1,012 matches
-
agricol, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii Împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Totuși, după ce se constatase că unele moșii mănăstirești intrate În posesia statului prin efectul legii de secularizare a averilor acestor lăcașuri de cult nu dau randament numai prin arendare, s-a trecut la vânzarea lor directă și pe de-antregul. Acest fenomen s-a Întâmplat și pe teritoriile fostelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în favoarea lui. Experiența existențială a lui Andrei Rubliov este marcată de răscolitoare deziluzii: mentorul își trădează vanitatea, prietenul e ros de invidie, inocentă pentru care omorâse un om îi scuipă în obraz, măscăriciul îl acuză de delațiune. În umbra zidurilor mănăstirești sau colindând lumea, pictorul are revelația „păcatelor”: păcatul trufiei (Stepan, Kiril), păcatul cărnii (noaptea sărbătorilor păgâne ale iubirii), păcatul vrajbei între frați (povestea cnejilor gemeni), păcatul cruzimii (năvălirea, care nu e numai a tătarilor, ci și a oștilor cneazului trădător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții ușoare, folosite numai vara, pe timpul cât munceau pe pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primăvara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietărirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu: „Noi nu suntem pepinieră nici de profesori universitari nici de viitori episcopi”. În timp ce eram preot II la Volovăț am lucrat ca profesor la Școala Mănăstirească din mănăstirea Sucevița un întreg an școlar, cu maicile care erau obligate să prezinte certificat de cel puțin șapte clase pentru a nu fi date afară din mănăstire. PAROH ÎN COȘNA După ce am primit sentința de divorț, cu bunăvoința mitropolitului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
împreunăăși așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul învățător Brumă. Viață
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în Muntenia (mărturia despre turnul pentru corăbii aparține unei inscripții athonite, dar galioane moschicești și șeici apar, de pildă, la Ion Neculce și Radu Greceanu 8). Ceea ce știm astăzi reprezintă reconstituiri moderne, după mărturii și desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
împărătească și subvenții de la stat; Episcopul de Roman (altfel om de treabă), ajuns Vlădică drept recompensă pentru că a primit să divorțeze de soția lui, viitoarea Dnă Goga - celebra Veturia! Episcopul de Galați, un politician liberal fără scrupule, socotind toate veniturile mănăstirești drept proprietate personală, ca și Episcopul de Buzău, despre care toată lumea o aude pe fiica sa spunând: „Tatăl meu Episcopul...” și pe ginerele său (Marin Popescu-Spineni ) „Socrul meu Episcopul”. Noul Vlădică de Timișoara, un alt liberal dolofan, [209] îngrășat de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții ușoare, folosite numai vara, pe timpul cât munceau pe pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primă vara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietă rirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu: Noi nu suntem pepinieră nici de profesori universitari nici de viitori episcopi. În timp ce eram preot II la Volovăț am lucrat ca profesor la Școala Mănăstirească din mănăstirea Sucevița un întreg an școlar, cu maicile care erau obligate să prezinte certificat de cel puțin șapte clase pentru a nu fi date afară din mănăstire. PAROH îN COȘNA După ce am primit sentința de divorț, cu bunăvoința mitropolitului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Neamț. Capitolul VI Catolicismul VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spațiul românesc Catolicismul reprezintă una dintre marile confesiuni creștine ale lumii. În timpul conflictelor româno-maghiare, misionarii bizantini „s-au retras dincoace de carpați și au sprijinit organizarea vieții bisericești și mănăstirești”. Rămași în Transilvania, „misionarii catolici au instituit autoritatea papală”. „După 1231, bisericile catolice vor înregistra actele notariale, autoritățile religioase putând hotărî asupra pământului nobililor români, care, pentru a-l păstra, unii treceau la religia catolică.” Ordinele călugărești, militare și misionare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ocultat sau au dobândit sensuri sociale lipsite de orice conținut revelat, ceea ce este cu totul altceva. în schimb, secularizarea cuprinde în mod cert activități cum ar fi: - raționalizarea vieții sociale; - privatizarea religiei; - creșterea autonomiei instituțiilor sociale în raport cu Biserica; - confiscarea averilor mănăstirești de către stat; - diminuarea timpului, efortului și a resurselor dedicate celor sacre de către mulți occidentali; - orintarea generală a oamenilor către empiric, pragmatic, concret, în detrimentul practicilor spirituale și religioase; - trecerea pe plan secund a pasiunilor artistice, poetice, filosofice și privilegierea profesIIlor ce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O făcusem deja, în cartea mea „Scrisul, ca o taină” (2007) - de unde voi relua, de altfel, un text; aici trebuie, însă, făcută corelația. La Văratic, pe colina de deasupra satului mănăstiresc, dincolo de întinsul cimitir ce se odihnește tot în pantă lină, se află o casă veche, părăsită dar cu temelii încă solide, - despre care nu „se zice”, dar chiar se știe că a fost casa lui Mihai Eminescu și pentru renovarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mănăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mănăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă - era soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica petrecea multe zile în plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mănăstiri - fie pe la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica petrecea multe zile în plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mănăstiri - fie pe la căsuțele lăsate de ea în urmă. O casă cu cerdac, grădină și pian nu poate fi o chilie mănăstirească, deci rămâne foarte probabilă întâlnirea celor doi îndrăgostiți la Târgu Neamț - poate chiar în 1879, sau poate după această dată, oricând până în 1888, cu excepția fragmentelor temporale când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să fi exercitat vreo influență religioasă. Nici unul dintre aceștia, deși mai toți au umblat pe la școli, n-a fost îndrumat și nici nu s-a orientat singur spre cariera preoțească sau spre monahism (deși ne aflăm în Bucovina vechilor vetre mănăstirești” (aici trimite de două ori la G.Călinescu, cel din 1933: acolo stă cu informația). Doar că: în Bucovina se află dl. Răzvan Codrescu, și pe la 1930, Ipoteștii fiind dincoace de granița de la Ițcani, în Moldova. Ca să meargă la Cernăuți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de învățătura ortodoxă, călugării s-au reunit și, pentru ca doctrinele adevărate să poată dăinui, ei le-au scris în cărți”. Scrierile în dialectul păli care alcătuiesc canonul buddhismului timpuriu, Tipițaka, sunt împărțite în trei secțiuni: Vinaya-Pițaka („Coșul disciplinei” sau „Regula mănăstirească”), Sutta-Pițaka („Coșul învățăturii”) și Abhidhamma-Pițaka („Coșul doctrinei superioare” sau „Doctrina abstractă”). Ultima secțiune este alcătuită din învățături minuțioase asupra rânduielilor tuturor lucrurilor și raporturilor dintre ele, așa cum filosofia buddhistă le inventariază, le clasifică și le concepe condițiile de înlănțuire. Lucrarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
atunci când unul dintre soți moare și cel rămas nu se recăsătorește, ci preferă să se călugărească; când cei doi soți divorțează și cel puțin unul alege calea monahală; când cei doi trăiesc și sunt în relații bune, dar aleg viața mănăstirească spre bătrânețe, după ce și-au îndeplinit datoria față de copiii lor și față de societate. 2. Transmiterea învățăturii Revenind la viețile celor doi mari înțelepți, descoperim un nou punct comun. Avem în vedere perioada premergătoare începutului propovăduirii. Buddha a dus o viață
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, pp. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei rostiri corecte. Abia în epoca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, p. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei rostiri corecte. Abia în epoca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi bruiat de repetatele interferențe cu interesele Bisericii timpului, care în regatul francilor era destul de puternică.) Laicitatea Școlii medicale salernitane a făcut posibilă încadrarea chirurgiei printre specialitățile medicale; aceasta era interzisă călugărilor și a fost exclusă atât din școlile medicale mănăstirești, precum și din universitățile clădite pe structura acestor școli. Totuși, nu întâmplător, chirurgia (prin Academia de chirurgie) a fost reintrodusă în „circuitul medical” de un medic din Montpellier (Gigot de la Peyronie, 1678-1747). „Civita hipocratica”, Școala din Salerno („fântâna medicinii”, cum o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
emergente. La aceasta a contribuit și o mutație provocată de Revoluția franceză din 1789. Istoricii fixează în acel moment instituționalizarea patrimonialului. La originea fenomenului a stat o consecință a transformării profunde a societății franceze: preluarea în gestiune publică a averilor mănăstirești și aristocrate 23. O masă enormă de clădiri, statui, picturi și diverse obiecte decorative au devenit dintr-o dată proprietatea întregului popor. Administrarea și protecția acestui avut public a fost o preocupare în primii ani ai Revoluției, apoi mai târziu, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aparțineau. Prin legea din 1864, Cuza a împroprietărit 467.000 familii de clăcași, cărora le-a dat în deplină stăpânire, din moșiile boierești, aproape 1.800.000 ha. Cel de-al doilea act important din timpul lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești, a făcut ca aproape 1.700.000 ha din pământurile bisericești să treacă în proprietatea statului, iar acesta a dobândit putința să le vândă sătenilor prin legiuirile ulterioare. În total, țărănimea poseda în jurul anului 1900 peste 4 milioane hectare, puțin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acest lucru, iar voi ca să aveți a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]