775 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Ion Mârzac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
ELOGIU BUZELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371246_a_372575]
-
Teodor Dume, Constantin Mândruța, Gh.I. gheorghe, Meșter Tamâș, Constantin Bihara, Valeriu Mureșan, Mariana Saimac, Mariana Didu, Iulian Patca, George Echim, Victor manole, Liviu Zamfirescu, Lia Pusă popan, Marian Danci, Marinela Jurcă, melania Rusu, Ioan Benche, Lorelai Pârvan, Gheorghe Vicol, Ion Mârzac, Mihaele Aionesei, Viorica Popescu. Cronicile literare despre cărți apărute poartă semnăturile unor cunoscuți comentatori, cum ar fi: Constantin Dobrescu, Andrușa R.Vătuiu, Mircea Daroș, Al.Florin Țene, Iulian Patca, Radu Botiș, Gelu Dragoș, Ioan Benche, Octavian Mihalcea, Antonia Bodea, Voichița
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.25, DECEMBRIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371771_a_373100]
-
vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi și pradă cetatea. Îl ucide însă un tânăr moldovean, Bogdănuț, care o îndrăgise pe domniță. Aici, îndărătul personajelor și împrejurărilor istorice reale, intervine mitul dragonului. Timuș întruchipează monstrul căruia i se dau jertfă fecioarele, iar Bogdănuț este un alt
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Țepeș, j. Călărași - 11.III.1991, București), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Cristea) și al lui Vișan Popa, țărani; prenumele la naștere este Dumitru. După ce urmează Școala Normală din Călărași (1921-1927), devine învățător și director de școală la Mârzaci, județul Orhei (1927-1939), redactor la „Cuvânt moldovenesc” (1938-1939), „Albina”, „Căminul cultural și școala țăranului” (1941-1947), „Viața Basarabiei” (1942-1944). A fost director al Ateneului Popular „Al. I. Cuza” din București (1948-1952) și al Căminului Cultural „Ștefan Gheorghiu” (1953-1956). Debutează cu versuri
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
, Nicolae (10.V.1958, Malu, j. Giurgiu), poet și editor. Este fiul Floarei (n. Mârzac) și al lui Marin Țone, țărani. După absolvirea liceului la Giurgiu în 1977, obține licența în ziaristică la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” din București în 1988, cu lucrarea „Facla” interbelică (1930-1940). Mai întâi gazetar la cotidianul „Tineretul liber
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
cer să părăsească țara, deoarece a sărăcit-o și i-a stricat obiceiurile. Deși răspunde cu îndrăzneală, Duca este nevoit să părăsească Iașul, îndreptându-se spre Țara Românească. Turcii sunt înștiințați în grabă și Halil Pașa, seraskierul de Babadag și mârzacul tătarilor Imir Aali sunt degrabă însărcinați să îl repună pe tron”<footnote Ibidem footnote>. Răsculații, care își așează tabăra la Pașcani pe Ichin, două ceasuri mai sus de Chișinău, trimit înaintea pașei o numeroasă delegație care solicită depunerea lui Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu bucurie, În balt-adînc s-au cufundat Ca să nu mai revie. Noi am pornit spre casă. Atunci răsplata am cerut Pentru a mele fapte - Și frate-meu m-a desemnat De rege-n miază-noapte Peste popoare-ndiane. Motanul alb era Vistier, Mârzac cel chior ministru - Când de la el eu leafa-mi cer, El miaună sinistru. Cordial i-am strâns eu laba. Și împăratul milostiv Mi-a dat și de soție, Pe fiica lui cu râs lasciv Și țapănă, nurlie, Pe Tlantaqu-caputli. Am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de pedagogi mai tineri au suplinit această secție pe când director era cel care cânta la trombon, Gr. Zănoagă. A crescut numărul de elevi la această secție și evident numărul de profesori. Dintre profesorii mai tineri fac parte D. Cojoc, V. Mârzac, M. Boldescu - trompetă, M. Roșca - tubă, I. Roșca - flaut, V. Smântână, V. Cebotari și L. Sazanski - trombon, A. Pasternac - bariton, Gh. Duminică la clarinet, saxofon. De remarcat faptul, că fanfara există la fiecare an de studii. Fanfara secției a participat
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Istoria Imperiului otoman", partea cu creșterea. Bine, bine, da'fetele? Sunt de la corectură. Și...el? șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat. El? El a câștigat concursul "Dintre sute de tătari". Să ți-l prezint. Îl cheamă Mârzac.98 În dramaturgie, un anumit interes poate capta comedia într-un act, un prolog și două tablouri Actul al șaselea, în care D. D. Pătrășcanu parodiază piesa shakespeariană Romeo și Julieta, amuzându-se prin negarea finalului tragic arhicunoscut și continuarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
printre fagi și goruni, îl miroseau de departe printre tei și stejari... Nici nu se știa a cui era pânda... nu se știa a cui era urmărirea. Suia pieptiș, în dimineața aceea... din Valea Idrici, sus pe muchea dealului Rediu Mârzac, în inima codrului, și străbătea încet poteca strâmtă, de lăstăriș înghețat. Când, deodată, la 20-30 de pași, a apărut un lup în cale. Era o lupoaică mare cu țâțele pline. Avea niște ochi mari, cenușii, arzători care nu se mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
șuier ascuțit, vântul izbea zăpada în trunchiurile fagilor uriași. Doar șoapta zăpezii se auzea... încolo, o liniște deplină stăpânea în padurea întunecată. Niciun sunet nu se înălța deasupra pământului... nici bufnițele nu mai pufăiau, doar, din depărtare, de pe crestele lui Mârzac venea ca un zvon în surdină, pe pale de vânt, urletul lupilor. Jderul colinda prin pădure șovăind. Se strecura împotriva vântului, pe lângă desișuri și opreliști de uscături; pe coastă cercetă vizuinile printre rădăcini, dar fără speranța de a gasi ceva
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
iar de sus, de pe creasta Rediu-Mârzac, cobora ca un murmur depărtat, ca de basm, urletul lupilor... Se auzea când mai sonor, când mai profund... plutind, parcă, tot mai aproape, apoi pierzându-se, și, din nou înviind. Sus, pe marginea crestei Mârzacului o lumină străbătu scurt, săgetător, amurgul zorilor. Anton mai merse o bucată, apoi coborî o râpă care intră într-o vale largă... Valea lui Darie. Se strecură printre copacii doborâți de furtuni, să se posteze într-un loc cât mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
al coroanelor, pătrunde tăcută dimineața de iarnă. Trunchiuri uriașe de fagi și goruni străpung ziua cenușie, dar puterea din inima stejarilor pare să crească în ciuda iernii, să crească mereu pentru a dăinui... Urme de lupi taie în curmeziș coama dealului Mârzac. Anton așteaptă să-i vadă cum vin prin pădure, fără zgomot, cu pași lungi alunecători, suri, cenușii, puternici și fără frică, spre vânătorul care îi așteaptă cu inima palpitând! ..Și, cum se aprinde brusc și învăpăiat în ochii lor toată
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întîlnim iar în Buceag, cerând acum loc de la moldoveni, cari, neavând ce să-și facă capului, le măsura un petec de pământ de 32 ceasuri lungime și două lățime tot pe locurile pe unde mai fusese înainte de un veac, iar mârzacii toți se obligă printr-un lung înscris, dat la mâna lui Grigore Vodă Ghica, să plătească arendă pentru locurile de pășunat, iar de unde le-or spune pârcălabii să se retragă cu turmele, de acolo să se și retragă fără a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmează punerea la cale a tătarilor din Bugeac. Mangli-Gherei Han din Crîm cere de la Poartă să mijlocească pe lângă scaunul Moldovei ca tătarii să capete Bugeacul în arendă, căci n-au nici un fel de rost. Printr-un înscris, iscălit de toți mârzacii din Bugeac, adică de toate căpeteniile, ei lămuresc raportul în care stau cu Moldova. Pentru mai mare vădire a lucrului, reproducem întreg zapisul tătarilor nohai dat la mâna lui Grigore Vodă: Pricina acestui zapis este precum în anul 1141 (al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sfârșitul iernii. Iară de nu le-am strica pe cum ne apucăm oamenii Măriei Sale să aibă a le da foc și a ne ridica cu totul. Așijderea și din stăpânii dobitoacelor, cari ar avea dobitoace la iernatic sau la văratic, mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Măriei Sale Hanului, vechilii noștri viind cu răspuns înaintea Măriei Sale Hanului, înaintea divanului Măriei Sale noi toți am primit această legătură și acest răspuns ce ni l-au dat despre partea Măriei Sale Domnului Moldovei și toate le-am primit noi cu toți mârzacii și bătrânii nohailor și ne-am apucat că, de-om păși cât de puțin din hotarul acestui zapis, Măria Sa Domnul {EminescuOpX 67} Moldovei să aibă a ne goni dobitoacele peste hotarul cel de două ceasuri. Într-acest chip ne-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete în apărarea valorilor naționale, spirituale și morale se înființează Cercul “Cercetașii Naturii” după regulamentul Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori au fost: G-ral Al. Mârzac, Prof. D. Cărăușu și Vl. Bejan, foști cercetași în cohortele Tecuci, Chișinău, Bălți. 1989 După mai multe întâlniri cu D-ul Amato Godfrin din Italia (orașul Alassio) pe data de 30 octombrie se constituie Societatea Culturală “Ginta Latină” cu sediul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
patrimoniului etnic în comunitățile românești de peste hotare amenințate de deznaționalizare. Pentru a da suport social acțiunilor de concretizare a celor două concepte, în anul 1987 s-a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr. Vlad Bejan. În scopul desfășurării unor programe de etnoprotecție în 1989 s-a constituit organizația neguvernamentală Ginta Latină ecou al evenimentelor ce zdruncinau scena politică a țărilor socialiste. În Polonia sindicatele trecuseră de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Cadrilater și din Dobrogea. Exterminarea era executată în urma unui plan prestabilit în care erau vizați, pe lângă români, coloniști macedoneni „socotiți ca periculoși” și turco-tătarii, în scopul ocupării terenurilor acestora. Asemenea atacuri au suferit, din partea comitagiilor, localitățile Alfatar, Sârnâbei, Conac, Mârzac, Sever Rădulescu și altele. În anul 1935, s-a instaurat în Bulgaria un regim de mână forte condus de Gheorghi Kioseivanov, care și-a propus, printre altele, să desființeze toate organizațiile, mișcările și societățile naționaliste, iredentiste și subversive. Deși unele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Iași sau frumoasa și întinsa grădină, unde se află palatul episcopal din orașul Bălți, în cartierul Pământeni. Reînviind frumoasele tradiții în îngrijirea spațiilor verzi, în anul 1987 se reînființează la Iași organizația “Cercetașii Naturii”, de către foștii cercetași general Alexandru Mârzac, prof. Dumitru Cărăușu și dr. Vlad Bejan. După mai mulți ani de la înființare, se editează reviste “Cercetașii naturii”, iar în primul număr al reviste, în articolul de început “Drum bun”, se scrie: “Se împlinesc 10 ani de când la Iași, în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nevasta, familia, mâncarea până când termină biblioteca. Aici se desparte Tolstaia de Orwell sau Bradbury: libertatea pe care i-o acordă socrul nu e o capcană, ci o paidee: pasiunea pentru lectură e menită să-l facă să dorească detronarea Copiatorului, Mârzacul Șef Kuzmici. Numai că Benedikt citește fără a înțelege, se lasă devorat de o pasiune fără glagorie. Nu-și dă seama că ceea ce copia pe vremuri nu e altceva decât o făcătură, o „copie după copie“. Hai să zicem, telectual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Mongol a fost lăsată la voia întâmplării. Nimeni nu a observat că secretul stăpânirii unui mare și incomensurabil teritoriu stătea tocmai în nomadism. Wilhelm de Rubruck a semnalat acest fenomen văzut în 1253. Hanul își împărțise cu oglanii, șoldanii și mârzacii acest spațiu uriaș, în ținuturi, în care fiecare hălăduia cu supușii, robii și vitele, mereu în căutare de pășune. „Ei nu au oraș zidit și nu-l cunosc pe cel viitor - scrie călugărul misionar. Și-au împărțit între dânșii Scithia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15.000 de prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti a răzbi, cu toate că fură tăiați 125 de tătari care, mergând după jafuri, se răzlețiră de ai lor”. N. Iorga, acordând credit spuselor lui Baltazar de Piscia, a fost de părere că tătarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
op.cit.,p.215. 1951-1952 Andrei I.Maria Badiu I.Ioan Bernevig Gh.Dumitru Biru E.Maria Bodea Gh.Nicolae Budacea Gh. Georgeta Buhăescu Gh.Cornelia Citea Gh. Elenă Cheșu I. Iulia Dabija I. Florica Dima Gr. Maria Manoliu N.Gheorghe Mîrzac G. loan Munteanu C. Lucia Elenă Negru C. Georgeta Elisabeta Neculau N. Victor Parfene Gh. Ecaterina Plesnicuțe Gh.Mihai Reiter D. Flavian Rogojanu Gh. Ecaterina Romila P. Maria Schachter M. Sergiu Vicol C. lleana Volușniuc C. Constantă Registru matricol 21
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]