1,010 matches
-
de călătorie, Chișinău, 1984; Scrieri alese, pref. Valeriu Senic, Chișinău, 1986; Hai să călătorim, Chișinău, 1987. Traduceri: Albă-ca-omătul, Chișinău, 1952. Repere bibliografice: Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 515-520; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 93-101; Valeriu Senic, Pasărea măiastră și tărâmul înțelepciunii zăpezilor, LA, 1983, 18 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 189; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 264-265. Vl. C.
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
volumele Ziua mamei (1929) și Jertfa iubirii (1940), acesta din urmă incluzând primele sale poezii, inedite până la acel moment, semnate cu pseudonimul Ionel Sibianu. S. scrie și piese de teatru - Doamna munților, Mirică -, o carte de versuri pentru copii - Pasărea măiastră (1936) și, în colaborare cu N. Oancea, o carte de cântece pentru școlarii de la cursul primar (1936), în timp ce preocuparea pentru poezia populară se concretizează în culegerea de „cântece de lume” Noul dor de neam (în colaborare cu V. Drăgușanu). Aderența
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
este vorba de îndrăgostiți, fie despre universul copiilor. Caracterului vetust, „întârziat”, al majorității compunerilor i se sustrage îndeosebi poezia pentru copii, unde versul scurt este mai spontan, iar diminutivele, rima onomatopeică, naivitățile își găsesc locul potrivit. Lumea copilăriei din Pasărea măiastră își păstrează încă energia neprefăcută, asocierile spontane și coloritul. Satirele din Popești din patru unghiuri, urmând, pare-se, Scrisorile și sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt lipsite de precizia și percutanța modelului, ca și de forța lui plastică
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
1912; Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ed. 2, Iași, 1919; Când pleacă regimentul, București, f.a.; Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929; Ziua mamei, Sibiu, 1929; Nicolae Iorga, Sibiu, 1931; Îngerul a strigat, Sibiu, 1931; Pasărea măiastră, București, 1936; Popești din patru unghiuri, București, 1936; Pânea neagră, București, 1939; Jertfa iubirii, București, 1940; Cântece de bărbăție, București, 1941; Moartea vitează, București, 1941; Credința, sprijinul neamului, București, 1943; Mirică, București, 1943. Antologii: Noul dor de neam, București, f.a.
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
noi, necunoscute sau puțin abordate până atunci. Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba germană
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
la Sadoveanu, Timișoara, 1979; Cuvinte românești, Timișoara, 1986; Eminesciene (Eminescu și limba română), Timișoara, 1989; Dicționar de imagini pierdute, Timișoara, 1995; „Viața lumii” cuvintelor. Vechi și nou din latină, Timișoara, 1998; De ce Eminescu? (în colaborare cu Eugen Todoran), Reșița, 1999; Măiastra, Reșița, 2000; Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu, Timișoara, 2001; Scrisori din roase plicuri, Timișoara, 2002. Ediții: Ion Creangă, Amintiri din copilărie, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Ionel Funeriu); Tudor Arghezi, Arte poetice, pref. edit., București
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
tot timpul, din volumul Sunt fericit că te iubesc). Paradisiacul provine din beatitudinea eului liric de a se regăsi într-o armonie universală, comunicându-și neîncetat fericirea apartenenței la marele tot: „Zilnic îmi bate în tâmple cu aripile/ o pasăre măiastră intră îi spun/ nu sunt decât un văzduh luminos/ în care se poate zbura în toate/ anotimpurile și-n toate/ secundele/ iau și puii mei cu mine mă-ntreabă/ cu glas mieros pasărea măiastră/ ia-i îi răspund și învață
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
în tâmple cu aripile/ o pasăre măiastră intră îi spun/ nu sunt decât un văzduh luminos/ în care se poate zbura în toate/ anotimpurile și-n toate/ secundele/ iau și puii mei cu mine mă-ntreabă/ cu glas mieros pasărea măiastră/ ia-i îi răspund și învață-i să/ zboare prin sângele meu/ ca și când ar fi al tău/ și al lor” (Poem cu pasăre măiastră, din Cred în tine ca în Dumnezeu). Ambiguitatea temporală, în sensul plutirii peste timp, într-un
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
și-n toate/ secundele/ iau și puii mei cu mine mă-ntreabă/ cu glas mieros pasărea măiastră/ ia-i îi răspund și învață-i să/ zboare prin sângele meu/ ca și când ar fi al tău/ și al lor” (Poem cu pasăre măiastră, din Cred în tine ca în Dumnezeu). Ambiguitatea temporală, în sensul plutirii peste timp, într-un amestec al trecutului și al viitorului, recursul la logica proteică a basmului, laitmotivele care susțin cenzurarea carnalului (culoarea albastru, argintul etc.), trimiterea constantă la
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
125-126; Lucian Alexiu, „Păzitorul stelelor”, O, 1979, 31; Costin Tuchilă, „Păzitorul stelelor”, LCF, 1980, 16; Eugen Dorcescu, „Urme arse”, O, 1981, 7; Ilie Măduța, „Urme arse”, F, 1981, 5; Brândușa Armanca, „Cumpănă de aripi”, O, 1982, 22; Costin Tuchilă, Pasărea măiastră, LCF, 1983, 16; Ruja, Parte, I, 223-229, II, 95-102; Ulici, Lit. rom., I, 318-319; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 164-165; Otilia Hedeșan, „Descinderi în cultura populară”, O, 2001, 12; Popa, Ist. lit., II, 652-653; Dan Timofte, „Clepsidra de sare”, „Reflex”, 2003
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
mai simple mijloace copilul învață să transforme, să modifice, astfel încât să apară sensibilul. Închide ochii și transformarea apare în întreaga ei splendoare ; cu detalii, cu culori. Învață să viseze în culori. Apoi se pun pe lucru: o cioată devine pasare măiastră; o bucată de pânză, cu un penel și un borcan de vopsea, o rochie de ocazie; un copac feliat în scânduri, o frumusețe de dulăpior; un pumn de semințe , un colier de efect. În actul createi întinzi mâinile și cuprinzi
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
Crainic, Eugen Luca, Vasile Pânzaru, Dumitru Arvat ș.a. În antologie au intrat și o serie de poezii cuprinse în volumul din 1982 al lui Zahu Pană, Poezii din închisori. SCRIERI: Atlasul complex Porțile de Fier (în colaborare), București, 1972; Pasărea măiastră, București, 1974; Dreptul la viață, Craiova, 1979; Ideea de unitate națională în viziunea populară, Craiova, 1980; „Ghilușul” și „Suflet oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular, Craiova, 1988; Folclor literar românesc, Craiova, 1989. Culegeri
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
Dyck, București, 1969; Michelangelo. Vremea, omul, opera, București, 1970; Imnuri, București, 1971; Puterea iubirii, București, 1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu soldați, București, 1972; Zăpezi, București, 1973; Murmur, București, 1974; Triumf, București, 1975; Măiastra, București, 1976; Pajura cu două capete, București, 1977; Chițibuș și Boroboață (în colaborare cu Luminița Petru), București, 1978; Aievea, București, 1984; Sfetnic de taină, București, 1985; De din vale de Rovine, București, 1986; Până la marea cea mare, București, 1988. Traduceri
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
limbile română și franceză la Moisei și Borșa, în Maramureș. În cadrul activității didactice, inițiază experimente creative, îndrumă activitatea cenaclului literar „Metamorfoze” de la Casa Pionierilor din Borșa (1985-1989). În 1990, timp de câteva luni, este inspector școlar și redactor la revista „Măiastra” (Baia Mare), apoi, întors la Cluj-Napoca, e angajat redactor la Editura Dacia, unde rămâne până în 1998, când trece secretar de redacție la Editura Cartimpex, ulterior fiind director al Editurii Limes. Debutează în presă cu versuri, la „Echinox” (1974), iar editorial, ca
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită din procedee retorice ieftine și din stereotipii. Îndemnând „camarazi poeți, ajunge/ [...] destul am mirosit pudic rozele/ purtând ghetele cu ștofă ale poeziei clasice”, poetul revoltat întrezărește în cenușa vechii literaturi, „pasărea măiastră a cântecului nou”. În cheie suprarealistă, noua estetică este pusă sub semnul „eliberării”, a desființării constrângerilor de orice fel, iar manifestul Critica mizeriei (1945) pledează pentru „PERMANENTUL EFORT PENTRU ELIBERAREA EXPRESIEI UMANE SUB TOATE FORMELE EI, eliberare care nu poate
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
de țară în care, zăbovind, Reporta descifrează inscripțiile funerare, pătruns de crudul lor avertisment - circa treizeci de lamentații pe motivele ubi sunt și fortuna labilis -, apare ca oglindă a deșertăciunii lumii, necropolă universală adăpostind regi și strategi, oșteni, poeți sau „măiestrele frumseți”: Priam, Ahile, Iudita și Elena, Brutus sau Pompei. Priveliștea nu e lipsită de grandoare și oarecum neașteptat de familiară cititorului de azi, trecut prin cartea de faimoase epitafuri, unde americanul Edgar Lee Masters va contempla vremelnicia altui veac, în
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri) sau „tânăr, iluminat, fericit
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
ascultă niciodată, Dragostea o cauți în zadar, Fetele la geamuri nu se-arată. „Vrere dârză” - limbă-nțepenită, „Crâncen gând” - baloane de săpun! Cu uscata, vechea recuzită Stihuri noi, zadarnic, nu se spun. Poezii cuminți, gândire-nceată Chiot gol, elan contrafăcut! Pasărea măiastră niciodată Nu se-ntoarce-n sbor înspre trecut. Dimineață. Lumea-n drum spre muncă Te-a citit ivit pe undeva, Numeni ne te cheltuie, te-aruncă, Putrezit de viu în lumea ta. Stelele s-au stins - nu le-ai văzut
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trecut. Dimineață. Lumea-n drum spre muncă Te-a citit ivit pe undeva, Numeni ne te cheltuie, te-aruncă, Putrezit de viu în lumea ta. Stelele s-au stins - nu le-ai văzut? Pentru tine nu vor mai apare; Pasărea măiastră, spre trecut N-a zburat nicicând și n-o să zboare. Cântăreț cu vată în urechi, Trece coasa-n ierburi - cine bate? Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate. Dar să încheiem imaginea, fatalmente incompletă, a literaturii „cenușii, monotone
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și al lui Petru Babansky, intelectuali. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1972). A colaborat la „Basarabia”, fiind apoi redactor-șef al revistelor „Quo vadis” și „Columna”. De coloratură romantică, volumul de nuvele Cântecul păsării măiestre (1983) este urmat de Duhul apelor (1988) și Mielul de Paști (1991). Proza lui B., oprindu-se asupra unor experiențe dure, alternează notația realistă cu umorul. Ca poet, a scris parodii de succes (Sarcofagul lui Tutankamon, 1986). SCRIERI: Cântecul păsării
BABANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285514_a_286843]
-
1983) este urmat de Duhul apelor (1988) și Mielul de Paști (1991). Proza lui B., oprindu-se asupra unor experiențe dure, alternează notația realistă cu umorul. Ca poet, a scris parodii de succes (Sarcofagul lui Tutankamon, 1986). SCRIERI: Cântecul păsării măiestre, Chișinău, 1983; Sarcofagul lui Tutankamon, Chișinău, 1986; Duhul apelor, Chișinău, 1988; Mielul de Paști, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: L. Tomșa, Valeriu Babanski, „Cântecul păsării măiestre”, „Nistru”, 1983, 12; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 210-214. N.Bl.
BABANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285514_a_286843]
-
umorul. Ca poet, a scris parodii de succes (Sarcofagul lui Tutankamon, 1986). SCRIERI: Cântecul păsării măiestre, Chișinău, 1983; Sarcofagul lui Tutankamon, Chișinău, 1986; Duhul apelor, Chișinău, 1988; Mielul de Paști, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: L. Tomșa, Valeriu Babanski, „Cântecul păsării măiestre”, „Nistru”, 1983, 12; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 210-214. N.Bl.
BABANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285514_a_286843]
-
nucleu epic al câtorva bucăți, precum Mistreții erau blânzi, Dropia, Satul de lut sau Masa cu oglinzi, indiferent că se caută un oraș sau un sat, un loc de veci pentru un copil sau o dropie la fel de intangibilă ca pasărea măiastră. Ciclul Vară și viscol rodează o formulă productivă în Cartea de la Metopolis - resuscitarea reală sau imaginată - a unui personaj. Prozele intitulate Monolog în fața fluviului, La curtea ospățului și Măști fără oameni relatează destinul sucit al lui Grigore Nereju, coborâtorul celei
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]