1,070 matches
-
erau. Astă-toamnă, când am ieșit pe stradă, venind în weekend acasă, din Berlin, unde locuiesc acum, la manifestațiile cu Roșia Montană, la una dintre ele i-am văzut de la distanță, în aceeași seară, dar în locuri diferite, pe Stelian TĂnase mărșăluind într-o parte și pe Gabriela Adameșteanu măr‑ șăluind în altă parte. Și ei fac parte dintre puținii oameni din Piața Universității pe care i-am văzut și la Roșia Montană. Și îmi amintesc conflictul monstruos dintre ei din ’91-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
niște bannere cu sloganuri scoase parcă din Scânteia anului 1946. Plus niște caricaturi grotești ale lui Coposu și Paler ; chiar dacă Paler fusese director la un moment dat în Televiziune și simpatizat de mai de toți cândva, acum devenise odios - și mărșăluiau așa... Parcă erau într-un lagăr, într-o pușcărie unde deținuții fuseseră scoși la aer, așa se mișcau în cerc... A.M.P. : Te întrebi totuși ce s-a întâmplat, pentru că în Piața Universității, la manifestații, după părerea mea, au fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ei definitivă În R.F. a Germaniei, În ’76, crezând a poposi doar pentru cîteva zile, eventual câteva săptămâni, Înainte de a lua drumul Clujului. Pe străzile Bucureștiului am Întâlnit o uriașă și splendidă dezordine, o mulțime de mașini, de oameni care mărșăluiau neostenit, scandând „Timișoara nu uita - noi am fost salvarea ta!” și altele, iar vis-à-vis de casa mea, pe strada Luterană, pe o vitrină uriașă din spatele hotelului București, se lăfăia, trasată cu litere groase, sângerii, o lozincă din care m-am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în intimitate confesau în șoaptă interesul lor față de „modalitățile moderne apusene”, în scris și în ședințe publice, la U. Scriitorilor, se arătau „necruțători cu arta putredă, burgheză, ruptă de clasa muncitoare etc.”.Ă Materialismul istoric era flamura „victorioasă” sub care mărșăluiau nu numai criticii și ideologii oficiali ai comunismului românesc, dar și vârfurile intelectualității din Vest, un Picasso, Aragon, J.P. Sartre și chiar Hemingway, amic cu frații Castro. Iată în ce menghină era prinsă elita românească, reacționând, evident, diferențiat la presiunile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reale, ce ne-au salvat pe ambii, se pare, de o încrustare a amărăciunii și cinismului existenței care tălăzuia în jur, într-o Capitală ce-și pierduse orice luciu, mase informe de inși alergau la „fabrici, uzine și birouri” sau mărșăluiau, cu adevărat „veseli”, de 1 Mai și 23 August, ore întregi prin fața tribunelor, unde aclamau „portretele” ce se uitau plictisite în jos. Și azi mai sunt unii ce-și aduc aminte cu cvasi-nostalgie de micii și berea care „se dădeau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
parte și de cealaltă, scenariul are în vedere viitorul așa cum va arăta el peste cinci ani, cam ca în business plan-urile noastre. Miopia e bună pentru tonus. Faptul de a trăi în provizorat le permite vitejilor de la Tel-Aviv să mărșăluiască în pas vioi și vesel spre catastrofă, încrezându-se într-o panoplie militară nemaivăzută până acum, și curajoșilor de la Nablus să se bată pe viață și pe moarte pentru fondarea unui stat căruia îi fuge de pe acum pământul de sub picioare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
discută cu o doamnă irlandeză întâlnită pe traseu. Alături sunt niște spanioli, iar în dormitorul de vis-a-vis și-au făcut apariția trei - tinere italience ale căror voci cred că se aud și la hanul municipal de peste drum. Mă gândeam astăzi, mărșăluind ore în șir prin arșiță, pe un pământ semiarid, că viața are și momentele ei de pustietate, de singurătate, de lipsă de perspective surâzătoare. Momente în care deasupra și împrejur simți ceva dezagreabil, când în fața ta nu se profilează nimic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și o ascultă pe spanioloaica ce vorbește fără întrerupere. Cam asta se petrece în curtea hanului municipal acum aproape de căderea nopții. A mai trecut o zi din drumul meu spre Santiago. Sunt hotarât ca în viitor să nu mai mărșăluiesc sub soarele torid. Este posibil ca astăzi să fi căzut și din această cauză, iar durerea din nas o simt din plin. Septul nazal cred ca a rămas întreg, - dar cartilajul de sub el se mișcă, s-a rupt. Imi zic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ajung medicii veterinari când sunt conduși de “trupeți”. Calvarul meu militar luase sfârșit, căci regimul din spitalul bucureștean era cel acordat unor colegi de breaslă, mai tineri. Am fost repartizați fiecare În laboratorul sau secția specifică și odată pe săptămână mărșăluiam cântând, spre locul de instrucție: “Frunză verde, verde, de stejar / Dragă-i viața când ești militar.” O simțisem din plin. Instrucția de front o făceam sub comanda plutonierului Avramescu.Ni se părea foarte obositoare (așa e omul) și solicitam pauze
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Nu prea le am cu fotbalul, iubite Adriene, și rău e... pentru musculatura-mi părelnică. Nici cu sporturile în general. Le abhor, căci oferă cetățenilor și altor locuitori oportunitatea parșivă de a juița prin persoane interpuse. Mie-mi place să mărșăluiesc, singur ori cu amici de nădejde. Sigur, echipele sportive, sever antrenate, funcționează ca unse. În restul societății... locul acestora îl ocupă cumetriile, care merg cât merg. Amintește-ți numai ce s-a petrecut între stihuitorii C.M. Spiridon și Nichita Danilov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
suedeze conduse de regele Carol al XII-lea. Armatele ruse erau dispuse în careu și au înaintat în această ordine până spre Fălciu, pe malul drept al Prutului, pentru ca acest râu să fie permanent un obstacol în calea turcilor, care mărșăluiau pe celălalt mal al râului. Generalul Karl Edward von Rönne, care se afla la Fălciu cu cavaleria sa, a primit ordin să înainteze spre râul Siret și să captureze proviziile inamicului. Turcii au acționat mai repede, au trecut Prutul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urmat la Stănilești, a relatat însuși domnul moldovean: „Am susținut lupta timp de trei ceasuri împotriva a șaizeci de mii de cavalerie turcească și tătară și respingând nu fără oarecare pierderi, oastea se putu întoarce întreagă în tabără”. Rușii au mărșăluit în noaptea de 7 spre 8 iulie, iar până în ziuă au ajuns la Stănilești, localitate situată pe Prut la o distanță de 10 km de orașul Huși. Aici s-au înfruntat în zilele de 8/18 - 12/22 iulie 1711
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Singură să realizare notabilă s-a petrecut la sfârșitul unui lung război cu Pisa, cănd Machiavelli și trupele sale de țărani au menținut o blocada care a forțat orașul să se predea Florenței în 1509. În 1512, cănd armata imperiala mărșăluia prin Toscana în încercarea de a restaura la Florența exilata familie Medici, liderii florentini au trimis armata lui Machiavelli în direcția greșită, consecință fiind că inamicul și-a putut continua drumul fără probleme până la marele oraș supus Prato, la doar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ca niște proaste („Tu ești Emi nescu al meu!“, Îmi spunea una când o mângâiam pe frunte). Ei, dar până să ajungem la ele, În Crucea de piatră din Dudești, În Gramont din spatele Mitropoliei sau la Chiriță din Dealul Spirei, mărșăluiam, ca vai de pantalonii noștri, prin nopți Întunecoase și cu zloată, cuprinși ca de o dulce sfâr șeală la gândul fetelor fără mofturi și frământați tot drumul de acea diaree proprie marilor senzitivi și care ne obliga, până să ajungem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
indienilor, care se Îmbracă cu această ocazie În cele mai bune costume tradiționale, pentru a-și exprima cultura sau stilul de viață ce Încă se mai agață de valorile locale. În contrast, un grup de indieni Îmbăcați În haine europene mărșăluiesc În fața procesiunii purtînd steaguri. Fețele lor obosite și afectate seamănă cu cele ale acelor quechuași care au refuzat să acorde atenție chemării lui Manco al II-lea, supunîndu-se lui Pizzaro și, prin umilința adusă de Înfrîngerea lor, Înăbușind mîndria unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de tovarășul Nicolae Ceaușescu, arată convingător sentimentele noastre de solidaritate tovărășească, încrederea că poporul chinez va ști să transforme durerea în forță și să continue opera de edificare socialistă a țării prietene.“ (Luceafărul, 18 septembrie 1976) MUNTEANU Francisc Francisc Munteanu mărșăluiește în pas cu istoria lui Gheorghiu-Dej (nota V. I.) „În cei aproape 14 ani de la insurecția armată de la 23 August 1944 am trăit din plin fiecare etapă a revoluției și todeauna am avut senzația că sunt părtaș fățiș, că mărșăluiesc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mărșăluiește în pas cu istoria lui Gheorghiu-Dej (nota V. I.) „În cei aproape 14 ani de la insurecția armată de la 23 August 1944 am trăit din plin fiecare etapă a revoluției și todeauna am avut senzația că sunt părtaș fățiș, că mărșăluiesc pe drumul istoriei... Perspectiva anilor aceștia, bogați și grei, frumoși și plini, a creat în conștiința noastră, a scriitorilor, certitudinea vieții neirosite, certitudinea că scriind, sutem umăr la umăr cu făuritorii României socialiste.“ (Gazeta literară, 5 iunie 1958) MUNTEANU Romul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru PECO de la Băneasa. Ajungea până la Arcul de Triumf. Taxiurile nu mai circulă, iar autobuzele s-au redus cu 40%. Și așa înghețam în stații și mergeam agățați ciorchine pe scări, ușile nu se puteau închide niciodată. Va trebui să mărșăluim pe jos, pe viscol și alunecuș, cu leucoplast lipit pe tălpile cizmelor? Iarna trecută a apărut o modă - ciorapi trași peste încălțăminte când e polei. O minimă cochetărie mă împiedică să adopt soluția. Doar babele și moșii fac asta. Chiar dacă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
izolată de restul lumii din afara graniței. Părea că toată lumea era ferecată cu lacăte și interdicții de a comunica cu exteriorul. Acum visele unei întregi națiuni deveniseră pline de tensiuni și frământări de tot soiul. Carlina fusese marcată de această Revoluție, mărșăluise pe străzi ca orice visător dornic de libertate. Dincolo de așteptările și lăudata libertate acum se conturau tot mai evident puternice conflicte politice și economice. Măsurile administrative ale țării și virtuțile unei conduceri decente erau departe de așteptările tuturor. Națiunea spera
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
001 pentru America - dar ecranul e mort. — O... Doamne! exclam, sforțându-mă să par supărată. N-am semnal! Ei, asta e, am să sun mai târziu... — Ba nu suni nici un mai târziu! Mergem până prinzi semnal. Hai! Suze începe să mărșăluiască spre King’s Road, și eu fug după ea plină de draci. Mai încearcă o dată, zice, când ajungem la prima trecere de pietoni. — Nimic, îngaim. Dumnezeule, Suze e incredibilă - parcă ar fi prora unei corăbii. Părul blond îi flutură în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
El l-a asigurat pe Hitler că România stă la dispoziția Reichului german cu toate resursele sale militare și economice” și „cu armata română reînarmată și cu efecivele completate, el, se pune la dispoziția Fuhreruluii oricând și este gata să mărșăluiască până în Caucaz și Ural. România era cel mai important partener militar al Germaniei, însă, abia la 22 septembrie 1942, Mihai Antonescu îi propune lui Ribbentrop reglementarea raporturilor româno-germane printr un tratat. Prelungirea războiului și obligațiile economice și militare mereu sporite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se va naște trădarea. îl vedem pe Felix cum se îndepărtează de prietena lui, evreica Gisela, pînă cînd ea e exmatriculată sub ochii lui, iar el, după un moment de derută, li se alătură celorlalți fanatici care cîntă Imnul Transilvaniei mărșăluind pe loc. Vedem, de asemenea, că Felix, spre deosebire de Hans, nu se va fanatiza niciodată iremediabil. Vedem că zelul lui Hans care e fiu de coșar provine dintr-o sete de revanșă socială, după cum vedem că hitlerismul fervent al mătușii lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vin și eu la premieră?“. Mă asigură că nu vrea să creeze mare agitație, așa că va veni singur și discret! Respectând consemnul discreției, i-am transmis dorința președintelui doar directoarei, care, ciudat, nu părea surprinsă. În dimineața premierei, În sală mărșăluia o armată deloc discretă de tipi În uniformă, cu câini-lupi dresați. Mi-am amintit că și la Londra, când au venit prințul Charles și Diana la Turandot, defilau prin sală câini asemănători. Dar ceva era nou acum... de afară, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dăm un iureș unde nici gândesc: "Deșteptareaaaa!!!". Și iar! Și iar! Zi și noapte! Noapte de noapte. Noaptea mai cu osebire! Îi hăituim, să n-aibă clipă de odihnă, răgaz de îmbucătură... Și, a doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
iar cei pe care ar fi trebuit s-i refuz erau din clasele a VII-a și a VIII-a. La plecare eram în colonați peste 60 de elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. . . Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]