2,156 matches
-
postațe mai sunt până la sfârșitul hectarului!...Doamne, ce ospăț! ce sfântă curățenie și naturalețe! nimeni nu se vaită că nu-i ajunge, chiar dacă, să zicem, sunt zile când mănâncă doi dintr-un ou, când mănâncă doar foi de ceapă cu mămăligă și sare, doar un cartof fiert sau copt în spuză, doar gorgoaze...și, uneori, chiar nimic!...doar apă! apă din budăi sau direct din izvorul căruia îi facem produșcă din clisă și țeavă de cucută! sau din ulciorul adus de
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
retrocedat pământurile și cică li s-au acordat foarte multe drepturi. Li s-a promis marea cu sarea. Li s-a promis compresorul și vioara, scara fără trepte, traiul pe vătrai, venitul minim garantat, pârâul de lapte cu maluri de mămăligă. Și lene. Lene cât cuprindeau și cât cuprind pârloagele patriei din fiecare localitate. Și, vai lor și vai nouă, tare repede s-a mai prins “planta” asta păguboasă numită lene! Cu sănătatea șubredă, părinții mei și ai unor dumneavoastră nu
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au început deja să rămână minunile lăsate de voi pe țărnă și pe cer, minunățiile trecute pe linia vieții și pe linia iubirii, mila și respectul, libertatea de a nu scuipa obrazul
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
s-a plătit aparatul represiv care terorizase populația Basarabiei. Totuși a trebui să le plătească, și România, în perioada aceea a guvernului lui Brătianu, 1922 - 1926, a plătit aceste datorii, cu foarte multă greutate: era multă sărăcie, armata noastră mânca mămăligă la cazarmă și soldații noștri erau în opinci, pentru că nu avea bani statul pentru bocanci. Am plătit această cotă-parte din datoriile Rusiei țariste către bănci din Occident, cotă-parte pe teritoriul Basarabiei, așteptând ca apoi să se facă întrunirea parlamentelor englez
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
România se situează în top 10 cele mai accesate în fiecare zi în clasamentele oficiale. E ca și cum ai merge la magazin să cumperi portocale sau pâine și ai constata acasă că fie marfa este stricată, fie în loc de pâine ai primit mămăligă. Și totuși, ai frecventa acel magazin în fiecare zi să-ți faci aprovizionarea cu surprize neplăcute. Întorcându-ne peste Ocean, presa avea să descopere că un român este proprietarul unui site cu știri false care a publicat informații mincinoase în
2017, o chestiune de siguranță a umanității () [Corola-blog/BlogPost/339209_a_340538]
-
erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi și spune că nu știe cât avea voinicul dintr-o minte, dar știe că avea un suflet bun. La prânz când desfăcea bocceaua cu ștucul de mămăligă-n ceapă și-un pic de brânză, îl întindea pe lespede de să-l vadă toți și-i îmbia la masă-n mut. Când isprăvea leguma își făcea o cruce mare de mulțam cu ochii spre Cer.... Iubea copiii și
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
și răul parcă nu mai pleacă... Cei care îl vedeau ziceau că e soios din ce în ce mai mult, că umblă mai puțin și tace la fel ca înainte... Cred că mânca și mai puțin, uitase ce e țuica și învățase mestecatul de mămăligă... Stăpânul fabricii, Ilie, murise după izgonirea lui din sat. Pe Niță îl vedeam mai rar și îi furau fața brăzdată cu chinu de trup și suflet, iar zâmbetul îi dispăruse în părul alb și ne mai tuns... - Ziua bună, Niță
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de chemare Al datoriei voastre de misiți. În timp ce dorm copii sub cerul liber Sau sub pământ în gură de canal Ne mor bătrânii de friguri și de foame Și n-au cu ce să meargă-într-un spital Voi vă bateți pe mămăliga țării Că nu mai incapetii cu toți la troc. V-am pus acolo, dar ne-ați dat uitării, Și continuați murdarul vostru joc. Doar un cuvînt vă spun, să luați aminte, Când timpul vă va duce dintre noi Veți fi
RUŞINE PENTRU VOI, NEPUŞI LA MASA ŢĂRII... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340832_a_342161]
-
la care ești supus iar, spre deosebire de neîncredere și resemnare, repulsia se poate schimba în revoltă, în hotărârea de a schimba ceva. Ei bine, acesta cred eu că a fost motorul care, după mulți ani de pasivitate (vezi speranța escrocilor că „mămăliga nu explodează”) a adus la vot 8.459.053 de români făcând din ei persoane nu numai responsabile, dar și conștiente că votul lor poate decide ceva. Spre deosebire de alte ocazii electorale, aceștia nu mai ajungeau la urne minați de dezamăgirea
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (3) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340873_a_342202]
-
să audă ce-l învață prietenul și vecinul lui, Ion Bâzdoagă, zis "descurcărețul" satului. Bâzdoagă a-ncărcat arma cu două cartușe oarbe și i-a dat lui Năică o cană de vin să pea, ca să prindă curaj, fiindcă-l știa mămăligă bleagă. - După ce-i iei banii, te dai om bun și-i zici: „Conașule Pandelică, am uita să-ți spui că mătușica Bușica a zis să mai rămâi câteva zile până te pui pe picioare. Eu plec până la Craiova pentru o
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub sălcia pletoasa. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarbă verde, mâncăm cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub sălcia pletoasa
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
de munte pentru o poezie sau un descântec de nuntă. După ce ne-am rânduit cu toții, a sosit mama. A așezat cu grijă laboșul în care tocănița de pui crescut în curtea ascunsă de dalii revărsa spre noi un miros îmbătător. Mămăliga aurie și laptele rece cu smântâna de două degete și-au făcut loc pe masa acoperită de fața albă, imaculată, neputând lipsi de la ospăț. Împreună cu noi era iubirea, mândria și mulțumirea că suntem cu toții acolo, unu lângă altul și ne
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
că ea n-a mâncat-o deloc! Și nici n-avea cum, din cauză că n-a mai mâncat carne de pasăre de vreo 20 de ani și mai bine. Că dac-o mânca de-atunci era putredă cu tot cu curcă și cu mămăliga adiacentă,SCUZAȚI! Din care pricină și-amu-i flămândă și nemâncată! Altă vecină, trecând din întâmplare pi-acolo chiar începu și ea să țipe ca nebuna: - Fa, ești chioară sau te faci că nu vezi !? Uite-ți curca în boscheți : cum se
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
zel. Nici spiritul nu le lipsea, însoțindu-i mereu și la munca de la pădure. Făcând haz de situația în care erau când munceau la pădure, Cornel Popa spunea mereu:” De-ar fi făină precum nu-i slănină! Că apa de mămăligă ne dă nașu’!”, pentru că munca nu era ușoară și rezultatele nu întotdeauna așa cum le doreau și făceau ca și țiganu’ când se trezea flămând dând fuga la nașu’...Sau mai avea o vorbă: "Numa' o țâră îi rău și iar
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
camion, așezate una peste cealaltă. Prima era fixă iar cea de a doua era pusă în mișcare printr-un excentric iar boabele de porumb curgeau prin mijlocul primei și dansul lor de sute de chilograme, ne asigura nouă mălaiul pentru mămăliga de fiecare zi. Cred că motorul era destul de vechi că lua foc foarte des, și atunci focul se vedea de la noi din sat, mai ales noaptea. La moara lui Șireanu, lucrurile păreau mai bine puse la punct, țin minte ca
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
din tigaie peste gramada de buruieni. La fel de anevoios, cu plămânii șuierând a tuse, se-ntoarse boscorodind în bordei. Fu semnalul de năvală. Cioara, din departare, văzu prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă de cartof și un cotor de măr. Veverița, stând pe o ramură înaltă de pom, frecându-și lăbuțele, își făcea evaluări peste evaluări, dacă merită sau nu să-și pericliteze
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
cusut, Zâmbindu-ne cu drag!. BUNICA, gârbovă de fel, Icoană-n amintirea-mi dragă, Striga la mama ziua-ntreagă: -,,Nu bate Vică, pe Ionel!”. Și foamea, când ea te obligă Și ce mânca nu prea aveam, Cu un dărăb de mămăligă, Sus în cireș, noi ne suiam!. Și dude - de la Ștefania, Și mere - de Sfântu-Ilii, Ne întregeau mult bucuria, Ne întreceam și în prostii, În jocuri și multe scornite, Uli și hulubi urmăriți, ,,Cuiburi”, pe băligi de vacă Și mulți copii
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
ofițerii ANAF n-or să fie, in cele din urmă, scutiți de șomaj. De unde să-i mai plătească Statul dacă n-au de unde să mai colecteze taxe? Vom deveni o țară de asistați social? Cel mai probabil! Dar cred că mămăliga nației astea a cam început să dea în clocot, și deși mă tem să ofer o nouă predicție, îmi permit să avansez ipoteza formării reacției cetățenilor, și nu una sub forma unui protest mai mult sau mai puțin mut, ci
ANARHIE CU STEMA ŢARII ÎN FRUNTE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341584_a_342913]
-
aspect, în special, dar nu-mi dădeam seama ce anume. Deci, lipsa uleiului era... În cazul acesta, cum se face că piureul arăta așa de galben? Când a adus castroanele pline mă întrebam cu ce vom mânca atât de multă mămăligă... - Ha,ha, ha! Mă faci să râd... Chiar ai crezut că e mămăligă? s-a mirat Silvia privindu-mă neîncrezătoare. - Da, nu exagerez. Eram convins, mai ales că ieșeau puțini aburi... - Păi, era cald piureul, abia îl pusese din cazan
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
era... În cazul acesta, cum se face că piureul arăta așa de galben? Când a adus castroanele pline mă întrebam cu ce vom mânca atât de multă mămăligă... - Ha,ha, ha! Mă faci să râd... Chiar ai crezut că e mămăligă? s-a mirat Silvia privindu-mă neîncrezătoare. - Da, nu exagerez. Eram convins, mai ales că ieșeau puțini aburi... - Păi, era cald piureul, abia îl pusese din cazan în castroanele acelea. N-ai văzut? - De unde să văd? A, da! Tu te
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
cine aperi tu, Mutule?! - Nu se poateee! Apără, portarul!!! Cât ghinion! Am ratat penalty... Așa, nu se obține o calificare! Gata! N-o mai lungesc că-mi crapă capul. Sunt ultimele minute, nici la noi nu se mai rezistă mult - mămăliga e gata să bufnească! Mutu pasează, intră în combinație, un-doi, preluare scurtă, ridică privirea o secundă, pune gheata sub balon și...gol! Suntem calificați. Paradoxal nu strigă nimeni. Sonorul este coborât la minim. Violent, o masă se răstoarnă, cioburi se
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
exemplu, iar străinii știu de Brâncuși ori de pionieri ai aviației (iar tehnologie) și ne asociază cu gimnastica ori cu handbalul. Trendurile turistice ce vizează România tind către orice altceva decât către sărmana oaie și nefericita tradiție a sarmalelor cu mămăligă pe care le promovăm an de an la târgurile de profil. Numai dacă ne uităm pe conturile de Instagram, ne putem face o imagine cam ce poate vinde România cel mai bine. Suntem departe de ceea ce ar trebui să fim
Ziua și prostia. Ca să nu ne mai gândim la guvernare, PSD ne trimite să numărăm oi () [Corola-blog/BlogPost/338079_a_339408]
-
interesați de tot ce are legătură cu mâncarea. Și eu mă bucur de conversații despre nuci, caise, cireșe și alte asemenea. Este ca o muzică pentru mine! Dacă vii pentru prima dată în România, îți sugerez să guști sarmale cu mămăligă, brânză și smântână. Unii, ca și mine dealtfel, preferă ceapa roșie și ardeiul iute ca garnitură. Alte feluri favorite sunt salata de vinete, zacusca, ciorba de pui, fasolea bătută, dacă menționez doar câteva. România are multe sortimente de vinuri de
„Acesta este Bucureștiul!” O mișcare pentru schimbarea imaginii României pentru turiștii din țările nordice () [Corola-blog/BlogPost/338080_a_339409]
-
tradiției și refuzul modernității. Orice femeie politician trebuie să aibă cel puțin o ie în garderobă. Și un batic. Ar putea apărea și în protecția muncii pentru politicieni, la secțiunea uniforme obligatorii. Despre tradiții nu trebuie să știi mare lucru: mămăligă, sarmale, mici, toate sunt specialități dacice. Religie, superstiție, zodiac, vrăjitorie merg bine împreună, sunt de la străbuni. Important e să știe electoratul că ești român neaoș sau româncă sadea, iar acesta nu este format din cunoscători fini precum Leșe. Progresul cultural
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]