1,436 matches
-
negre Se întinde pe o foaie albă sau o placă de sticlă , o cantitate oarecare de amidon, se amestecă bine și se presează cu ajutorul unei lame de sticlă pentru microscop. Se numără punctele negre de sub lama de sticlă, folosind o lupă care mărește de 10 ori. Se presează apoi o altă parte de amidon și se numără din nou punctele negre, se face a treia numărătoare a punctelor negre. După 3 numărători cantitatea de amidon se amestecă din nou și se
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
postmodernismul”, „Național”, 2000, 8-9 aprilie; Viorel Sânpetrean, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Suplimentul literar-artistic «Azi»”, 2000, 4 mai; Daniel Cristea-Enache, O mănușă întoarsă pe dos: postmodernismul. Cercetări și detractori, ALA, 2000,16 mai; Cornel Radu Constantinescu, Forme culturale mișcătoare sub încremenirea lupei, ADV, 2000, 20 decembrie; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000, 359; Doru Tompea, Provocarea postmodernismului. Noi orientări în teoria socială, Iași, 2001, 91, 97; Andrei Grigor, Omul post-postmodern, CC, 2002, 3-4; Dan Grigorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
fr. boeuf vache, sp. buey vaca, pg. boi vacca. Cele mai multe diferențieri între cuvinte pentru a marca deosebirea de sex se realizează însă prin moțiune, limbile romanice recurgînd la mijloace similare, dar nu identice: rom. lup lupoaică, fr. loup louve, it. lupo lupa, sp., pg. lobo loba. Uzînd de desinențe sau de sufixe, limbile romanice realizează diferențierea dintre numele plantelor și numele fructelor pe care le produc: rom. cireș cireașă, it. cilliagio cilliegia, sp. cerezo cereza. În limbile romanice, există și numeroase
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
boeuf vache, sp. buey vaca, pg. boi vacca. Cele mai multe diferențieri între cuvinte pentru a marca deosebirea de sex se realizează însă prin moțiune, limbile romanice recurgînd la mijloace similare, dar nu identice: rom. lup lupoaică, fr. loup louve, it. lupo lupa, sp., pg. lobo loba. Uzînd de desinențe sau de sufixe, limbile romanice realizează diferențierea dintre numele plantelor și numele fructelor pe care le produc: rom. cireș cireașă, it. cilliagio cilliegia, sp. cerezo cereza. În limbile romanice, există și numeroase substantive
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
subliniat saltul imens în cunoașterea ființei umane făcut după inventarea microscopului. Galileo Galilei (1564-1642) și Johannes Kepler (1571-1630) pot fi considerați străbunicii microscopului. Lunetele astronomice au fost primele aparate de mărit corpurile cerești aflate la mare distanță de ochiul omului. Lupa (inventată la începutul secolului XIV) a fost și ea o precursoare modestă a microscopului. Ideea cuplării a două lentile (ocular și obiectiv) este atribuită lunetiștilor olandezi Hans Janssen și Zaharias Janssen, în jurul anului 1602. Galileo Galilei și fizicianul Francesco Fontana
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dau suport traiului de zi cu zi. Efectul de șarjă vine și din studiul de caractere, a căror dominantă, amplificată, ridiculizată, face evident contrastul dintre aparență și esență (Vrăbioiul alb, Trombonul misterios, Jertfa laudei ș.a.). Socialul, politicul intră deopotrivă sub lupa scriitorului, orice amănunt, la prima vedere banal, lipsit de importanță, modificându-se și căpătând conotații satirice. Tonul ironic, savuros este prezent și în alte crochiuri, inspirate fie de atmosfera orașului Iași - Iașii (Revedere), Însemnări ieșene -, fie de medii sociale diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
lipsește monstruosul din menajeria cantemiriană. Pe de o parte, Crocodilul reprezintă imaginea monstrului absolut, un adevărat Leviathan al cărții, de colții căruia nu reușește să se ferească nici măcar Inorogul. Pe de altă parte, descris cu minuțiozitate, adus aproape, ca sub lupă, Hameleonul însuși capătă dimensiuni înspământătoare, în pofida gabaritului său neimpresionant. El este un monstru absolut, un reprezentat eficient al demonului. Cantemir manifestă chiar o preferință barocă pentru grotesc. În spiritul ei, imaginația autorului nu este de sorginte românească și că ea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
quoque plebeii oculi in stuporem dantur, a piscibus septentrionalis Oceani esse demonstrarit Bartolinus, credere fas est, unicornu fossile, quod nostrae quoque regiones praebent, ejusdem originis fuisse. Dissimulare tamen non oportet, Monocerotem quadrupedem equi magnitudine reperiri apud Abyssinos, si credimus Hieronymo Lupo et Balthasari Tellesio, Lusitanis". 68 Bruno Faidutti, op. cit., Tome II, p. 273. 69 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 70 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 71 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 72 Idem, p. 595. 73 Idem, p. 638. 74
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
quoque plebeii oculi in stuporem dantur, a piscibus septentrionalis Oceani esse demonstrarit Bartolinus, credere fas est, unicornu fossile, quod nostrae quoque regiones praebent, ejusdem originis fuisse. Dissimulare tamen non oportet, Monocerotem quadrupedem equi magnitudine reperiri apud Abyssinos, si credimus Hieronymo Lupo et Balthasari Tellesio, Lusitanis." 355 Bruno Faidutti, op. cit., Tome II, p. 273. 356 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 357 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 358 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 359 Idem, p. 595. 360 Idem, p. 638. 361
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca factor diabetogenetic merită atenție (86) întrucât un astfel de factor poate fi ușor influențat printr-o intervenție nutrițională (3, 69, 94). Un factor patogenetic comun pentru T2DM și sindromul insulinorezistenței este sedentarismul. În consecință, mușchiul a fost pus sub lupa cerectătorilor, care au înțeles că acest țesut mare consumator de energie este profund și pe termen lung afectat de hipoactivitatea caracteristică stilului modern de viață. Pe lângă creșterea marcată a conținutului de lipide în miocitele scheletice (46), recent s-a constatat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
de interes. 6.1. Segmentarea strategică externătc "6.1. Segmentarea strategică externă" Segmentarea strategică este un concept care semnifică divizarea unei arii de interes intern cu implicații majore pentru organizație. Segmentarea se face, de regulă, pentru obținerea unui „efect de lupă”, adică pentru concentrarea atenției sau analizei asupra unei părți a întregului. Dacă procesul de analiză este orientat spre exteriorul organizației, acest „întreg” obligă la o definiție și la o demarcare conceptuală. Din anii ’80, interesul analitic a fost polarizat de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
OM (și) la nivelul textemului, nu doar la nivelul semnificatului idiomatic și/sau al doxei. La prima vedere, aceste raporturi echivalează cu o opoziție privativă "absolută", care poate fi subsumată seriei asociative agresor vs. victimă (de pildă, în 2034: Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata = "Zice cel deznădăjduit; se mai zice și de acel care se dă singur pe mâna vrăjmașului"; sau în A8082: Mănâncă, lupe, de-a gata,/ Carne făcută de tata). Totuși, forma imperativă a textemelor sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi subsumată seriei asociative agresor vs. victimă (de pildă, în 2034: Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata = "Zice cel deznădăjduit; se mai zice și de acel care se dă singur pe mâna vrăjmașului"; sau în A8082: Mănâncă, lupe, de-a gata,/ Carne făcută de tata). Totuși, forma imperativă a textemelor sugerează că relațiile dintre cele două cultureme ascund și anumite afinități, bazate pe ideea că nicio ființă (fie ea om sau lup) nu se poate sustrage pornirilor propriei
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a tuturor momentelor și actelor vieții, pe care apoi, într-o mărturisire, o analizam, adâncind-o și mai mult și încercând să găsim soluții de vindecare și îndreptare sau de încuviințare, după cum era cazul. După o astfel de „punere sub lupă” a vieții sale, părintele Vasile Serghie, care nu se menaja în nici un fel, a avut un moment de mare cutremur sufletesc: Fraților, sunt tulburat, gândindu-mă cum de am îndrăznit să fiu hirotonit preot? Probabil de aceea m-a adus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
coniac, bătrînul încovrigat, alarmele de telefon mobil se confirmă una pe alta. Ora 7,38, în acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare greu groapa de gunoi Bacău arde pe tăcute, Valea Seacă mustața impiegatului, pentru fauna arboricolă din ea mai bine lupa, "Halta Siretu" scris în fugă, două hale catolice, pe cîmpuri taluzul acumulării de apă și hidrocentrala, arboreturi, buruieniș, Faraoani cu două biserici de rit latin, turlă în capătul de sud al navei, teribilă încrîncenare, numai în înghesuiala buruienilor ce lupte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frumos, ca o plantă ce se bucură de mult soare și apă... În aceste condiții, am fost nevoit să cer de la editură restituirea lucrării. În adresa către subsemnatul, se motiva că asemenea subiecte au mai fost tratate. Am căutat „cu lupa” prin biblioteci, dar n-am Întâlnit asemenea cărți. Veneam cu date inedite, foarte bogate, care interesau istoria literară: Creangă, Gorovei, Lovinescu, Irimescu, Labiș, Birlic, Jules Cazaban ș.a., intraseră În spiritualitatea națională, iar certe ecouri, se puteau Întâlni și peste hotare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sporit. Iată Însă, că mi se ivește alt prilej. V-aș ruga să-mi comunicați câteva date despre tablou 321: e pe pânză? , e ulei sau tempera, are o ramă bună, ce reprezintă, starea tabloului (e bine de privit la lupă), e original? și desigur prețul tabloului și modalitatea de-a ajunge la el. Dacă s-ar putea face o fotografie ar fi și mai bine. Sper că nu vă voi deranja prea mult cu acest șir de pretenții. Cum o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
funcționalităților posibile ale fiecărei categorii de unelte din cadrul utilajului litic cioplit, am urmărit trei variabile relevante pentru stabilirea unor clase funcționale: 1) planul tăișului utilizat, 2) prezența/absența retușelor, 3) unghiul laturii utilizate (BANDY, 1994 ), observațiile fiind efectuate cu o lupă cu distanța focală f = 100 mm. Modul de clasificare al fiecărei variabile în parte a fost stabilit în mod arbitrar și îl vom prezenta mai jos (BANDY, 1994): I. Planul tăișului: 1. drept 2. concav 3. convex 4. triunghiular 5
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dovezi”, înscrise într-un orizont contemporan, Necesitatea esteticii (1979) întreprinde și o radiografie a lucrărilor recent apărute în domeniu. După acest „examen”, P. își permite un moment de respiro și scrie frecvent cronică literară la revista „Transilvania”. Criticul ține sub lupă cărți diverse, dar mai cu seamă de critică și teorie literară, pronunțându-se cu sobrietate despre Mircea Zaciu, Nicolae Manolescu, Adrian Marino, Eugen Simion ș.a. Volumul care va reuni aceste însemnări este, după cum spune însuși autorul, „un jurnal de lectură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
noi, după care Pribeagu îi dă un cot lui Cristi. — Nu ți-a ajuns deci, cumetre ? — Ei, spune și tu, domnișorule Cristian, în ce fel de haită ne-am nimerit. Cu un fricos căruia trebuie să-i cauți ouțele cu lupa. Și tot el vrea s-o tulească, de parcă pe el l-ar fi pocnit mâncătorul de suflete. Și chiar atunci cei doi țigani, după ce împart niște bani cu tânăra frumoasă, se fac dispăruți în noapte. — Hai, hai, acum e momentul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
dintr-o specie foarte prolifică, o plantă albastru-verzuie, cu foi ca de varză, și o specie minusculă de ochii-șoricelului, cu frunze și flori atât de mici, încât abia de le poți distinge cu ochiul liber. Va trebui să-mi caut lupa, ca să le cercetez în voie. O caracteristică a falezei constă în faptul că, din loc în loc, apa a scobit în stâncă văgăuni, cărora nu le-aș face onoarea de a le numi grote, dar care, văzute cu ochiul înotătorului, oferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mici preșuri circulare, țepoase ca niște cactuși. În jurul temeliei turnului, crește valeriană roză și albă, precum și un soi de cimbru cu floricele purpurii, care se amestecă prin iarbă, și se agață ici-colo printre bolovanii dinspre uscat. Le-am cercetat cu lupa, și pe acestea și minusculii ochii-șoricelului; când aveam zece ani visam să mă fac botanist. Tatăl meu iubea plantele, fără să le cunoască, și examinam împreună multe flori. Mă întreb ce s-ar fi ales de viața mea dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
felul de treburi mărunte. Citea cu mare drag și lecturile lui, atunci când nu făceau parte din bibliografia mea școlară, erau de preferință romane și povestiri de aventuri. Mi-l amintesc, când era grav bolnav, citind Comoara din insulă, cu o lupă. Ne iubea și ne ocrotea pe mama și pe mine. Și cu asta se încheia universul lui. Nu-l interesa politica, nu-l ispiteau călătoriile sau vreo altă formă de divertisment, și nu-l atrăgea nici o artă în afară de literatură. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Humanitas, București, 2011. Tismăneanu Vladimir, Dobrincu Dorin, Vasile Cristian (eds.), Raport final, Editura Humanitas, București, 2007. Tismăneanu Vladimir, Leninistul Ianoși, Antologia rușinii și estetica, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 aprilie 2013. Tismăneanu Vladimir, Partidul veghează: Malraux, Silone și Hamsun sub lupa Secției de Știință și Artă a CC al PMR, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 august 2013. Tismăneanu Vladimir, Profesorul Ianoși și obsesia Îngerului roșu, http://tismaneanu. wordpress.com, 12 noiembrie 2012. Vasile Cristian, "Cartea nevrozelor", în Revista 22, 13 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dat ample și percutante replici: vezi doar Profesorul Ianoși și obsesia Îngerului roșu, http://tismaneanu.wordpress.com, 12 noiembrie 2012; Leninistul Ianoși, Antologia rușinii și estetica, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 aprilie 2013 Partidul veghează: Malraux, Silone și Hamsun sub lupa Secției de Știință și Artă a CC al PMR, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 august 2013. 35 Ion Ianoși, Internaționala mea..., pp. 828-829. 36 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), Editura Paideia, București, 1999. În recentul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]