2,168 matches
-
nu ne-au dus acolo să muncim. Dar mama cu timpul s-a descurcat: se ducea, făcea un comerț... ambulant. Se ducea la ucraineni și cumpăra mărfuri alimentare pe care le vindea mai departe și câștiga un ban pentru o mămăligă - țin minte că mâncam numai mămăligă. Gazda asta avea vaci și probabil că Îi era milă de copii, că eram două fetițe: ne mai dădea ceva lapte și, rar, știu eu, o dată la 6 luni, aveam o pâine neagră - era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
muncim. Dar mama cu timpul s-a descurcat: se ducea, făcea un comerț... ambulant. Se ducea la ucraineni și cumpăra mărfuri alimentare pe care le vindea mai departe și câștiga un ban pentru o mămăligă - țin minte că mâncam numai mămăligă. Gazda asta avea vaci și probabil că Îi era milă de copii, că eram două fetițe: ne mai dădea ceva lapte și, rar, știu eu, o dată la 6 luni, aveam o pâine neagră - era mare bătălie pentru ea. Eram un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era mare bătălie pentru ea. Eram un copil foarte răsfățat. Pe timp de pace mama plângea ca să mănânc ceva. Nu voiam să mănânc, Îmi făcea bunătăți, dar degeaba. Iar acolo plângeam că vreau să mănânc cea mai mare bucată de mămăligă - asta țin minte și acum. Sunt niște chestii-șoc pe care le ții minte. Am stat aproape trei ani. Cu ce am avut pe noi, o pereche de bocanci, cu ăia am făcut trei ani de Transnistria. Tot acest timp de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cred că s-ar traduce „Jurământul”. — Ar fi interesant să vă amintiți cam ce vorbeați cu părinții, cu sora, care erau temele, În lagăr, ce vă ziceau părinții, vă Încurajau? — Știu că era bătălie pentru mâncare. Ne era veșnic foame. Mămăliga aceea era singura mâncare sărbătorească - uneori nu aveam nici mămăligă. Eu, care am fost un copil atât de răsfățat, nu mâncam; mama ne ducea la cea mai mare cofetărie din Cernăuți, și mă ruga mama să mănânc, iar eu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vă amintiți cam ce vorbeați cu părinții, cu sora, care erau temele, În lagăr, ce vă ziceau părinții, vă Încurajau? — Știu că era bătălie pentru mâncare. Ne era veșnic foame. Mămăliga aceea era singura mâncare sărbătorească - uneori nu aveam nici mămăligă. Eu, care am fost un copil atât de răsfățat, nu mâncam; mama ne ducea la cea mai mare cofetărie din Cernăuți, și mă ruga mama să mănânc, iar eu nu mă atingeam - sandvișurile de la școală le aduceam acasă, ascundeam mâncarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mâncam; mama ne ducea la cea mai mare cofetărie din Cernăuți, și mă ruga mama să mănânc, iar eu nu mă atingeam - sandvișurile de la școală le aduceam acasă, ascundeam mâncarea prin sertare, iar În Transnistria plângeam după o bucată de mămăligă. Eram cea mai mică și plângeam: „Eu vreau bucata cea mai mare”. Nu știu cum argumentam. Aveam noroc de ucrainenii care ne mai dădeau lapte. Pâine foarte, foarte rar, neagră. Mai țin minte o pățanie, dar asta e mai hazlie. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar au murit majoritatea: de foame, de tifos și Înghețați. Moarte sigură. Tabloul cu carele, cu morții goi Îl am clar În minte. Ce m-a mai impresionat așa tare? Da, foametea. Tot timpul ne era foame, că doar din mămăliga aia nu te săturai - În trei ani n-am văzut În trei ani. Deci În trei ani de zile baza era mămăliga - dacă era cu lapte, foarte bine. Mămăliga se Împărțea la patru, iar fiecare primea la fel - eu plângeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
minte. Ce m-a mai impresionat așa tare? Da, foametea. Tot timpul ne era foame, că doar din mămăliga aia nu te săturai - În trei ani n-am văzut În trei ani. Deci În trei ani de zile baza era mămăliga - dacă era cu lapte, foarte bine. Mămăliga se Împărțea la patru, iar fiecare primea la fel - eu plângeam că vreau partea cea mai mare, dar n-o primeam. Și mama avea un coș, În care erau alimentele cu care făcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tare? Da, foametea. Tot timpul ne era foame, că doar din mămăliga aia nu te săturai - În trei ani n-am văzut În trei ani. Deci În trei ani de zile baza era mămăliga - dacă era cu lapte, foarte bine. Mămăliga se Împărțea la patru, iar fiecare primea la fel - eu plângeam că vreau partea cea mai mare, dar n-o primeam. Și mama avea un coș, În care erau alimentele cu care făcea comerț. Un pic de unt, brânzică, ouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cum vă găseați de mâncare? Vă spun, noi am luat câteva lucruri de valoare - le vindeam și cumpăram strictul necesar, adică să nu murim de foame... Cumpăram pâine, dar mai puțină, cumpăram mălai sau făină de grâu din care făceam mămăligă, uneori se cumpăra puțin lapte, câteodată puțină brânză, depinde cum reușeam să vindem câte o cârpă din aia... Dar aceste lucruri cred că nu v-au ajuns prea mult timp? — Au ajuns ceva timp, că noi am luat geamantanele pline
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
12 noaptea și ne-a adus o colivă - și acum parcă Îmi amintesc ce grozavă mi s-a părut acea colivă din grâu În noaptea de Anul Nou! Dar ce mâncați la Hrumiuca? Ce puteai să iei - În principal era mămăliga, pe care o cumpărai de la ucraineni sau schimbai pe ceva, haine, dădeai tot, numai să ai ce mânca... Vă dați seama și de condițiile de igienă: 11 persoane Într-o cămăruță de țară... Știți foarte bine că ucrainenii n-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
știa, că tot așa arăta, doar că venea gaz și nu apă. Dar până lăsai să curgă nu știai dacă va ieși apă sau gaz. În mâncare au pus... Nu prea am vrut să credem, dar toate eram așa, ca mămăliga - și, de altfel, nici nu poți să crezi cum să stea atâtea femei acolo și să nu facă nimic, să se lase să facă ce vor... Nu există, au pus În mâncare ceva, brom sau așa ceva. Niciodată n-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zice ăla, nu e vorba de carte, dar de ce e vorba, menaj, zise, să înveți să gătești, știu să gătesc, zic, n-am nevoie de școală specială, m-a învățat mama, nu ouă prăjite, zice, și nici cum să faci mămăligă, alte chestii mai complicate, n-o să-ți strice, ai să vezi. M-am gândit eu: și cât ține? Nu mult. Și pentru ce? Ai să vezi, dacă nu-ți place, te întorci la sapă. Ai mei, zice, du-te, Florico
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se duce acolo unde poate auzi muzică și poate dansa? Cei de o vârstă. Nu-ți pasă dacă la un moment dat observi că un oarecare Ghiță sau Costică devin onctuoși și insistenți, arătîndu-ți foarte mândri dinții lor lați de mămăligă. Organizatorii... Asta ar fi prea de tot, ei și-au dat osteneala, au organizat totul, și chiar pe ei să-i refuzi când te invită la dans? Mai ales că dincolo de înfățișarea lor șoldie erau perfect politicoși. Unul din el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e clar că n-o respectă atât cât să stea la locul lui și să trudească, da, să trudească modest, să facă acolo, pentru ea și pentru el însuși atâta cât îl țin puterile, dar să facă: un șurub, o mămăligă, o carte, o casă, normale, firești, folositoare, lui însuși și ei. Vorba rabinului meu personal, când l-am întrebat de ce își scriu poeții noștri, cu o sută de cititori, poemele în engleză. "Fiindcă nu le ajung cele douăzeci și trei
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ianuarie l Turneul de tenis de masă Europa Top 12 rezervat junioarelor s-a încheiat cu un dublu succes românesc: Daniela Dodean s-a clasat pe locul întâi, iar Elisabeta Samara a ocupat poziția a doua. O altă româncă, Andreea Mămăligă, a terminat concursul pe locul șase. Miercuri, 1 februarie l În primul tur al Cupei României la handbal feminin, lidera Seriei Vest a Diviziei A, Universitatea Timișoara, a spus adio competiției, fiind învinsă acasă de campioana națională, Silcotub Zalău, care
Agenda2006-05-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284706_a_286035]
-
în finala cupei? Voi nu vă dați seama că este o șansă unică, unică să intrați în istorie? Bă, cum vreți voi să vă întoarceți acasă și să vă priviți suporterii în ochi dacă jucați în continuare așa, ca niște mămăligi? Vreau să ieșiți acum pe teren și să îi spulberați pe ăia, să-i faceți varză, să jucați cu suflet, bă, cum ați jucat în semifinală cu Steaua! M-ați înțeles, băi? Hai, la treabă! Mâncați-i de vii! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de circumstanțe care o fac inevitabilă. Bogatul preambalează suferințele săracului. Gustul cărnii din supermaket Îi Întoarce mațele pe dos vînătorului. Ce să găsească un diavol Într-o suferință preambalată, Într-o nenorocire fără savoare, predeterminată? Suferința fără măreție e ca mămăliga fără sare. Și asta nu este o comparație fără rost: Diavolul În persoană este cel care a adus porumbul din Lumea Nouă și a pregătit prima mămăligă de pe Pămînt. Dar asta e o altă poveste, chiar dacă e un mare triumf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
suferință preambalată, Într-o nenorocire fără savoare, predeterminată? Suferința fără măreție e ca mămăliga fără sare. Și asta nu este o comparație fără rost: Diavolul În persoană este cel care a adus porumbul din Lumea Nouă și a pregătit prima mămăligă de pe Pămînt. Dar asta e o altă poveste, chiar dacă e un mare triumf. Are o mare admirație pentru filantropie, care Încearcă să egalizeze terenul de joc. CÎnd beneficiarii filantropiei Încep să prospere, și deci să sufere În termeni oarecum mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ascunde o îndepărtată lume a copilăriei. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în larga zare mirosul rufelor geruite întinse pe sậrmă, clinchetele clopoțeilor de la sanii, merele poleite din Ajunul Crăciunului, mirosul cald al cozonacilor și aburii zglobii ai mămăligii răsturnate din ceaunul de tuci. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în îndepărtatele zări de lumini vara cu munții ei împăduriți, toamna cu cămările ei pline, iarna cu candelele aprinse sub icoane făcătoare de minuni, și mai ales
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
coborât direct pe plajă, printre bărci și stabilopozi. Nisipul devenise apos, te invita să-l ocolești. Mirosea toată plaja a alge și sărătură. Ne-am așezat la o masă în pescărie și-am comandat hamsii și borș de pește cu mămăligă. Masa nu era de fapt o masă, ci un butuc ceva mai mare, proptit pe niște bolovani. Stăteai pe niște tabureți din lemn cu placaj; sub fund, citeai rezultate de meciuri de pe vremea când Fidel Castro vizita România. Avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe la toate casele acelora care nu pot să plătească toți banii. Îndată ce aceștia ajung la casa țăranului le scot ușile de la casă, de la tindă și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig. Călărașii, dorobanții le iau mămăliga din ceaun, le taie găinile și le duc la cârciumă. Copiii, femeile încep a plânge; ei le îmbrîncesc, le bat. Întorcându - se de la cârciumă, i-alungă din paturile lor și se culcă ei. Cum se face ziuă [î]i ia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace un popă pe brâncă. (Mămăliga) Unele din ghicitori sânt cam echivoce, dar nu ne pare rău. Cu toate considerațiile de decență literară, am dori ca mai cu seamă elementele literaturii populare să se adune fără scădere și nealterate prin pruderie. Tale quale. Învățătorul copiilor, carte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dăduse ortul popii tata a adus de la un prieten un cățeluș negru cu două ținte albe în frunte, un cățeluș grăsuț ca un pepene, lung și frumos pe care mi 1-a dat în grijă, să-i dau lapte cu mămăligă și apă rece într-o trocuță și zice tata: Ia seama să nu iasă în drum, să-l calce vreo mașină ori să se ducă prin grădină, prin popușoaie și să pună cineva mâna pe dânsul, că el e încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
eugenionescian. Spre pildă: "Nae T. e chel. Are mațe de salcie. Râde portocaliu. Uneori merge la cenaclul gâștelor din spermatozoidul porcului. Rânjește la microfon și suduie de Papa. Se pomenește strugure de cățea. Cumpără organe majore și vinde chibrituri cu mămăligă. Își bate joc de capre. E cu gândul țeapăn și tușește pe mânecă. Strigă la bube." Unele "numere din labirint" demonstrează că tânărul de atunci a început cu poezia, dar s-a resemnat, pentru că s-a trezit din somnul poetic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]