1,279 matches
-
capacitate o au numai instrumentiștii care cântă muzică de cameră, iar cu prestigiul și harisma lui, la care s-a adăugat o ambianță financiară propice la Lucerna, visul lui Abbado a putut fi realizat. Noul set de cinci DVD-uri, Lucerna Festival Orchestra. The First 5 Years Claudio Abbado (EuroArts 2007) o demonstrează cu prisosință. Setul include, cu două excepții cred, toate programele prezentate de Orchestra lui Abbado la Festivalul de la Lucerna până în 2006: Debussy, Suita din Martiriul Sfântului Sebastian și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
putut fi realizat. Noul set de cinci DVD-uri, Lucerna Festival Orchestra. The First 5 Years Claudio Abbado (EuroArts 2007) o demonstrează cu prisosință. Setul include, cu două excepții cred, toate programele prezentate de Orchestra lui Abbado la Festivalul de la Lucerna până în 2006: Debussy, Suita din Martiriul Sfântului Sebastian și cele trei schițe simfonice Marea, Mahler, Simfoniile a 5-a și a 6-a, Bruckner, Simfonia a 7-a, Beethoven, Concertul pentru pian și orchestră No. 3, interpretat de Alfred Brendel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
necunoscut. Pentru Arturo Toscanini, considerat întemeietorul festivalului, a fost reunită în 1938 o orchestră în care șefii de pupitre ai coardelor erau membrii unui celebru cvartet interbelic, Busch. Concertul inaugural s-a desfășurat la 25 august 1938, Tribschen, la periferia Lucernei, în fața vilei lui Wagner, unde compozitorul a compus Idila Siegfried pentru soția sa Cosima, la aniversarea zilei lor de căsătorie. Toscanini evoca deja în aprilie 1938, într-o scrisoare către amanta sa, Ada Mainardi, oferta ce-i fusese făcută de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
apoi colilie (Stipa lessingiana), pir(Agropyrum cristalun), pe cornișele coastelor, în timp ce pe pantele erodate predomină iarba bărboasă (Botriochola ischaemum )și pirul gros (Cynodon dactylon). Leguminoasele cele mai frecvente sunt: Medicago lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-au înregistrat defrișări de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tablă, în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta reprezenta locul unde se găsea magazia pentru unelte și adăpostul animalelor. În podul grajdului se depozita nutrețul pentru animale (de obicei fânul, otava, lucerna, cocenii). Și aceste grajduri aveau anumite ornamentații, însă mai simple decât la casa de locuit. Aceasta este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de locuit
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aerului 55 - 65 %. Este o insectă de zi lungă, preferă razele solare cu lungime de undă scurtă, de culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea culturilor. Din cauza atacului, plantele nu se mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
al gărgărițelor dungate ale mazării: Sitona lineatus L. și Sitona crinitus Hbst. este prezentat în fig. 48. Plante atacate și mod de dăunare Este o specie oligofagă, care atacă diferite plante leguminoase cultivate și spontane. Preferă mazărea, lintea, bobul, trifoiul, lucerna, ghizdeiul, sparceta, sângele voinicului. Atacul este caracteristic și anume adulții rod frunzele marginal, sub formă dantelată (fig. 47 c). Larvele rod nodozitățile de pe rădăcini iar mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
decât la temperatură. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 350 specii de plantă gazdă, ce aparțin la 43 familii botanice. Preferă culturile de morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină. De asemenea, atacă sfecla, cartoful, mazărea, lucerna, trifoiul, salata, tomatele, varza, căpșunul etc. Nu sunt atacate cerealele și sparanghelul. Datorită atacului se produce o îngroșare anormală și ramificarea rădăcinilor principale, rugozitatea tegumentului. De asemenea, radicelele proliferează și pe ele apar gale ovale, cu dimensiuni de 0,5
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
proprietățile organoleptice ale țesuturilor (astringență, acreală, amăreală, aciditate) sunt dependente de compușii vacuolari (taninuri, heterozide). Așadar, planta dispune de mai multe mijloace chimice de origine vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor compuși care se Înrudesc cu pigmenții flavonici, mimează acțiunea hormonilor steroidieni și pot antrena, plecând de la un anumit prag, dezordini ale reproducerii erbivorelor (este vorba de genesteina din vacuolele unor leguminoase, care provoacă sterilitatea femelelor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Artemisia absinthium), băută rece, prin Înghițituri rare, timp de 5 săptămâni; -decoct din amestec cu rădăcini de păpădie, frunze de anghinare și frunze de mentă (În părți egale), din care se beau 3 căni pe zi după mese; -tinctură din lucernă sau urzică vie În alcool 700, cu efect de curățire a sângelui și colonului datorită conținutului ridicat În clorofilă; -vin din amestec de fructe de anason (30 g), frunze de salvie (30 g) și herba de cimbru de cultură (20
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
scurtă perioadă de timp. Urmează un ceai simplu sau amestecat cu puțin lapte Îndulcit. În cantitîți mici se va consuma suc din fructe proaspete sau congelate, administrat cu lingurița. Se vor consuma alimente cu conținut ridicat În vitamina K (urzică, lucernă, legume verzi) care vor contribui la coagularea sângelui. Se interzic alimentele bogate În salicilați, substanțe asemănătoare aspirinei precum și alcoolurile tari care dilată vasele de sânge din cavitatea nazală, declanșând hemoragia. Regimul de viață În cazul sângerării se recomandă următoarele proceduri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se ia o lingură amestec uscat și mărunțit la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute și se beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puțin Îndulcite, având efecte de relaxarea intestinelor, reducerea spasmelor și a balonării; -infuzie din frunze de lucernă, bogate În clorofilă și vitamina K, cu rol În reglarea digestiei, refacerea florei intestinale și curățirea sângelui. -infuzie de rozmarin sau ghimbir pentru calmarea spasmelor, reducerea balonării și reglarea tranzitului intestinal; se beau câte 3 căni pe zi, după mesele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
acum iubitul părăsit descoperă, plin de mâhnire, că fata avea deja un inel pe deget... În nuvela Flirtage a lui Jean Malic, mai curând amuzantă decât romantică, naratorul, pe nume Jean de la Ville d'Avray, întâlnește în timpul unei șederi la Lucerne, în Elveția, o tânără americancă. Tânărul, plictisit de moarte, tocmai se pregătește de plecare, când Miss Millie Lobster îl abordează "liniștită și fără urmă de stânjeneală"27, propunându-i o partidă de biliard. Părul ei blond, "pielea foarte albă", "tenul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la fugă: "era deja departe, alergând după femeia care vindea prăjituri, hohotind ca o smintită în mijlocul unui nor de zahăr pudră care o făcea să arate ca un personaj de pantomimă". Cu toate acestea, Jean se hotărăște să plece din Lucerne, dându-și seama că nu o iubește pe Millie îndeajuns pentru a o lua de nevastă, dar că o respectă prea mult ca să și-o facă amantă. Însă în seara dinaintea plecării, jucându-se de-a v-ați ascunselea prin
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
numai vreo cinci: unul alb, unul negru cu stea-n frunte și trei negri ca abanosul. Îi duceam adesea pe lan și când vedeam că-s obosiți veneam cu ei în livada de pomi. Pe coastă era mult trifoi și lucernă și trebuia să-i păzesc, să nu pască prea mult, căci se puteau umfla și pieri. Le aduceam apă de la fântână și ei se țineau mereu după mine. Într-o după amiază înăbușitor de caldă, mielușeii după ce-au păscut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
râs. Am bătut toaca toți trei, pe rând. Gheorghe s-a arătat cel mai priceput. De bucurie, priveam din clopotniță și ne zbenguiam, parcă ne dădeam huța. Mama, care se dădea în vânt după trebi, ieșise în livadă după niște lucernă. Dafina, vecina noastră, a venit la ea și-a îndemnat-o să privească la clopotniță. Când m-a zărit acolo sus a înlemnit. S-a apropiat de gardul bisericii și a vorbit cu pălimarul. Acesta a urcat ca o săgeată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
L-a rugat pe tata să-i preia supravegherea scroafei, dându-i felinarul. Noi am ieșit pe creastă în livadă. Mi-a atras atenția că vom observa ceva deosebit. În aer era o răcoare dulce și-un miros proaspăt de lucernă. Nici un zgomot, nici o mișcare, nici o adiere de vânt nu se simțea. Pomii livezii, cu frunza neclintită păreau zugrăviți. Îmbrăcat în rouă, pământul încă mai dormea în lumina umedă și nehotărâtă a dimineții. Am început să urcăm ținându-ne de mână
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
62 când conduceam Ministerul de Agricultură, am dat comunei prima garnitură de treierat. A fost o mică revoluție În viața satului. Cultura principală a statului Illinois o constituie porumbul, urmată de ovăz, trifoi și pășuni. Mai la urmă se situează lucerna și soia. Se muncește În mare parte cu cai mari, voinici, bine Întreținuți și mai ales bine dresați. Pornesc la cea mai mică comandă și se opresc la fel, operație strict necesară la culesul porumbului, după cum voi arăta, când voi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sunt sănătoase, bine Întreținute și cu o prolificitate ridicată. Porcii stau până toamna târziu afară la pășune, În cotețe mobile, care se schimbă de la an la an, dintr-un loc Într-altul. În afară de porumb și pășune, se cultivă ovăz, soia, lucernă. Sunt și porțiuni pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată În cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ha, cu o populație agricolă rară, dacă avem În vedere că din 9 milioane 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 91 locuitori, orașele de frunte, În primul rând Chicago, dețin majoritatea. Se cultivă porumb, ovăz, orz, cartofi, lucernă, soia și fructe. Zootehnia e la mare preț. Orașele vor carne, lapte, unt, brânzeturi. Aici În Urbana, merg direct la căminul facultății de agronomie, pentru a Întâlni pe prietenul și studentul Pătru Pană, fiul fermierului Aurelian Pană din Bărăgan. Vreo
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
zarzavaturile ușor perisabile. Așa se explică că și ferma particulară pe care o vizităm aplică o tehnică Înaintată, are vaci din cele mai bune și le alimentează foarte bine. La această dată familia fermierului se ocupă cu transportul și măcinatul lucernei, pe care o depozita În podul grajdului. Făina de furaje, În special aceea de lucernă reprezenta În acel timp cea mai nouă industrie agricolă. Uscată artificial, valoarea ei alimentară se păstrează. Uscată la soare, pierde cantitativ, 30.000 km prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o tehnică Înaintată, are vaci din cele mai bune și le alimentează foarte bine. La această dată familia fermierului se ocupă cu transportul și măcinatul lucernei, pe care o depozita În podul grajdului. Făina de furaje, În special aceea de lucernă reprezenta În acel timp cea mai nouă industrie agricolă. Uscată artificial, valoarea ei alimentară se păstrează. Uscată la soare, pierde cantitativ, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 99 dar mai ales calitativ. În special cantitatea și calitatea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se face la 2-3 ani. În schimb, se dă mai des cu rotativul. Alături de sistemul de ogor sterp, se practică și sistemul grâu după grâu, cu rezultate mulțumitoare. Se practică asemenea și grâu În asolament. La Manhattan, grâul În asolament, lucernă, porumb; grâul a dat 19,5 busheli, iar grâul după grâu a dat 14,9 busheli. La Hays, grâu În ogor strep a dat 27 busheli, iar grâu după grâu a dat 20 busheli. În schimb, ogorul sterp Își exercită
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]