1,430 matches
-
comun - în Poema Patriei, de pildă - orgoliul țărănesc, ludicul profesat de T. are surse în folclorul autohton burlesc și în versul jocurilor de copii. Acolo se găsește, între altele, modelul originar al caricaturizării sacrului: „Ajunsese-ntr-un rai/ podit cu mălai” etc., ca și al rimării deșucheate și, în genere, al umorului gratuit, pur verbal, inocent „dadaistic”, de tipul: „Poetul e tibia/ regilor din Biblia,/ e călcâiul/ lui Ramses întâiul,/ e clavicula/ lui Caligula”. Odată cu limbajul copiilor, dar și independent de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
și regi/ între nebunii de jos”, iar altă dată se întreabă: „Când o să mă întorc/ La câinele meu Stelaru?”. „Geniul” hoinar face, uneori, haz de necaz în stilul lui Jean Richepin: „Era un flăcău, hai, hai -/ Azi cerne în vatră mălai”; „La ora patru dinspre zori,/ Trei pești zburători/ Din nu se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a lunilor. În permanență
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
își duc veacul în cocioabe betegoase, umblă desculți, poartă, dacă au, căciulă iarna și vara sau umblă pe ger și arșiță cu capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
la înțelegere amiabilă cu miliția din comună. Se stătea la rând pentru orice, cozi uriașe la cartofi (cei maronii, colțoși, și cei rozalii, mult râvniți), la pește, la ouă, la fructe și legume, la rație (rațiile de ulei, făină, zahăr, mălai nu depășeau 1,5 kg de persoană), la coniac albanez și rom „Havana Club”. Cozile din cofetăriile sărăcăcioase, de cartier, pentru niște amărâte de ecleruri vechi sau pentru câte o savarină cu frișcă acrită... Cozile de la tutungerie, pentru puturoasele țigări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rezistență conștientă și organizată. (Ă). Țărănimea exploatată e prezentă În romanul Sandei Movilă ca o masă cenușie, pasivă, Îndobitocită de neștiință, superstiții și mizerie, tresărind arareori la amintirea dreptei răfuieli de la 1907, pentru a aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numai atunci când regimul democrat va fi tare, că datoria lor este decis să lucreze fiecare în domeniul său de activitate în acest sens. S-au dus nenumărate acțiuni mici, locale, cu bune rezultate de pildă: reglementarea distribuirii pâinii, a gemurilor, mălaiului pe preț maximal; acțiuni în jurul întreținerii unor maternități orfelinate, reclădiri ale unor biserici, școli etc... Domeniul în care femeile au fost deosebit de active este acela al protecției mamei și a copilului. Aici cu toate numeroasele piedici, au realizat 35 cămine
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
totuși o sărăntoacă. Băgă câinele în curtea păsărilor și o invită să intre în curte. Intrând în casă, Frosa văzu că aceasta era din două camere de locuit și o bucătărie înghesuită, în care, pe plită, într-un ceaun fierbea mălaiul pentru mămăligă. - Voi o să stați în camera noastră iar noi o să dormim în bucătărie, zise soacra. Camera de la drum nu o folosim peste iarnă, deoarece nu avem lemne suficiente. Hai, instalați-vă, că acu’ vine și Ilie de la SMT. Frosa
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Maniși Mehmet 1465. Totodată, prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Nicolae Vălean și Kerim Regep. Primar al comunei Calfa a fost numit domnul Kerim Regep. În comuna Dăieni au fost aleși consilieri comunali domnii: Dumitru Mălai, Cosma Dascălu, Ion Brânzoi, Grigore Zamfir și Mihai Dachea. Consiliul comunal a fost completat prin numirea de către Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, a domnilor Tudorache Bălea și Tudor Mihalcea ca membrii ai consiliului 1466. Primar al comunei Dăieni a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim tot câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai și jug de boi: Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o vezi la noi tu ne-o apuci, Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni-le ceri. Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor, Dar toate le-am trăi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
ceva în el. L-au scos afară, dar Cuțulache mârâie din nou și râcâie cu lăbuța ușa cămarei. Ce-o mai fi vrând? Sorina deschide, iar cățelul se apropie de-o cutie uriașă, în care copiii văd că bunicii țin mălai. Sorina se duce în bucătărie, ia o strachină, o umple cu mălai, apoi se duce și o varsă în tuci. Ar mai trebui încă una, chiar două. Da, acum treaba asta-i gata. Sorinel, du te-n bucătărie și adu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și râcâie cu lăbuța ușa cămarei. Ce-o mai fi vrând? Sorina deschide, iar cățelul se apropie de-o cutie uriașă, în care copiii văd că bunicii țin mălai. Sorina se duce în bucătărie, ia o strachină, o umple cu mălai, apoi se duce și o varsă în tuci. Ar mai trebui încă una, chiar două. Da, acum treaba asta-i gata. Sorinel, du te-n bucătărie și adu-mi făcălețul. Fără să mai aștepte vreaun ajutor, fetița s-a dus
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
treaba asta-i gata. Sorinel, du te-n bucătărie și adu-mi făcălețul. Fără să mai aștepte vreaun ajutor, fetița s-a dus în bucătărie și și-a luat singură ce-i trebuia. Cu ajutorul făcălețului Sorina a început să amestece mălaiul cu ceea ce era în tuci. Tare greu mai merge! Ia, să mai pună ceva apă. Ei, da, parcă acum e altceva. Ar mai trebui puțină. Da, acum ajunge. „Cred că e bine! vrea să spună, cu un mârâit Cuțulache. Hai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mâncare? mai vrea să știe nenea Gheorghe. Între timp, el și băiețelul au sosit în ograda bunicului și, acum, se află chiar lângă cotețul lui Ghițulică. Am găsit ceva în cămara mică, într-un tuci. Am pregătit noi totul cu mălai și cu apă, i-am dat purcelului să mănânce, dar a mâncat numai cât se vede... explică Sorina. Nenea Gheorghe face un salt și, iată-l în țarcul purcelului. Ia tuciul în mână, încercând să înțeleagă ce se află acolo
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dragilor, Gigi Becali este un mic, copil ca manager pe lângă Traian Băsescu care a devenit patronul, antrenorul, impresarul și jucătorul celei mai ciudate selecționate politice, formate din echipa sa și alte murături de la echipe satelit care s- au adunat la mălaiul guvernării ca musca la... știți voi ce. Desigur, ca șef absolut în meciurile pe care le are cu poporul român, el singur decide cine să joace, cine e în formă, cine trebuie să mai aștepte, cine e bun pe postul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să câștige 445 de milioane de euro din TVA, dacă obligă poporul acesta și așa năpăstuit să-și cumpere anvelope de iarnă. Deci se vede acum clar că măsura nu vizează de fel reducerea numărului de accidente, ci colectarea de mălai la buget. Cred că Boc se gândește cum să-l recompenseze pe cel care a avut geniala idee a acestei surse bugetare fiindcă s-ar putea extinde cu mare succes și asupra altor domenii. Și pentru un asemenea guvern, n-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dragilor, Gigi Becali este un mic, copil ca manager pe lângă Traian Băsescu, care a devenit patronul, antrenorul, impresarul și jucătorul, celei mai ciudate selecționate politice, formate din echipa sa și alte murături de la echipe satelit, care s- au adunat la mălaiul guvernării ca musca la... știți voi ce. Desigur, ca șef absolut în meciurile pe care le are cu poporul român, el singur decide cine să joace, cine e în formă, cine trebuie să mai aștepte, cine e bun pe postul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un’ nu crezi - Zadarnică mirare. Ieri mai era, azi nu-l mai vezi Pe cel dorit sub soare. 7 ianuarie 2005 82 Unii se întrec în teme, Cum să huzurească-n trai; Alții se căznesc. Probleme, Cum să aibă de mălai. * Imităm pe-a vieții undă Tot ce e străin de noi, Iar tradiția străbună Piere iute și-n convoi. O, „dulce Românie”, ce tristă ai ajuns, Pe cerul tău de stele doar neguri au pătruns. Și vântul suflă aspru, destinu-i
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Babulea stătea Încordată, În capul oaselor, cu gura căscată și ochii Închiși. Nemernicii trăgeau câte un gât din sticle și se tăvăleau pe jos de atâta râs. „La ce viței visezi, mamaie!? Ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. Acum fă-ți bagajele și valea!“, zise unul dintre petrecăreți. „Dar unde să mă duc?“, bolborosi bătrâna, ținându-și În continuare ochii Închiși... „Pe lumea cealaltă, mamaie, mai faci și mata un pic de loc pe aici, ca să mai respirăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să aducă pe lume alți bărbați și alte femei, atunci măcar să aibă grijă de alții, de ea Însăși și de casa ei. Trăind retrasă, rar mai venea câte o bătrânică să stea la taifas sau să ceară un pumn de mălai - Mașa se obișnuise să lase lucrurile alandala. Canapeaua rămânea nefăcută săptămâni Întregi, farfuriile nespălate și casa nedereticată luni de zile. Dacă se Întâmpla să-i pice vreun oaspete neașteptat, femeia strângea lucrurile aruncate claie-grămadă, iar peste canapea arunca o carpețică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
neant... - Din punctul ăsta de vedere, la noi e mult mai simplu, spuse Mașa, Încercând să mențină conversația la un nivel Înalt. Când ți-a sunat ceasul, ai Închis ochii și-ai murit. Ți-ai trăit traiul, ți-ai mâncat mălaiul, și cu asta basta, adăugă ea. - Așa e, o aprobă Extraterestrul. Voi sunteți niște ființe fericite. Trăiți și apoi dispăreți cu totul, ca și cum nici n-ați fi trăit. Intrați și ieșiți din viață cât ai zice pește. Nici nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
spate și În fața ta,riscând Înjurături și pumni pe unde se nimerea. În dimineața următoare,nu se numărau arestații, ne Încolonam la ușă cu un castron În mână unde un gardian cu un polonic ne turna În castron terci de mălai, ce era totuși fierbinte și comestibil. La șapte-opt zile, se mai distribuia de către gardieni la fiecare arestat câte 125 grame de pâine neagră, veche și mai mult tărâțe, totuși era pâine În timp ce restul alimentației oferite, nu era comestibilă majoritatea arestaților
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de supraviețuire s-a ivit, atunci când nu mă așteptam. Gardianul Înarmat cu o pușcă automată agățată În jurul gâtului cu o curea și care distribuia dimineața terciul de mămăligă, Îmi făcu semn să rămân ultimul să mi se ofere polonicul de mălai fiert cu apă și, terminând cu Împărțirea rațiilor, Îmi făcu semn să mă apropii de hârdău și să răzuiesc partea groasă a terciului ce se Întărise binișor pe marginea și fundul vasului alimentar, ce a ce făcui În mare grabă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pantaloni largi argentinieni băgați În cizme, cu o mustață stil Douglas Fairbanks, amesteca hrană pentru mici creaturi ce se fugăreau pe lângă el Într-o Împrejmuire cu gard de sârmă. Apa dintr-un furtun curgea limpede și plăcută peste păsatul sau mălaiul galben, pătându-l În portocaliu. Micile animale, deși grase, erau sprintene; erau durdulii, blana le lucea, opulentă și densă. Acestea erau nutrii. Blana lor făcea căciuli purtate În zonele cu climat rece. Haine pentru doamne. Domnul Sammler, simțindu-și fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fi ispitită să iasă din galeriile ei subterane. Intimitatea era refuzată. — Unchiule Artur, poți să-mi spui ceva despre fratele bunicii din țară? — Cine? — Hessid Îi era numele. — Hessid? Hessid? Da, era un Hessid În familie. Avea o moară de mălai și o prăvălie lângă Castel. Doar un loc micuț cu câteva butoaie. — Cred că te Înșeli. Nu țin minte ca cineva din familie să fi morărit ceva. Cu toate astea, tu ai memorie excelentă. Mai bună ca a mea. — Hessid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]