1,150 matches
-
tata în loc de mamă-ta, mâni-ta, dacă unul dintre părinți o întreba pe Anișoara cine ar fi putut face o trăsnaie sau alta, răspunsul venea promt: mâni-ta sau tătâni tu.Când erau ambii părinți de față, dădea vina pe mâță. într-o astfel de situație, tata s-a repezit spre mâță ca să-i aplice o corecție dar aceasta îngrozită și-a găsit muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”. Autorul articolului, G. Dorin, prezintă întâlnirea cu un veritabil cercetător, dar și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
întreba pe Anișoara cine ar fi putut face o trăsnaie sau alta, răspunsul venea promt: mâni-ta sau tătâni tu.Când erau ambii părinți de față, dădea vina pe mâță. într-o astfel de situație, tata s-a repezit spre mâță ca să-i aplice o corecție dar aceasta îngrozită și-a găsit muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”. Autorul articolului, G. Dorin, prezintă întâlnirea cu un veritabil cercetător, dar și bogăția uluitoare a muzeului. Iată ce declara Costache Buraga la acea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
obraz), de suspensie (cine se scoală de dimineață...), de expansiune (a fi coadă de topor pentru cineva), de substituire (prost de dă în găuri; cine sapă groapa altuia ajunge departe cine se scoală de dimineață cade în ea), de distorsiune (mîța blondă zgîrie rău). În asemenea situații, expresivitatea inițială a discursului repetat este augmentată prin surpriza altei succesiuni de elemente decît cea atribuită de normă și aflată în expectația vorbitorilor. De asemenea, textul artistic se poate diferenția de folosirea obișnuită a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
într-un spațiu închis printr-o reflecție riguroasă pe parcursul căreia afli că Lévi-Strauss nu e numai o marcă de jeanși. Nu vreau să spun aici că sunt filosofi nebîntuiți de nici o idee, ci că se poate face filosofie și trăgînd mîța de coadă. Gîndirea și rostirea filosofică trebuie să fie liberă și cuprinzătoare, cel puțin din punctul de vedere al unui profan ca mine. Reflecția filosofică este o aventură ființială în căutarea adevărului. Trup, psihic, spirit, toate sunt implicate, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în schimb, vie în amintire extraordinara forță a iluziei, a tuturor închipuirilor și amăgirilor, capcane de felul acelora cu care bravul Petruchio, cel ce nu se sperie nici de furtună și nici de răgetul leului, îi va veni de hac „mâței turbate” numită Catarina. Chiar și îmblânzirea Catarinei nu este, în fond, o parodie a înfruntării sălbăticiei și sălbăticiunilor? Iar Petruchio n-ar putea reprezenta și el figura parodică a eroului războinic? Până și tragediile, inclusiv cele cu fantome, vor fi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
concreți din sfera locuinței și a ființei: gura sobei, piciorul scaunului, brațul fotoliului, fața de masă, gâtul sticlei, buza paharului, ochiul plitei. Comparațiile cu un termen concret sunt frecvente, învestite cu forță persuasivă: trage ca un cal, se uită ca mâța-n calendar, s-a gătit ca o sorcovă, arată ca o sperietoare, vorbește ca prostu’, e mare cât o zi de post, e greu ca plumbul, vorbește ca o moară stricată, e alb ca varul, e rece ca gheața, e
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
suflet (3); turbat (3); ascultător (2); bate (2); bărbat (2); blînd (2); cadou (2); cățea (2); cățeluș (2); cîine (2); credință (2); deștept (2); Dinamo (2); dragoste (2); fioros (2); frică (2); încredere (2); joc (2); lanț (2); lesă (2); mîță (2); mort (2); pisica (2); pitic (2); pîine (2); potaie (2); cel mai bun prieten (2); prost (2); purici (2); răutate (2); veselie (2); zgardă (2); afecțiune; ajutor; alb; animal de pază; devotat animal; animal domestic; animal fidel; animal pufos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
11); vacă (11); capăt (10); pește (10); pufoasă (10); șoarece (10); magazin (9); de cal (8); mulțime (8); aglomerație (7); cap (7); final (6); iepure (6); ultimul (6); urmă (6); lung (5); maimuță (5); mică (5); răbdare (5); timp (5); mîță (4); prelungire (4); scurtă (4); ultim (4); urs (4); veveriță (4); bancă (3); blană (3); împletită (3); linie (3); nervi (3); stufoasă (3); șarpe (3); animale (2); Ceaușescu (2); de cîine (2); corp (2); drac (2); excrescență (2); fată (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
degete; deosebit; dexteritate; direcția; doare; douăzeci; dulap; element; falanga; faptă; fiecare parte a corpului e importantă; flexibilitate; folositor; fragilitate; galben; gesticulare; index; indicație; inele; încredere; îndemn; jignire; legămînt; lucru; mama; mădular; medicină; membru inferior; mireasă; mișcare; mîini; de la mînă; mîngîiere; mîță; muget; mustrare; nară; nas; neimportant; nepăsare; nimic; nod de vindecare; număr; obiect; orală; organ; pară; parte a mîinii; parte umană; pastă; pedeapsă; picioare; pipăit; prelungire; pricepere; purta un deget; puțin; rană; recunoaștere; sărută; scrie; a simți; speranță; stilou; strîmte; tendon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
faimă; fericire; fin; fină; firavă; fire; floare; frăgezime; fraier; frigărui; frunze; fuma; de fumat; găini; gaze; gelozie; gîndaci; grădină; grătar; groasă; iepure; iepuri; ierbivor; imaginație; indiferență; insecte; început; înverzire; joc; lapte; libertate; luncă; lungă; matură; Mărie; miros plăcut; mituri; mîncare; mîța; munte; murdară; naturii; niciuna; nostalgie; nutreț; oaie; Olanda; papuc; parc; paște; pășuni; păsării; păscut; pătură; peisaj; pisică; plai; plimbare; plin; poză; puritate; renaștere; savană; sănătate; sănătoasă; scumpă; seninătate; sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fîntînă; Florescu; frică; gesturi; glaucom; greu; gri; ignorant; indiferent; de invidie; înger; injustiție; inutil; învățător; iscusit; jale; lacrimi; legat; lentile; libertate; liliac; limitat; liniște; liniștit; lipsit de putere; lipsit de viață; lipsit; lumină puternică; fără lumină; maladie; mereu; milostenie; miopie; mîță; moș; Mumford and Sons; muzică; nasol; din naștere; necunoaștere; necunoscător; nedrept; nedreptate; neînțelegător; nepăsare; neputință; nesiguranță; nevăzut; nevinovat; noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ia; iar; impunător; a impune; inutil; a împinge; împins; a încerca; înapoi; încercare; înclina; înșelare; întinde; întruna; învinge; joacă; jos; lasă; a lăsa; a nu se lăsa; legătură; lemne; lovitură; a lua viața; a lupta; mașină; manetă; măgar; merge; mișcare; mîța de coadă; mîncare; mîner; moarte; moft; munci; a munci; mușchi; necaz; nedumerire; negru; nevoie; nimeri; noroc; note; obține; ochire; opri; ore; paf; a păli; păr; pătura; pereți; pericol; pesimist; piatră; în piept; cu pistolul; cu plugul; poc; pocni; pocnit; povara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pensionarea, Dumnezeu știe! Mă mir că nu te-ai sinucis... cum au făcut unii... Mamă, ce proști! În sfîrșit! Dar măcar acuma să facem ceva, să cîștigăm ceva, că doar n-o să trag de pensia asta nenorocită ca de coada mîței! Și ideea lui Matei mi se pare nemaipomenită. Uite-l că vine. Costache: Eu îți spun că n-o să vrea... Marieta: E, n-o să vrea! (intră Matei) Matei: Unde-i?! Costache: (în șoaptă) În cort... încă mai doarme... Matei: La
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în gură, merg acasă, iar din făină și din apa adusă fac o turtiță pe care o coc în "gura cuptorului; după ce s-a copt, o iau cu lopata și o pun în mijlocul casei sau pe prag; dacă o mănâncă mâța sau câinele, fata se va mărita, în caz contrar, nu.365 După toate aceste practici magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți. Ana în ziua Zămislirii [de către] Sf. Ana [9
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea de Sf. Andrei. Oamenii care ascultă cum vorbesc animalele în noaptea Sf. Andrei, aceia mor. Animal Cînd sălbătăciunile intră în sat ziua nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o femeie roșie. Anul Nou în ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros; nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cruciș de cap popă făcut din nou, nu-l mai doare capul. Să nu lași să-ți caute doi în cap, că faci și mai multe gîngănii. Să strecori leșia prin mătură lată dacă vrei să fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră roșie e bun pentru bolnavi de oftică (tusă cu înecăciune). Carne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas partea cînelui și a mîței, și din aceea se hrănesc oamenii acum; deci este păcat a ucide un cîne sau o mîță. Cînele aduce bine la casă, căci el zice: „Să dea Dumnezeu să trăiască stăpînul, ca să aibă cine să vadă de mine.“ Să omori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas partea cînelui și a mîței, și din aceea se hrănesc oamenii acum; deci este păcat a ucide un cîne sau o mîță. Cînele aduce bine la casă, căci el zice: „Să dea Dumnezeu să trăiască stăpînul, ca să aibă cine să vadă de mine.“ Să omori cățeii înainte de a face ochi, iar nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare în gunoiul de după ușă, îți scoate cloșca puice cucuiete. Să nu lași în casă mîță ori cîne cînd îi pune cloșcă, că altfel e spărioasă. Cînd moare vara cineva din familie, să acoperi cloșca, că de nu, atunci mor toți puișorii din ouă. Cît ține clocitul, să nu fierbi bucate în oale acoperite cu pocriș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-s dragi și copiii. Pisica aduce rău la casa omului, căci ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-s dragi și copiii. Pisica aduce rău la casa omului, căci ea zice: „Să dea Dumnezeu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-s dragi și copiii. Pisica aduce rău la casa omului, căci ea zice: „Să dea Dumnezeu să moară stăpînul, ca să mănînc tot ce este în casă!“ Cînd se scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu-i curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]