2,874 matches
-
sfârșitul lui septembrie. Dimineața care se prefigura nu anunța nimic din ce avea să se întâmple după câteva ore de la răsăritul soarelui. Când am plecat la pescuit, luna se scălda zglobie în apele mării răcorindu-și buzele în sărutul dat luciului de apă. Doar barca tulbura liniștea mării, scrijelind cu chila oglinda-i de cleștar. Trăgeam vârtos la rame, să ajung cât mai curând în zona de pescuit. Doar câte un pescăruș ce-și spăla aripile în răcoare apei, mă întâmpina
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
de becuri aprinse, pusă în pomul de Crăciun. Se apropia de răsăritul soarelui. Peștele mușca din momeala atașată cârligelor aruncate în adâncul mării. Greutatea minciogului creștea cu fiecare guvid capturat. La un moment dat spre orizont, cerul la îngemănarea cu luciul apei ca o îmbrățișare tandră a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un cerc de
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
spre înaltul văzduhului. Desprinderea din îmbrățișarea mării era parcă a unui tânăr plecat la cătănie ce se rupe cu greu dintre brațele mamei, sau ale iubitei, pentru ași urma drumul destinului. Măria sa Soarele, se afla la două sulițe depărtare de luciul încremenit al mării. El și-a urmat cursul spre înălțimile cerului, eu trăgând de nailoane să ridic peștele de pe fundul apei. La un moment dat, s-a simțit ca o boare, o senzație de răcoare și luciul apei începu să
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
sulițe depărtare de luciul încremenit al mării. El și-a urmat cursul spre înălțimile cerului, eu trăgând de nailoane să ridic peștele de pe fundul apei. La un moment dat, s-a simțit ca o boare, o senzație de răcoare și luciul apei începu să se încrețească. Culoare dintr-un albastru de cleștar începu să se întunece. Barca începu să danseze din senin fără să-i cânte nici un lăutar. Nu am sesizat din prima dată ce se întâmplă, fiind preocupat cu ridicarea
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROPOT DE GÂNDURI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Pe luciul apei dezlănțuite aleargă al dorului meu avânt Cu aripa timpului larg deschisă, planează pe vânt... Destramă iar norii de lacrimi fără un strop de cuvânt... Și-nalță furtuni de trăire, răscolind al serii pământ. Gonește sălbatic în pustiul color Fornăie
ROPOT DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365265_a_366594]
-
cu pătura, termosul cu cafea și cu „Martin Eden”, romanul preferat lui, într-o sacoșe, dis de dimineață, pentru a prinde razele ultraviolete, se îndrepta spre malul Someșului, pentru a face plajă. Citea, și din când în când cobora spre luciul apei, stropindu-se cu ea, luând-o în căușul palmelor. Chiar a pus ochii pe o doamnă care întotdeauna își aranja cearceaful nu departe de el. O privea cu insistență, iar ea se prefăcea că nu-l obsearvă. „Dumnezeu să
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
de vară, cu pași pufoși ca de pisică, visele trec pe lângă mine iar vântul lin le duce, le-așează pe un nor, iar ele, zglobii, ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii... Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
de vară, cu pași pufoși ca de pisică,visele trec pe lângă mine iar vântul lin le duce,le-așează pe un nor, iar ele, zglobii,ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii...Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac;asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna;nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat,umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc,și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc...De departe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
nu le-am descifrat, cu vitralii și oglinzi în interioarele ample, saloane întinse cu covoare plușate de culori conforme cu pereții lambriați și sculptați din mahon și din care țâșneau jeturi de lumină spre mese negre și maronii de un luciu de-ți lua ochii, o atmosferă non stop de carnaval în care bunul gust și liniștea prevalau, orice intenție de critică n-ar fi la locul ei pentru a gratula hărnicia și dragostea pentru frumos a oamenilor de aici. Sub
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
VIBRAȚIA DE LUMINĂ A LUNII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Vibrația de lumină a luni Alunecând ca un fulg luceafărul pe mare Văd cum vibrează lumină luna Trasând pe luciul apei o cărare Să nu se rătăcească cumva furtuna. Cum îmi încinge speranța fruntea Învinuindu-mă c-am trădat câmpia, Eu cu-n petec de lumină mai frec puntea În timp ce-mi încolțește la tâmplă Poezia. Al.Florin Țene
VIBRAŢIA DE LUMINĂ A LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366787_a_368116]
-
se făcea că acea casă este lăcașul pe care ni-l promisese doamna Marta Deleș, ne instalasem în el și trăiam fericiți. Curgeau frunzele de tei peste părul despletit al Agnetei și luna se legăna romantic pe oglinda de un luciu opal al apei și noi, singuri, ne iubeam și ne desmierdam... Referință Bibliografică: }NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1721, Anul V, 17 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
munților, pădurii... Numai prin a ta lumină Vine ceasul izbăvirii. Și rămas fără suflare În adânc să mă petreci Chiar de nu mai am ardoare Să mă-ngropi, apoi să pleci Eu, la fundul apei sta-voi Și privind la luciul său Să zăresc cum lumina-vei Căutându-mă în hău Tu, din cer, vei înțelege Că-mi dorm somnul ca străbunii Și un lac întreg aș plânge Oglindind lumina lunii. De ne-ar judeca nebunii Cât e zarea de întinsă
LUMINA LUNII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365669_a_366998]
-
Autorului Giacomo pășea grăbit pe lângă Adriana, mai mult trăgând de ea, decât ar fi condus o doamnă la o plimbare romantică pe malul lacului. Se grăbea să ajungă la șevaletul lui abandonat tocmai când razele soarelui se înfigeau perpendicular, spărgând luciul de cleștar al lacului Viverone, în mii de cristale strălucitoare. Spera să mai prindă acea lumină favorabilă de care avea nevoie, în realizarea tabloului schițat pe pânză. Lacul parcă luase foc așa-i strălucea de frumos suprafața. Adriana răsufla precipitat
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
întâlneau cu cei ce le iubeau și le aduceau de mâncare, de ani de zile. Când a văzut stolul, nea Ghiță i-a dat drumul lui Ghețuș pe plajă. A zburat până s-a alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele bătrânului și ale cățelușei, ciugulindu-i, de pantalon pe bărbat și de
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
nemuririi hâr peste al meu impus hotar. Sunt un impuls adus de sărbătoare prinosul se amestecă-n candoare, am în adâncul gândului un vis legat de un destin, un punct, un paradis. Și mă amestec cu volbura de luna din luciul ei puterea se adună prin scorbura durată în copac iar gândul doarme în hamac. Nu mă pedepsiți sunt liber, nu damnat! în silogismul dezbrăcat, trei judecați aduse că reduta când mă avânt în volbura tăcută. Prima întrebare, nașterea că salba
ACACIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365768_a_367097]
-
de vară, cu pași pufoși ca de pisică, visele trec pe lângă mine iar vântul lin le duce, le-așează pe un nor, iar ele, zglobii, ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii... Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe
VIS DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366111_a_367440]
-
trandafir Ce-a înflorit în glastră, În puful păpădiei Ce-ți bate la fereastră... În vântul ce se joacă Cu buclele de păr, Și lasă-n ele amprenta Parfumului de măr... În fila necitită A cărții cu povești, în auriul luciu Al astrelor cerești... În ploaia ce se cerne, În spectrul Curcubeu... Iubește-le pe toate, Și-n toate voi fi...EU! DACII Pe plaiurile noastre vechi Istoria și-a scris trecutul... Când "dacii" erau prinți de viță Cu spada și
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
Bianca Milesi au fost relații platonice, totul fiind un joc sentimental. În scrierile din această perioadă, Asachi folosește maniera lui Monti, cum constatăm în „Cântarea vaporului pe Dunăre”:„O fiară marină,/Cu aripi rotunde/ Despică spumele,/Luptând cu unde./ Pe luciul apelor/Repede fuge,/Ochii îi scapără/ Și gura-i muge”. În anul 1812, iunie, îl găsim pe Asachi la Iași, referendar la Departamentul Afacerilor Străine, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi. Înființează o clasă de inginerie și hotărnicie în limba română
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
jur. Anica se uita prin jur puțin deranjată de zgomotul și agitația din jur după mai mult de 24 ore de liniște deplină. Anica, văzând o figură parcă cunoscut în apropierea ei avu deodată impresia că-și vede obrazul din luciul apei care înconjura fotoliul ei din golf. Superstițioasă se lipi deodată de Ionel speriată foc. - Am vedenii. Uite acolo fantoma mea! Dumnezeu mă pedepsește că am păcătuit. - O cunosc. Este o studentă la chimie în ultimul an ca și mine
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
ca balast fă ce va face Anica. - Nu sunt începătoare. La treabă. Au prins vântul domol și în mai puțin de-o juma de oră erau în larg. Era aproape de miezul zilei, cu soarele strălucitor în creștet plutind lin pe luciul apei. Puteau începe ședința cu importante probleme la ordinea zilei. Anica, adresându-se Mirandei, aproape șoptind, deoarece se sfiia de cei din jur întrebă: - Știai că ai o soră? - Nu cert. Răspunse ea. Am dedus din frecușul părințiilor mei. Am
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
Cu jarul tras pe spuză Și vina fără vină Că nimeni nu mai vinde Permise de noroc Și-n traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Războiul care-l poartă Hazardul, călăreții Cu cei ce cad din soartă Pe luciurile gheții Trimiși, cine-i așteaptă ademeniți? Victorii pe fiecare treaptă Mereu mai iluzorii Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu’-aduce știri
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
și a doua care pune în circulație motivul dublului/ al dualității. Ca și în opera eminesciană, în prezentul roman dublul este surprins sub forma unui alt eu văzut metaforic în oglindă, dar și în tablou (portret, autoportret, umbră, reflectare în luciul apei). Ca tehnică de construcție a operei romanești, prozatorul se folosește de povestirea în ramă: eul narativ (Al.F.Ț cel „obiectiv“) aduce în atenție întâlnirea dintre sine (Al.F.Ț. cel „subiectiv“, personajul de roman) și Constantin Ene, un
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
arătându-l întotdeauna pe Mihai alături. Amintiri dureroase i se scurgeau ca valurile Mării ce se retrăgeu de pe faleză parcă sărind din stâncă-n stâncă. Stătea pe mal și privea în unda limpede încercând să le deslușească imaginea ca-n luciul unei oglinzi. Unele fugeau, tulburate, destrămându-se în spuma câte unui val. Se străduia să le adune împreunându-le ca cioburile unui pahar, dar totul era zadarnic, de neîmplinit; altele, statornice, ce îi chema ochiul către ele o făcea să
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DACĂ VREI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1217 din 01 mai 2014 Toate Articolele Autorului DACĂ VREI Într-o seară stam pe mal Sub salcia pletoasă Plecat de dorul nu știu cui De-acasă. Priveam în luciul apei cum Un chip da să apară Mai foc decât Luceafărul De seară. Ca o siren-ai apărut Din larg și din adâncuri. Corăbieri mureau purtați De vânturi. Și cântul tău țipuitor Cuprinsul îl destramă, De dau atâția amăgiți Năvală. Stele
DACĂ VREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350645_a_351974]