid) Cabana Piatra Singuratică (Munții Hășmaș) Camping (Băile Tușnad) Pensiunea Maria (Agapia) Cabanele turistice sunt unități de cazare specifice zonei montane, apariția lor fiind strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
timpului liber. Dotările pentru agrement constituie elementul esențial al infrastructurii turistice tot așa cum agrementul constituie un element fundamental pentru reușita actului turistic. Principalele amenajări recreative și pentru agrement sunt: 1. amenajările sportive întâlnite, mai ales, în stațiunile montane și pe litoral, în vederea practicării unor sporturi (tenis de câmp, înot, volei, baschet), schi nautic, vele, scufundări, iahting, alpinism, planorism și a schiului în timpul iernii; 2. instituțiile culturale - săli de spectacol, teatre, muzee și grădini de vară, destinate pentru susținerea unor reprezentații sau
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fiind practicat mai ales în timpul vacanțelor și concediilor. Aici este inclus și turismul de factură profesională, practicat ocazional, de către anumite categorii de persoane, precum sportivi, studenți, oameni de știință, oameni de afaceri ș.a. După locul de desfășurare, se individualizează turismul litoral, turismul montan, turismul citadin (urban), turismul rural și turismul ecologic. 1) Turismul montan cunoaște trei categorii: Turismul balneoclimateric valorifică condițiile climatice cu caracter stimulativ ale zonei montane, contribuind la ameliorarea unor afecțiuni respiratorii și la creșterea rezistenței organismului. Cele mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe cablu și pârtii amenajate. Principala regiune este Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Predeal), unde sunt concentrate cca. ½ din lungimea pârtiilor și a mijloacele mecanice pe cablu. Se adaugă Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Durău, Vatra Dornei ș.a. 2) Turismul litoral se desfășoară pe țărmul Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul balnear. Deși în sezonul estival (iunie-septembrie) regiunea se confruntă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ale numărului de turiști în cursul anului. La acestea se adaugă și prezența mai multor factori de decizie (administrația locală, agenții economici), a căror administrare deficitară a capacităților de cazare, a plajei și a dotărilor pentru agrement a impus ocolirea litoralului românesc, în favoarea celui bulgăresc, turcesc sau grecesc. Fluxurile turistice cuprind toate categoriile de vârstă (mai puțin persoanelor cu restricții de sănătate), existând și o oarecare specializare: funcția balneară la Techirghiol, tabere pentru copii la Năvodari, amenajări specifice pentru tineret la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt prezente, cu deosebire, în zonele montane (Maramureș, Bucovina, Neamț, Bran-Rucăr, Țara Moților), pe litoral (Vama Veche) și în deltă (Crișan, Mila 23, Mahmudia). În funcție de resursele turistice predominante, se deosebesc următoarele sate turistice (Melinda C. et al., 2003): 1. Satele balneare care se bazează pe valorificarea unor izvoare minerale, mofete sau ape sărate. Este cazul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
numeroase centre și obiective turistice. După Neguț S., (2003), Ielenicz M. și Comănescu L. (2006), cele mai apreciate zone și regiuni turistice sunt: Oaș-Maramureș, Bucovina, zona Neamțului, estul Transilvaniei, sudul Transilvaniei, Munții Apuseni, Banatul, nordul Olteniei, BucegiValea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Bucureștii. În afara acestor zone relativ bine conturate, România prezintă și alte areale turistice, printre care putem menționa: masive montane din Carpații Meridionali (Făgăraș, Parâng, Retezat), văi care traversează unități montane (Valea Dunării, Valea Oltului și Valea Jiului), centrele urbane în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde sa conturat o adevărată „Rivieră românească”. Salba de stațiuni balneoclimaterice, ce valorifică factorii obișnuiți
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde sa conturat o adevărată „Rivieră românească”. Salba de stațiuni balneoclimaterice, ce valorifică factorii obișnuiți de cură marină, este completată de câteva lacuri naturale, care măresc posibilitățile de agrement
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
poluare și modificarea peisajelor poate conduce la diminuarea sau pierderea potențialului inițial. Influența turismului asupra reliefului implică consumul de spațiu ca urmare a extinderii necontenite a construcțiilor destinate turismului și afectarea unor echilibre fragile, așa cum este cazul spațiului montan și litoral. De exemplu, în Munții Bucegi, cei mai vizitați munți din țara noastră, s-a constatat dispariția vulturului pleșuv, diminuarea numărului de capre negre și reducerea exemplarelor de floare de colț, argințică, bujorul și garofița de munte. Nevoia de spațiu recreativ
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în lumea asta mare, dar deocamdată, alții nu cunosc. Vorbeam despre credințe, la un moment dat, îți amintești? Știi în ce cred acum, cu tot sufletul? În dragostea noastră. P.S. Astăzi las în urma mea marea, nu știu pentru câtă vreme. Litoralul a devenit aproape pustiu, ici și colo mai zărești câte un turist întârziat. Am plecat de dimineață cu un sentiment ciudat. Mereu mi se întâmplă așa, când plec din locul cu care mă identific în totalitate. Închid ochii și încerc
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
un loc să te ardă soarele nu? Ai dreptate, cândva faceam haz de necaz...poate reușim să ne facem o vacanță cât mai frumoasa, să nu coste prea mult, dar să ne plimbăm mult să vedem cât mai multe pe litoral. Ce fată minunată am și eu nu-mi dau seama. Un zâmbet anemic Înflorise În colțul gurii ei. Acum suntem În vacanță, ne distrăm...nu ne mai gândim la ... știi tu ce... Da, aveam nevoie de o vacanță de câteva
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
să mă odihnesc În primele zile, atât cât să nu mă plictisesc nici eu și nici pe tine. N-am de gând să te las să dormi prea mult, nici să nu te gândești. Vei merge cu mine pe tot litoralul, ai să vezi, zâmbise Andreea ștrengărește. Ce copil minunat ești tu, mă Întreb de multe ori ce m-aș fi făcut eu fără tine, adăugase mama cu o undă de nostalgie În voce. Știi la ce mă gândesc acum? Ar
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
concediu cu fiica mea atât și nimic mai mult. Să nu amestecăm lucrurile. Ce serioasă ești...spusese Andreea, era mai mult o glumă. Este bine că a fost doar o glumă, pentru că altfel, mă supăram pe tine. În aglomerația de pe litoral, probabilitatea de a locui În același hotel cred că este de unu la o mie. Atunci e posibil să nu-l Întâlnesc deloc? Întrebase Andreea cu o undă de Îngrijorare În glas. Mai mult ca sigur, dar...cine știe...poate
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
alții cum se fereau să se murdărească și mai rău. Pavel propusese să meargă să se spele undeva și să se retragă la umbră, se prăjiseră destul pentru ziua respectivă. Ai promis că dăm o raită prin toate perlele de pe litoral, când o facem? Putem merge toți patru? Dacă și fetele sunt de acord cu asta, sigur, vă stau la dispoziție. Sunteți invitatele noastre. Mama, te rog, nu refuza această invitație, se rugase Andreea. De data aceasta mergem dar, nu vrem
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
compliment. Parcă ești Rusalka din poveștile rusești. Creația mamei mele, atât rochia cât și fata. Au râs cu toții de răspunsul ei. Au trecut câteva zile, petreceau de dimineață până seara toți patru fie la plajă, fie colindând prin stațiunile de pe litoralul românesc. S-au cumpărat suveniruri, ilustrate, câte ceva frumos care să le amintească de vacanța lor la mare. Teia simțea că În aer plutea ceva misterios dar, nu reușea să-și dea seama dacă Andreea aflase de la Silviu de prietena lui
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în deplasări periodice în legătură cu munca în domeniul construcțiilor. Astfel, bărbații efectuează deplasări sezoniere pe distanțe mari în diferite regiuni ale țării pentru efectuarea unor lucrări. Tot în această categorie am putea încadra populația care se deplasează în sezonul cald pe litoralul Mării Negre pentru a desfășura activități legate de turism și servicii sau populația care se deplasează în regiunile rurale în perioada culesului recoltelor. Pentru orașul Breaza, ca pentru multe alte localități, după 1990 deplasările sezoniere au depășit granițele țării. Există la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]