1,324 matches
-
Satan vine/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger strălucitor./ Umbre, stăfii despletite,/ Cucuveici, Iele zburlite,/ Și Rusaliile pocite/ Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate/ Cu credinți nestrămutate,/ Oameni buni, femei, copii,/ Voi creștinelor popoare,/ Faceți cruci mântuitoare,/ Căci e noaptea-ngrozitoare,/ Noaptea Sfântului Andrei”. Marele poet român Vasile Alecsandri descrie semnele evidente, care pun în mișcare haosul, culminînd cu Noaptea strigoilor, o noapte de spaimă, cînd ordinea se deteriorează, cînd spiritele morților ies din morminte și se
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
și sfințiți atât prin cuvânt cât și prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În Sfânta Liturghie cuvântul se unește cu Taina conducându-ne de la cunoașterea intelectuală, rațională, a adevărurilor de credință la cunoașterea lor duhovnicească, prin experiență, la cunoașterea mântuitoare a lui Dumnezeu (Ioan 17, 3). 2. Despre Cuvânt și Taină Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este alcătuită dintr-o parte pregătitoare, Proscomidia, săvârșită în taină de către preot în altar, și două părți ale Liturghiei propriu-zise, slujită de către clerici împreună cu credincioșii
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
Mulțumirea este singurul răspuns deplin și real al omului la darurile lui Dumnezeu: creația, răscumpărarea și Împărăția 24. În fața a tot ceea ce Dumnezeu a făcut pentru noi, a darurilor pe care le revarsă peste noi și, mai ales, a jertfei mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu prin care ne-a deschis porțile raiului, nu putem fi decât mulțumitori. „Într-adevăr suntem datori să mulțumim, remarcă Sfântul Chiril al Ierusalimului, pentru că ne-a chemat la un har atât de mare deși eram nevrednici
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
la rugăciune”28. Rugăciunea este „culmea tuturor străduințelor ascetice, este centrul de la care toate celelalte faceri își trag puterea și întărirea”29. Prin rugăciune omul intră în legătură personală cu Dumnezeu, aflat în el prin harul Său, se predă lucrării mântuitoare a harului și se face de bună voie și întru cunoștință împreună-lucrător cu acesta la mântuirea și îndumnezeirea sa în Iisus Hristos prin Duhul Sfânt. „Prin rugăciune răspundem chemării lui Iisus Hristos, îl implorăm, îl lăudăm și îi mulțumim pentru
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
să le împlinim. Ritualul Intrării mici care constă în purtarea Evangheliei de către diacon sau preot prin mijlocul credincioșilor, intrarea prin ușile împărătești (simbol al ușilor cerului) și așezarea ei pe Sfânta Masă (simbol al Împărăției lui Dumnezeu) exprimă întreaga lucrare mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu Care S-a întrupat și a venit în lume „ca să lumineze pe tot omul care vine în lume”(Ioan 1, 9), a trecut prin mijlocul oamenilor pentru a Se face cunoscut și pentru a-L face
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
anume prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup și Sânge în scopul sfințirii credincioșilor 37. În anafora rugăciunea ia forma mulțumirii adusă de către Biserică lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, mulțumire care izvorăște din contemplarea tainei lui Dumnezeu și a iconomiei Sale mântuitoare. În vechime anaforaua era rostită cu voce tare, în auzul tuturor, fapt care face ca textul ei să aibă un pronunțat caracter catehetic, fiind o adevărată mărturisire de credință ortodoxă exprimată sub formă de mulțumire. Prin citirea ei cu voce
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
referire specială la lucrarea fiecărei Persoane treimice urmate de rugăciunea de mijlocire generală a Bisericii. 8. Despre Anaforaua liturgică - rugăciunea centrală a Sfintei Liturghii În cursul anaforalei se aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, se face pomenirea lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, se înaltă darurile de pâine și vin și se invocă Duhul Sfânt spre sfințirea acestora. Cuvântul se unește astfel cu Taina, pâinea și vinul se prefac, prin Pogorârea Duhului Sfânt, în Trupul și Sângele Domnului și
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
se invocă Duhul Sfânt spre sfințirea acestora. Cuvântul se unește astfel cu Taina, pâinea și vinul se prefac, prin Pogorârea Duhului Sfânt, în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Anaforaua scoate în evidență faptul că actualizarea lucrării mântuitoare a lui Hristos se face prin săvârșirea Sfintei Liturghii iar primirea roadelor acestei lucrări se face prin cuminecarea celor prezenți cu Sfintele Taine (scopul acestei slujbe): „Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăși spre trezirea sufletului, spre iertare păcatelor, spre
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
la Cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiți de durerea despărțirii. Învierea și Înălțarea sunt două acte mântuitoare distincte, dar aflate în strânsă legătură. Nu se poate vorbi de Înălțarea Domnului fără a face referire la Înviere și invers. În Hristos omul este condus de Dumnezeu spre îndumnezeirea în care se află El. Înălțarea Domnului ne dăruiește, pe
ÎNĂLŢAREA CA O ÎNTOARCERE „ACASĂ” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465379195.html [Corola-blog/BlogPost/378682_a_380011]
-
a durerii, menită să anihileze suferințe morale.”. În capitolul Moartea - răul vieții, exemplifică lipsa curajului și a voinței: „acela care se omoară este întocmai unui bolnav care neavând curajul să se lase a i se face o operație dureroasă dar mântuitoare, ar prefera să-și păstreze boala”. Filozoful francez Alfred Fouillée sfătuia să lucrăm ca și cum am socoti că triumful bunătății morale nu este imposibil în lume și că, pe pământ, el se află în mâinile noastre. Matematicianul și filozoful francez Pierre
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gestul_lipsit_de_demnitate_vavila_popovici_1381372764.html [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
asupra limbilor:/<<în>> - zice;/<<în-spre>> - zice;/fluturii monahi ies din gânduri” - cf. Din măreția sferelor, p. 14; „ în ” este SPLEDOAREA MEDITATIV-EXTATICĂ , iar „ în-spre ” este DINAMISMUL LOGOS-ULUI - FLUTURII fiind simbolul Dublului Zalmoxis-HRISTOS: Om târâtor care, prin metamorfotica crisalidă, devine DUMNEZEU MÂNTUITOR/ ILUMINATOR DE ȘANSE DEMIURGICE !)!) , întru SPLEDOAREA SUPREMĂ și VEȘNICĂ (întâi cea al Ființei Proprii, și, prin aceasta, ulterior, Re-Armonizarea Creației Divine - viziunea aceasta există atât în creștinismul isihast, cât și în ocultismul astrologic, alchimic sau al Kabalei!) „Și-n vibrațiile
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea, rodul ei este iubirea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
este a celor păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să se vadă dezbrăcată de bunurile străine, pe care a socotit că le are de la sine, fără să le fi
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
frica de Dumnezeu și lacrimi de mărturisire, îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens de lepădare lasă sufletul să se umple de desnădejde, de necredință, de fumul mândriei și al mâniei. Când suntem cuprinși de părăsirea cea povățuitoare sau mântuitoare, trebuie să-i aducem lui Dumnezeu mulțumire însoțită de rugăciuni de iertare. În cazul celei de-a doua, trebuie să-i aducem mărturisirea pentru păcatele săvârșite și lacrimi de pocăință 52. Părinții duhovnicești subliniază faptul că și atunci când suntem încercați
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Iisus Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și acesta va fi semnul: Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle. Și deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: Slavă întru
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
de închinăciune Mântuitorului Hristos. Luca amintește în capitolul al doilea din Evanghelia sa că în ținutul Bethleemului erau păstori care făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. La aceștia a venit îngerul, spunându-le: „Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos-Domnul, în cetatea lui David", dându-le și semne pentru a-L recunoaște: „Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle" (Luca 2,12). După primirea acestor cuvinte, păstorii au văzut mulțime de îngerii lăudând pe Dumnezeu, iar
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată zidirea prin puterile Lui, tot
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți! Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David" (Luca 2, 8-11). Păstorii, oameni simpli și curați sufletește, au ajuns să-L vadă și să se închine Pruncului înaintea magilor, ca o ilustrare a faptului că la Dumnezeu se ajunge mai
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
lină / Gracious Light, Distinsul Receptor are bucuria de a descoperi un remarcabil articol de fond datorat domnului director, pr. prof. univ. dr., Theodor Damian, Învierea Domnului că drumul samariteanului, din care spicuim intru o mai bună știință / istorie sacra: «Cazul Mântuitorului este însă mult mai complex decât cel al samariteanului pentru că pe lângă toate cele menționate, în cazul Mântuitorului, El este și samariteanul, dar și victima, iudeul căzut între tâlhari, întocmai cum reiese din rugăciunea liturgica din timpul cântării heruvimice: „Tu ești
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
iudeul căzut între tâlhari, întocmai cum reiese din rugăciunea liturgica din timpul cântării heruvimice: „Tu ești Cel ce aduci și Cel ce Te aduci, Cel ce primești și Cel ce Te împărți“. Iisus este deci jertfă, jertfit (victima), jertfitor și mântuitor, toate în actele morții pe cruce urmate de Înviere. În cazul samariteanului victima este iudeul. În cazul Mântuitorului victima este atat Iisus însuși, cât și iudeul, dar și tot restul neamurilor. Pe iudei Iisus a venit să-i scoată de sub
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
mi-ați urat cele obișnuite cu prilejul împlinirii fragedei vârste de 60 de ani, cât și tuturor enorașilor și cititorilor mei, vă mulțumesc cordial și rog pe Bunul Dumnezeu să reverse și asupra Dumneavoastră și asupra familiilor Dumneavoastră harul Său mântuitor, să vă dea sănătate, viață, putere de muncă și multă-multă speranță de mai bine. La mulți ani! Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA martie 2013
CEL MAI NOROCOS DINTRE PĂMÂNTENI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363345970.html [Corola-blog/BlogPost/345268_a_346597]