1,426 matches
-
din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Semnalul”, 1946, 1 323; Alice Voinescu, „Vis de secătură”, RFR, 1946, 12; N. I. Popa, „Matei Millo (Căruța cu paiațe”), IL, 1953, 1; Nicolae Sireteanu, Eugen Luca, „Matei Millo”, CNT, 1953, 42; Horia Bratu, Din literatura nouă, București, 1953, 143-166; Vicu Mîndra, „Patriotica română”, GL, 1956, 3; Radu Popescu, „Acolo, departe...”, RMB, 1957, 15 decembrie; Mihnea Gheorghiu, Două piese festive. Epoca Unirii în dramaturgie, CNT, 1959, 3; Tudor Arghezi, „Cuza Vodă”, GL, 1959, 17; Radu Popescu, „Cuza Vodă”, RMB, 1959, 7 mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile Parisului”, CNT, 1956, 1; Valeriu Râpeanu, Tudor Șoimaru la 60 de ani, GL, 1958, 52; N. Barbu, Dramaturgia de evocare istorică, IL, 1959, 2; Radu Popescu, Vodă Cuza și Unirea, RMB, 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
vzrâv, București, 1961; Marin Preda, Semia Moromete, București, 1961; Eugen Barbu, Koneț otpuska, pref. Paul Ionescu, București, 1964; Ovidiu Drimba, Ovidii, poet Rima i Tom, București, 1967; Tudor Vianu, Issledovania po estetike, București, 1972; Victor Ion Popa, Viun-Letun, pref. Vicu Mîndra, București, 1973; Mircea Sântimbreanu, Bolșie kanikulî, cu desene de Iurie Darie, București, 1977; Costache Anton, Golubâe vecera, I-II, București, 1978, Kanikulî, București, 1986; Serghei Kozlov, Cum să prinzi un nor, București, 1978 (în colaborare cu Costache Popa); Vladimir Colin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
pe care doctorița asta a văzut-o dintr-o privire. Altfel, de ce ar fi venit glonț la mine să-mi sugereze că ar trebui să mă înscriu la medicină? Doctor Rebecca Bloomwood. Baroneasa Rebecca Bloomwood, Doctor și MBE. Dumnezeule, ce mândră ar fi mami de mine! Doctorița începe să vorbească, dar eu nu o pot urmări. Sunt complet transpusă de viziunea pe care o am, cu mine în halat alb, traversând cu pași energici un salon de spital, zicând „Tensiune arterială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
picioare lungi. Apărută ca din pământ, ca o mașteră din povești. E îmbrăcată într-un compleu roz, are în mână o sacoșă de la Tiffany și emite ostilitate prin toți porii. Tocmai azi, dintre toate momentele posibile. Ca să vezi, spune. Ești mândră de tine, Becky? — Ăă... nu. Nu neapărat. — Mireasa anului. Miss Pădurea fermecată. Ce idioțenie! Mă uit la ea nedumerită. Știu că eu și Alicia nu ne prea omorâm una după alta - dar parcă asta e chiar prea de tot. — Alicia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oară conversația în minte. — Unele din lucrurile pe care mi le-a spus mi s-au părut adevărate, iar altele total false. — False? Ce anume? zic cât pot de lejer. Așa, că veni vorba. Când mi-a zis că e mândră de tot ce am făcut, de la faptul că mi-am făcut firma asta și până la faptul că te-am ales pe tine de soție. Nu știu, parcă sună... nu știu... Scutură din cap. — Mie nu mi se pare nimic deplasat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Februarie 1941. Deci abia sosise în Germania, după înlăturarea Mișcării Legionare de la putere de către Antonescu și gândurile lui se întorceau, prin aceste note, spre primii pași în legiune: intrarea în Legiune la București, alături de Horia Sima, înființarea primului cuib la Mândra, apoi la Sâmbăta de Sus, înființarea Gărzii de Fier, întâlnirile cu Căpitanul și păcat că se întrerupe. Nu știm de fapt dacă s-a oprit efectiv din povestirea acestor momente ilustrate splendid sau poate a scris mai mult, dar numai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de ce e vorba și s-a înrolat cu multă bucurie. Din acele clipe s-a legat de noi și de Mișcare pentru totdeauna. În județul Făgăraș, unde devenise cunoscut și apreciat, era exemplu de muncă, abnegație și curățenie sufletească. în Mândra am constituit un cuib legionar. Oamenii nu erau prea dumiriți de ce e vorba. Era greu să pui bazele unei organizații naționaliste în ținuturi în care primejdia și exploatarea străină se făcea puțin simțită. De la început s-au adăugat lui Ion
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
adăugat lui Ion Dan, Leon Beleuță și Leonte Cocan. Cu toții au rămas legionari până azi, trecând prin toate încercările împreună, fără ca nimeni să-i poată intimida și nimic să le poată slăbi credința lor legionară. Tot în zilele acele din Mândra s-a ridicat și Valeriu Beleuță, frate cu Leon. Pe atunci era student la Academia teologică de la Sibiu. A dus prima sămânță legionară în mijlocul camarazilor de studiu și ne-a urmat în toate strădaniile noastre. Din Mândra am trecut în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zilele acele din Mândra s-a ridicat și Valeriu Beleuță, frate cu Leon. Pe atunci era student la Academia teologică de la Sibiu. A dus prima sămânță legionară în mijlocul camarazilor de studiu și ne-a urmat în toate strădaniile noastre. Din Mândra am trecut în Sâmbăta de Sus, în satul meu. Am găsit și aici oameni buni, dar n am găsit un om de talia lui Dan. Cei care au venit la noi, oameni puțin cam dezamăgiți de acțiunea politică pe care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1968, 7; Ovidiu Constantinescu, Noi căutări în dramaturgia românească, VR, 1968, 8; Paul Everac, O dorință numită cenaclu, CNT, 1970, 27; C. Isac, „Punctul”, ATN, 1973, 4; Laurențiu Ulici, Fetișul replicii , RL, 1973, 29; Ulici, Prima verba, I, 212-214; Vicu Mîndra, Jocul situațiilor dramatice, București, 1978, 94, 97-100; Viorel Știrbu, Indiferența jovială, LCF, 1980, 48; Viorel Știrbu, Lumea pe îndelete, LCF, 1984, 24; Ghițulescu, O panoramă, 306-308. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
Cum am devenit huligan, București, 1935; Orașul cu salcâmi, București, 1935; Corespondența lui Marcel Proust, București, 1939; Jocul de-a vacanța, București, 1939; Accidentul, București, 1940; Teatru, București, 1946; Ultima oră, București, 1956; Opere alese, I, îngr. și introd. Vicu Mîndra, București, 1956; Opere alese, I-II, îngr. și pref. Vicu Mîndra, București, 1962; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume. Ultima oră, pref. Mircea Tomuș, București, 1965; [Romane], I-II, pref. Simion Mioc, București, 1968; Întâlniri cu teatrul, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Corespondența lui Marcel Proust, București, 1939; Jocul de-a vacanța, București, 1939; Accidentul, București, 1940; Teatru, București, 1946; Ultima oră, București, 1956; Opere alese, I, îngr. și introd. Vicu Mîndra, București, 1956; Opere alese, I-II, îngr. și pref. Vicu Mîndra, București, 1962; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume. Ultima oră, pref. Mircea Tomuș, București, 1965; [Romane], I-II, pref. Simion Mioc, București, 1968; Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969; Eseuri. Cronici. Memorial, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Păreri, 88-94; Ion Brăescu, Mihail Sebastian - cercetător al literaturii franceze, LL, 1965; Râpeanu, Noi, 175-178; Negoițescu, Scriitori, 317-325; Piru, Panorama, 444-450; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 43-49; Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian, București, 1968; Tomuș, Carnet, 286-299; Brădățeanu, Comedia, 404-414; Mîndra, Incursiuni, 182-188; Geo Șerban, Celălalt Sebastian, ST, 1972, 19; Șerban Cioculescu, Mihail Sebastian - criticul, RL, 1972, 44; Rotaru, O ist., II, 727-732; Vlad, Convergențe, 256-261; George, Sfârșitul, I, 181-187; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 204-209; Săndulescu, Citind, 174-178
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
liniile corpului, de a te duce în ispită chiar dacă ai fi fost popă. Deși erau îmbrăcate ca niște uteciste sadea, dom'le, se bănuia că pe sub hainele acelea era ceva ce foșcotea și ce n-a văzut Parisul. Dintre toate mîndrele astea ispititoare, ca în povești, una era "luna între stele". Era Julieta, studentă la juridică. Rar mi-a fost dat să văd asociat unei atare frumuseți un suflet pe aceeași măsură. Cum mă vedea, Julieta venea grăbită la mine. Directă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
2. Bărbatul fără drăguță are mintea cam slăbuță.“ Știe Puiu ce știe. Nu-l putem contrazice. Ton justificativ. Sau profetic. Puiu răspândește lumină. Înțelepciune. „3. Lenuță, dragă, Lenuță.“ Epopeea lui Puiu continuă. I-a venit mintea la cap. A apărut mândra. Tot diminutivată, mititica. „4. Tu ești jumătatea mea.“ Uite că s-a și însurat. Din păcate, mintea tot slăbuță i-a rămas. „5. Am un băiețel frumos.“ Bravo, Puiule! Altceva nu pot spune. Omul se descurcă. Se pare că viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am întors acasă la Parincea. De fapt, eram niște refugiați mai speciali, ne-am întors de unde plecasem. Apoi viața mea și-a urmat cursul cu bune, cu rele, m-am căsătorit, am lucrat, am o fiică medic veterinar și sunt mândră de ceea ce am realizat, iar calvarul vieții mele încerc să-l uit ceea ce, câteodată, îmi și reușește.
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Maria Georgescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1684]
-
răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul lui" Ion" al lui Rebreanu, politică în cazurile lui Mihai Viteazul, Tudor Vladi-mirescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga...! Cine nu-i cu noi e împotriva noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bieții corectori, țintuiți în tipografie trei zile înaintea apariției revistei, cum spuneam, în așteptarea valurilor succesive de „observații“ pe care trebuia să le „operăm“ în pagini. Șefii Gazetei, Paul Georgescu și cei doi adjuncți ai săi, Milo Petroveanu și Vicu Mândra, purtau nenumărate conciliabule la C.C. sau la Direcția Presei, după care se duceau la redacție sau, miercuri după-amiaza, la Capșa, instituția de cultură situată la egală distanță, în spațiul bucureștean, între C.C. și tipografia din Brezoianu. Acolo chibzuiau cum să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe care ni le trimiteau părinții de-acasă. Nu lip seam niciodată de la cursuri. Petreceam multe ore la bibliotecă, citind, de pildă, bibliografia recomandată de Dragoș Protopopescu. Iar când ieșeam de la cursuri și din bibliotecă mă simțeam elevată, superioară. Eram mândră de mine, la fel ca în copilărie, după ce învățasem pe de rost paginile roz din Larousse. Mă simțeam și eu cineva. Mâncam la o cantină studen țească infamă, unde ni se dădeau cuburi de mămăligă rece în loc de pâine. R.P. Dar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și le puneam câte un ou colorat în mânuță. Aici nu văd nimic. Paștele e aproape transformat într-o distracție pentru copii, pentru că unica preocupare este cum să cumperi ouă de ciocolată cu jucării ascunse în ele. Sunt încă o dată mândră că sunt româncă. Dumnezeu e la masă alături de noi. Și știi ce e foarte ciudat? Abia când n-am mai avut biserică, mi-a fost dor de ea. Pentru mine asta e Învierea! Scrisoarea 33 Poți fi în două locuri
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
două degete în gură. Îmi făcea semne să cobor spre râu să-mi spună ceva. Nu puteam. M-a sunat: — Intrăm în Uniune. Gata! Poți să pleci de la Concetta. Poți să pleci unde vrei. Putem merge pe mijlocul drumului. Eram mândră și ne ridicaserăm de la statutul de clandestini la cel de turiști. Neavând contracte de muncă, în cazul unui control trebuia să ne declarăm turiști. Tot era mai bine. Scrisoarea 45 Azi am gândit. Am căzut. Nu am cusut, nu am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mâncând puțin și dietetic, îngrijindu-și sănătatea (în fiecare an mergea, ca și ai mei, adesea împreună cu ei - la Sângeorz). Originară și ea din sudul Basarabiei, nu vorbea perfect românește, având, în schimb, un perfect accent ardelenesc, de care era mândră; i se întâmpla uneori să amestece limbile, să-i scape câte un „cerez” (peste) „pădure”, sau „sabaki” (câini) i (și) „mâță”, expresii rămase celebre, de care eu și soră-mea ne amuzam copios. Avea o prietenă, al cărei nume - neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tigrilor regali din Bengal, ale panterei din Lahore, ale leopardului din Abisinia, ale jaguarului din Pampas și ale hienei din Sudan, cu mârâitul ei plângător. Fioruri, senzații, emoții și deliciile unui adolescent cu mințile furate de tentații aventuroase pentru vreo mândră Îmblânzitoare de fiare, În cizmulițe, rochiță scurtă și tunică de catifea, cu găitane de brandenburguri, sau pentru vreo zveltă și surâ zătoare acrobată În maillot de culoarea pielii, sau pentru vreo blondă și tânără eroină a pantomimelor eroi comice, așa cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]