1,122 matches
-
a fost abolit și că nimic nu se schimbase în jurul meu. O iluzie care se risipea imediat ce ochiul părăsea decorul pentru a privi oamenii și noile lor frămîntări: fascismul, pe care îl văzusem în 1923, ca pe un corp expediționar mărșăluind prin peninsulă cu scopuri punitive, într-o atmosferă de război civil, depășise momentul periculos al atentatului Matteoti 212, ce fusese la un pas de a opri ascensiunea regimului. (Cel care l-a încurajat în acel moment critic pe Duce, cînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Am aflat că nici armata română nu mai opunea rezistență puhoiului care se revărsa de la răsărit. După măcelul produs la Stânca, o localitate dintre Iași și apa Prutului, ofensiva rusă, ca și restul armatelor aliate, înaintau foarte repede spre...Berlin. Mărșăluia, să ajungă din urmă armata germană, aflată într-o retragere continuă spre Ardeal, U ngaria, prin trecătoarea cea mai apropiată, de la Adjud, On ești, Târgu Ocna, Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Mercu reaCiuc. În timp ce geniștii germani aruncaseră podul și șoseaua de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în intimitate confesau în șoaptă interesul lor față de „modalitățile moderne apusene”, în scris și în ședințe publice, la U. Scriitorilor, se arătau „necruțători cu arta putredă, burgheză, ruptă de clasa muncitoare etc.”.Ă Materialismul istoric era flamura „victorioasă” sub care mărșăluiau nu numai criticii și ideologii oficiali ai comunismului românesc, dar și vârfurile intelectualității din Vest, un Picasso, Aragon, J.P. Sartre și chiar Hemingway, amic cu frații Castro. Iată în ce menghină era prinsă elita românească, reacționând, evident, diferențiat la presiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reale, ce ne-au salvat pe ambii, se pare, de o încrustare a amărăciunii și cinismului existenței care tălăzuia în jur, într-o Capitală ce-și pierduse orice luciu, mase informe de inși alergau la „fabrici, uzine și birouri” sau mărșăluiau, cu adevărat „veseli”, de 1 Mai și 23 August, ore întregi prin fața tribunelor, unde aclamau „portretele” ce se uitau plictisite în jos. Și azi mai sunt unii ce-și aduc aminte cu cvasi-nostalgie de micii și berea care „se dădeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nostru conu Alecu, Eram datoare cumva, eu, Coca, să vă scriu Domniei Voastre, ca răspuns la scrisoarea ultimă pe care ne-ați scris-o de mult timp, scrisoare în care mi-ați dat imbolduri minunate pentru a putea înainta și mărșălui în viața asta nu chiar foarte comodă. Mă bucură că putem măcar pe calea scrisului să vă avem cu noi! Cum ați spus, poate la vară ne vedem la Cârțișoara. Minunat ar fi dacă vom fi și cu Mariana. Mi-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ruși, Daniel Romanovici al Volâniei, Matislav Romanovici de Kiev, Matislav Sviatoslavici de Cernigov și Matislav cel Mut de Peresopnite și cu o oaste de 80.000 ruși porni din Kiev în ajutorul cumanilor, după ce 10 soli tătari îi oferiră pacea. Mărșăluind 17 zile prin stepă, aliații ajunseră în 31 mai 1223, la Cortița, în apropiere de Oleșie (azi Alexandrov), la gurile Niprului (și nu la Calca, cum s-a scris în literatura istorică până în prezent). Acolo îi aștepta marele han Kotian
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cântă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mândru și frumos ca crinul/ Când pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormântările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cânte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: „Adunarea
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
invalizi, distrugeri de valori morale, ruina unei lumi legate de tradiția satului ori a propriului oraș, creând o prăpastie de ură generală și de o violență nemaiauzită. Don Calabria îl vedea în aceste evenimente oribile pe satana și milițiile sale mărșăluind pentru a extermina sufletele și valorile creștine. Vedea, în viziune, nori negri care învăluiau omenirea și Biserica. Și, în același timp, constata oboseala și abandonul celui care, dimpotrivă, ar fi trebuit să contrasteze și să combată răul. «Oră înfricoșătoare este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iar cei pe care ar fi trebuit s-i refuz erau din clasele a VII-a și a VIII-a. La plecare eram în colonați peste 60 de elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. . . Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se va naște trădarea. îl vedem pe Felix cum se îndepărtează de prietena lui, evreica Gisela, pînă cînd ea e exmatriculată sub ochii lui, iar el, după un moment de derută, li se alătură celorlalți fanatici care cîntă Imnul Transilvaniei mărșăluind pe loc. Vedem, de asemenea, că Felix, spre deosebire de Hans, nu se va fanatiza niciodată iremediabil. Vedem că zelul lui Hans care e fiu de coșar provine dintr-o sete de revanșă socială, după cum vedem că hitlerismul fervent al mătușii lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de tovarășul Nicolae Ceaușescu, arată convingător sentimentele noastre de solidaritate tovărășească, încrederea că poporul chinez va ști să transforme durerea în forță și să continue opera de edificare socialistă a țării prietene.“ (Luceafărul, 18 septembrie 1976) MUNTEANU Francisc Francisc Munteanu mărșăluiește în pas cu istoria lui Gheorghiu-Dej (nota V. I.) „În cei aproape 14 ani de la insurecția armată de la 23 August 1944 am trăit din plin fiecare etapă a revoluției și todeauna am avut senzația că sunt părtaș fățiș, că mărșăluiesc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mărșăluiește în pas cu istoria lui Gheorghiu-Dej (nota V. I.) „În cei aproape 14 ani de la insurecția armată de la 23 August 1944 am trăit din plin fiecare etapă a revoluției și todeauna am avut senzația că sunt părtaș fățiș, că mărșăluiesc pe drumul istoriei... Perspectiva anilor aceștia, bogați și grei, frumoși și plini, a creat în conștiința noastră, a scriitorilor, certitudinea vieții neirosite, certitudinea că scriind, sutem umăr la umăr cu făuritorii României socialiste.“ (Gazeta literară, 5 iunie 1958) MUNTEANU Romul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
suedeze conduse de regele Carol al XII-lea. Armatele ruse erau dispuse în careu și au înaintat în această ordine până spre Fălciu, pe malul drept al Prutului, pentru ca acest râu să fie permanent un obstacol în calea turcilor, care mărșăluiau pe celălalt mal al râului. Generalul Karl Edward von Rönne, care se afla la Fălciu cu cavaleria sa, a primit ordin să înainteze spre râul Siret și să captureze proviziile inamicului. Turcii au acționat mai repede, au trecut Prutul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urmat la Stănilești, a relatat însuși domnul moldovean: „Am susținut lupta timp de trei ceasuri împotriva a șaizeci de mii de cavalerie turcească și tătară și respingând nu fără oarecare pierderi, oastea se putu întoarce întreagă în tabără”. Rușii au mărșăluit în noaptea de 7 spre 8 iulie, iar până în ziuă au ajuns la Stănilești, localitate situată pe Prut la o distanță de 10 km de orașul Huși. Aici s-au înfruntat în zilele de 8/18 - 12/22 iulie 1711
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
A.B.Cu ocazia zilei Dumneavoastră de naștere, D-le Constantin Frosin, va urez "La mulți ani"! Ce va mai doriți? Îmi doresc să văd țara renăscând din propria ei cenușă, chiar dacă, la un moment dat, va (mai) trebui să mărșăluim prin cenușa nu știu cărui imperiu... Să renască, sub un cer de curcubee, de senin, pe pământul asta sfânt, să dăinuiască pacea între oameni, care ar trebui să-și dea mâna, să se împace unii cu alții, indiferent de tentațiile și tentaculele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cei îmbogățiți, foarte bogați, au armate personale, fiind concurați numai de șefii mafioți, cu armate întregi de infractori. Să mai amintim de învățământ, de sănătate, de administrație? Iată de ce nu mă voi mira deloc dacă vor apărea și armate proletare, mărșăluind pe străzi cu steaguri roșii și cu portretul „ciuruitului”, care vor asalta sediul guvernului și alte sedii. Domnilor guvernanți și potentați, aveți suficiente helicoptere? Trebuie să admitem că trăim vremuri cumplite, vremuri prielnice pentru instalarea dictaturilor și dictatorilor, a regimurilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cu toate acestea, comandanții locali au continuat să ucidă evrei, și să-i plimbe din lagăr în lagăr în marșuri forțate până în ultimele săptămâni ale războiului. Deja bolnavi, după luni sau ani de violențe și înfometare, prizonierii erau forțați să mărșăluiască zeci de kilometri prin zăpadă până la gări, apoi transportați cu zilele fără mâncare sau adăpost, în trenuri de marfă cu vagoane deschise, apoi forțați să mărșăluiască din nou la capătul călătoriei către un nou lagăr. Cei care cădeau sau rămâneau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Deja bolnavi, după luni sau ani de violențe și înfometare, prizonierii erau forțați să mărșăluiască zeci de kilometri prin zăpadă până la gări, apoi transportați cu zilele fără mâncare sau adăpost, în trenuri de marfă cu vagoane deschise, apoi forțați să mărșăluiască din nou la capătul călătoriei către un nou lagăr. Cei care cădeau sau rămâneau în urmă erau împușcați. Aproximativ 100.000 de evrei au murit în timpul acestor marșuri. Cel mai mare și cunoscut dintre aceste marșuri ale morții a avut
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
pe unde era vad, veni în insulă. Albinele înconjurară bâzâind pe noul și tânărul împărat al raiului.308 În această ipostază, Ieronim/Eminescu aduce aminte de copilul din poeziile tinereții, când dărâma căpițele cu fân ori se bătea cu broaștele, mărșăluind eroic prin insulă; la acea vârstă, insula era un simplu reper pentru întrecerea dintre cei doi frați care-și propuneau să atingă ținta, înotând spre ea. Iubirea ipoteșteană se consumă cu preponderență în spațiul din preajma lacului, de-a lung de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trebuia să mă aștepți pe ploaia asta torențială, mârâi eu apropiindu-mă cu stângăcie de el. îmi urăsc glasul care iar tremură, răgușit și băiețos, dar mai presus de toate îmi urăsc corpul anapoda, ca un trunchi de copac, care mărșăluiește țeapăn spre el. Eduard se apropie și el zâm bitor și-mi pune o mână udă pe obraz - parcă retrăiesc pe pielea mea o scenă dintr-un film pe care-l știam și l-am uitat. (Oare de unde până unde
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pieptul erau din piele, având doar câteva plăci metalice. Haganul și curtenii erau singurii care purtau armuri din lamele, dar asta mai mult la parăzi decât în luptă. Două zile n-au acționat în niciun fel, mărginindu-se doar să mărșăluiască în afara bătăii arcurilor noastre. Rotari, dornic de luptă, se întreba de ce se purtau astfel, iar eu n-am putut decât să presupun fie că erau în refacere, fie că pregăteau ceva. A treia zi spre amiază avarii s-au aliniat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
șopotitoare a Fântânii cellor Patru Fluvii, strecurându-se prin frunzișul stejarului lui Tasso, în Piazza di Espagna culcat pe trepte, oprindu-se în umbrelele colorate de la mesele de pe terasă, scăldându-se în Fontana della Barca, trecând peste Tinita dei Monti, mărșăluind prin Piazza del Popolo, zăbovind leneș pe Via Sacra, înainte de a se răspândi din Pincio în culorile asfințitului deasupra întregii Rome, 21 iulie, voi pleca, bagajele mele sunt făcute, de câteva zile în febra cadourilor, uriașul bloc de desen cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mergeau În rânduri de câte zece, În detașamente de patruzeci de oameni; În timp ce treceau prin dreptul oamenilor din Mino cozile roșii ale lăncilor păreau o pădure. Cu răsuflarea tăiată, Dosan cerceta mersul soldaților și ordonarea rândurilor. În urma valului de picioare mărșăluind veneau sunet de copite și glasuri sonore. Dosan nu-și lăsa ochii să se abată dintr-acolo. În mijlocul călăreților mergea un cal splendid, cu zăbală sclipitoare. În șaua bogată, cu intarsii de sidef, stătea Nobunaga, ținând frâul Împletit din curelușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de obicei. Meșteșugarii Își făceau meseria, ca În fiecare zi. Până și fermierii Își cultivau plantațiile. Însă circulația pe drumuri fusese oprită de câteva zile. Orașul era puțin mai gol, iar zvonurile se răspândeau continuu. — Am auzit că Imagawa Yoshimoto mărșăluiește spre apus cu o armată de patruzeci de mii de oameni. Ori de câte ori se Întâlneau, cetățenii neliniștiți speculau cu privire la soarta lor. — Mă Întreb cum plănuiește Seniorul Nobunaga să apere orașul? — Pur și simplu n-are cum să-l apere. Oricum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
păli Înainte de a putea rosti vreo vorbă. — Stăpâne! — Ce este? — Tocmai a sosit a patra depeșă de azi dimineață, din fortăreața de la Marune. Nobunaga Își mută În fața lui reazemul pentru braț: — Și? — Se pare că, În seara asta, clanul Imagawa mărșăluiește spre Kutsukake. — Chiar așa? Numai atât spuse Nobunaga, privind În gol spre imposta sculptată din hol. Până și el părea nedumerit. Deși oamenii aceia ajunseseră În ultima vreme să se bazeze pe Îndărătnicia lui Nobunaga, nu puteau să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]