3,421 matches
-
Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
biruit de frăgezimea ramurilor de copaci și nu este nici măcar condus de cineva pentru a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au ieșit în întâmpinarea Împăratului lui Israel nu erau mânați de măreția din afară a faptului, care lipsea cu totul, ci mulțimile erau mânate, să întâmpine cu bucurie, de Duhul Sfânt, Care stăpânea în acel moment inimile lor, ale celor fără de răutate: "Mulțimea cea fără de răutate, firea cea îngerească, pruncească
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au ieșit în întâmpinarea Împăratului lui Israel nu erau mânați de măreția din afară a faptului, care lipsea cu totul, ci mulțimile erau mânate, să întâmpine cu bucurie, de Duhul Sfânt, Care stăpânea în acel moment inimile lor, ale celor fără de răutate: "Mulțimea cea fără de răutate, firea cea îngerească, pruncească, cu dumnezeiască cuviință Te-a lăudat pe Tine Împărăție al lui Israel și a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
On the putrid fences. În the hospitals of fear The lonesome are writing The letters of lost love. Adieu, my soul. I will pass through the shades Which the mountain throws To the most distant equinox. I am a lațe mân. And yet, my mother hâș once told me That în the winter which followed My coming into the world There was rich and beautiful snow.
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
făcută de ea din făină de mălai pripită amestecată cu iaurt, o bunătate. Ajung la mijlocul satului unde Cristina strigă la poartă: -Mamaie, mamaie... am venit la tine să ne jucăm. Bunica deschide poarta și le primește bucuroasă în curte. - Sărut mâna mamă soacră !..spuse Magdalena, am venit să te ajutăm în gospodărie. -O, ce bine...vă așteptam să tăiem niște găini, că-s prea multe. Avea bunica-n bătătură tot felul de păsări: rațe, gâște, curcani, pui, găini, boboci de rațe
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
făcută de ea din făină de mălai pripită amestecata cu iaurt, o bunătate. Ajung la mijlocul satului unde Cristina strigă la poarta: -Mamaie, mamaie... am venit la tine să ne jucăm. Bunica deschide poartă și le primește bucuroasă în curte. - Sărut mâna mama soacra !..spuse Magdalena, am venit să te ajutăm în ... Citește mai mult Închisorile sufletului-Destinul Magdalenei- FragmentAna PodaruIIÎntr-o dimineață Magdalena pregătește hăinuțele Cristinei, fetița mijlocie, și pleacă spre soacra ei pentru a o ajuta la treburile casei. Ce dimineață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
făcută de ea din făină de mălai pripită amestecata cu iaurt, o bunătate. Ajung la mijlocul satului unde Cristina strigă la poarta:-Mamaie, mamaie... am venit la tine să ne jucăm. Bunica deschide poartă și le primește bucuroasă în curte.- Sărut mâna mama soacra !..spuse Magdalena, am venit să te ajutăm în ... XI. ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Închisorile sufletului-Destinul Magdalenei Ana Podaru I Era-ntr-o dimineață posomorâta, la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii! Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață, Cei ce ne iubim frățește, Ne dăm mâna românește: Numai noi cu același nume, Numai noi români pe lume Toți de-aceeași soartă dată, Suspinând cu toți odată Și-având toți o bucurie; Asta-i patria română Și ea sfântă să ne fie! Patria ne-o fi pământul
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
-l să-l sugă, să uite la fel. Cărarea îngustă, prea grea îți apare, și cine-s nebunii de-apucă pe ea?! Căci ce bucurie și ce alinare să fie în cruce, poruncă și stea? Și cum poate duhul să mâne cuvantul - de ești orb - să vezi, și de vezi, să fii orb? - iar cazna iubirii să umple pamântul când oamenii-și sapă amarul și-l sorb? Dar apa cea vie, de secole curge. Puțini se opresc să curețe-n ea
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
interes special pentru subiect sau pentru domeniu. Dacă e vorba despre presa serioasă, care face dezvăluiri, care promite să ofere date și fapte, analize, investigații, reportaje, care înseamnă un efort de atenție, atunci publicul grăbit, care răsfoiește Internetul în devălmășie, mânat de setea nepotolită a navigării, s-ar putea să ignore aceste subiecte sau să treacă repede peste ele. Cine pe cine imbecilizează? Suntem în epoca divertismentului și a consumului de fast-food cultural, cum ne atrag atenția Douglas Kellner, în Cultura
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
Venea multă lume să-l vadă și să-l „pipăie” pe părintele. Unii o făceau doar din snobism, pentru a se putea lăuda în cercurile lor că l-au văzut și au vorbit „cu popa Calciu”, dar cei mai mulți veneau sfioși, mânați de reale nevoi sufletești. Și părintele avea pentru fiecare un sfat, o vorbă bună, un îndemn duhovnicesc. Unii, mai ales cei în vârstă, dar și mulți tineri, veneau pentru spovedanie. Și părintele nu refuza pe nimeni. Se închidea cu fiecare
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
între care mă aflam și eu, debutându-i în seria de proză scurtă a editurii. Ne strângeam la datele prestabilite scriitori din Reșița, Hunedoara, Arad și din Timișoara, firește. Ne mai onorau cu prezența critici literari, ziariști și alți indivizi mânați de curiozitate. Să fi fost pe la a patra întrunire a cenaclului, când organizatorii s-au gândit să-l invite să ne vorbească pe Tohăneanu. Profesorul era deja o somitate, autor al unor opere de analiză stilistică cu deplină recunoaștere și
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
zi, domnul Arsu plecase din școală cu obișnuitele treburi administrative. Cu toate că ne atrăsese atenția să fim cuminți, cu toate că ne spusese ce să-nvățăm până se întoarce, că ne va controla dacă am învățat, noi... am făcut tot ce ne-a mânat instinctul. Nu ne-am mulțumit cu obișnuita tărbacă din clasă, respectiv cu joaca, hârjoneli, păruieli, alergări pe bănci, pe sub bănci, pe catedră, pe tablă, pe după tablă. Nu! Am extins tărbaca pe coridor și apoi în curtea școlii. Doamne, ce frumoase
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
And butterflies taught me to dance with the flowers. Deep waters remain silent în me And snows cover me with storms of pain. You roșe like a dream among dreams And for the sake of love I hâd to become mân. ------------------------------------- Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia noiembrie 2015
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Preot din On, s-a însurat Care i-a născut 2 fii și l-a iubit mereu, Asnat ! Că DOMNUL m-A făcut să uit : necazuri, Țara, tată, case Când mi-a dat pe "cel ce uită", primul meu născut : Mânase ! M-a facut DOMNUL roditor în Egipt unde trăim Cu-al doilea fiu cu "roluri duble", în "rodire", Efraim ! Din Abraham, dar nelegitim, născutu-s-a Ismael (Prin Hagar, deci în robie), mulți au "coborât" din el : Nebaiot : "agricultură"sau "rodnicie pentru
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
mari și mirați, în acea vreme de sfârșit de decembrie, eram amețit de parfumul busuiocului, de sclipirea betelii, de clinchetul clopoțeilor, dangătul tălăngilor, pocnetele bicelor, țăcănitul caprelor, hârâitul buhaiului și hăulitul acelor voci argintii, misterioase, izvorâte din întunericul nopții. Acel „Mânați, măi! Hăi! Hăi!, cu tot acompaniamentul de clopoței, tălăngi și buhai, pe fond de lătrături înfuriate, se auzea de dincolo de fereastra neagră în care îmi înfigeam năsucul ca să deslușesc umbrele colindătorilor. Mi se părea că vin din altă lume acele
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Voievodala Maramureșană”. De sărbătoarea Sfanțului Arhidiacon Ștefan, numele sfanțului pe care la primit la botez, a fost ultima dată, când a slujit Sfântă și Dumnezeiasca Liturghie și a fost împărtășit de către Preasfințitul Părinte Episcop Justin Sigheteanu - ucenicul Părintelui Arhimandrit Serafim Mân. În luna noiembrie anul 2010, la împlinirea vârstei de 75 de ani a primit titlul de Cetățean de onoare al Orașului Târgu Lăpuș. Anul trecut, duminică - 10 februarie 2013, s-a mărturisit și împărtășit și apoi după ani de suferință
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
descoperi Întorcând foaia. Lumina razantă ce provenea de la fereastră scosese În evidență o țesătură de semne subțiri. Pipăind cu delicatețe suprafața, i se păru că simte brazdele lăsate de un vârf ascuțit. Cineva trebuie că ștersese ceva, răzuind suprafața foii. Mânat de curiozitate, se ridică și se apropie de cutia cu penele de scris. Așa cum sperase, se găsea acolo și o bucată de cărbune de desen. Se apucă să Îl treacă peste suprafața pergamentului, prin ușoare apăsări succesive. În spatele lui, părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mundi, completă Dante, deranjat de suflarea celuilalt, pe care o simțea pe grumaz. În pentagon stă secretul lumii. — Asta ce Înseamnă? repetă șeful gărzilor. Poetul ridică din umeri. Se Întreba dacă responsabilul era Într-adevăr unul singur. Poate că fusese mâna mai multora cea care distrusese acele vieți. Totuși, conștiința sa respingea ideea unei crime colective: acele omucideri aveau o formă, iar În forma aceea strălucea absoluta individualitate a unui singur asasin. Cine ucisese o făcuse dintr-un motiv unic, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
calific drept remarcabile succese. Să-ți explic. Pentru noi, scotocirea prin arhive se constituie În preocupare curentă. De cele mai multe ori știm ce căutăm, avem o țintă, scontăm un rezultat. Nu o dată Însă, cotrobăim din inerție, să nu ne pierdem reflexele, mânați de fascinația pură pe care o exercită asupra intelectului și a imaginației noastre hârtiile acelea roase pe la colțuri și Îngălbenite de timp, printre rândurile cărora palpită viața unor oameni ce și-au pierdut identitatea, devenind concepte și categorii, embleme reci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ulterioare. De pildă, la un moment dat, mi-a ieșit un șir ce părea să conțină două cuvinte latinești: MANU REX CDL. La descifrare Însă m-am blocat. Bun: să spunem că ar fi fost vorba de „mâna regelui” - care mână și care rege, nu contează. Ce semnificație putea avea Însă grupul de litere care rămânea: CDL sau DLC, sau CLD, sau LCD, sau LDC? N-am găsit nici un răspuns, nici un cuvânt-cheie, nici un indiciu cât de cât valid. La fel de infructuoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
iveală. — Nu-ți fie teamă, fiule, grăi Metodiu. Domnul tătar e om de treabă. Apoi, întorcându-se spre hanul cel tânăr: — Vom veni la tine și te vom cinsti, dar nu mult, căci alte gânduri decât cele ale ospeției ne mână drumurile. Pulvis et umbra sumus! — Amen! - răspunse tătarul, dând pinteni calului. După vreun ceas bun de călărit în goană, pe deșelate, hoarda toată și cei doi călugări ajunseră în tabăra tătărască. De cum pătrunseră printre corturi, nu mică fu mirarea celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
numai gura nu vi se oprește un minuțel! La studiu cu voi! La studiu și la muncă, fiindcă asta v-a făcut oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de parcă ei, bieții, cum ar completa un narator dibace, ar fi putut răspunde. — Preasănătoasă femeie - zise Metodiu cu ochii coborâți - uite ce este: de la drum lung venim și rasele noastre ne sunt încinse de sudoare și praf. Firești trebuințe ne mână a le schimba. Piaptănul ce-l cauți nu se arată a fi aici. Rogu-te, dară, să te duci în odaia ce ți-a fost hărăzită de Domnul, căci, din câte văz, numai Necuratul te-a-mpins încoace. Nu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a desfătărilor! în fața ochilor lui se deschise cea mai frumoasă priveliște pe care o putuse gândi vreodată. Nici nu știu la început spre ce să privească mai mult: spre pajiștea înflorită cu iarbă grasă unde pășteau turme mișcătoare de mioare mânate din fluier de serafimi îmbrăcați în frumoase costume populare, spre lanurile de porumb înalt din care nu se vedea calul și călărețul și de unde nu se sfiau a se arăta prietenoși lupul și ursul ziua-n amiaza mare; spre falnicele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]