3,738 matches
-
-i învețe pe gângavi, să împartă bunătate, să le-aducă sănătate, să prefacă apa-n vin celor ce-o duc în suspin, să-nmulteasca pești și pâine celor ce-o duc de-azi pe mâine, să aducă bucurie celor fără măreție... Printre cei pescari aleși erau doi frați înțeleși să urmeze pildă lui și-a Botezătorului Unul, cel dintâi chemat, era Andrei, neînsurat, un flăcău cu minte treaza și cu inima viteaza, celălalt, fratele mare, Petru se numea se pare, nu
CÂNDVA ÎN IERUSALIM de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383538_a_384867]
-
a le evalua conform legilor conștiinței, provin din planul invizibil perceperii simțirii firești. Oamenii, în majoritatea lor, ghidați de importanța lumii materiale, devin precum cameleonii când își urmăresc propriile interese! Unii sunt atât de mici prin caracterul lor, încât falsa măreție afișată prin ei înșiși le e atât de neînsemnată, iar gloria-le efemeră ca nisipul curgând prin sită în vânt, în înaintarea prin timp! Aerele de superioritate închipuită se revarsă în juru-le în râuri de deșertăciune, aidoma firii lor lipsite
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului În fiecare an, la 27 martie, ne amintim cu drag de ziua Basarabiei, de momentul ei de glorie, când s-a hotărât in Sfatul Țării unirea cu România. Măreția actului istoric de la 27 martie 1918 este dată de contextul politic în care s-a desfășurat acest eveniment: primul război mondial iși vestea finalul agonizant, președintele SUA Woodrow Wilson lansa documentului ,,Cele 14 puncte'', țarismul se prăbușise, mișcarea națională din
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
Ce folose găsește omul Din ce este truda lui? Are Domnu-o socoteală Pentru fii omului. Orice lucru El îl face Înțelept, la vreme plină, Și în toate se strevede Raza-I sfântă de lumină. Deși omul nu cuprinde Toata-aceasta măreție Totuși Domnu-a pus în inimi Cugetul de veșnicie. Am ajuns să cunosc multe Și m-am bucurat și eu C-am văzut că fericirea-i Un dar de la Dumnezeu. Tot ce face El e veșnic, Nu-i nimic de-adaugare
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.III – VREMEA TUTUROR LUCRURILOR – DEOSEBIREA OMULUI DE ANIMAL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383591_a_384920]
-
mărturisindu-L pe Mântuitorul ca Împăratul lui Israel, deci nu la îndemnul Apostolilor ci la îndemnul Duhului Sfânt, îndemn care a putut lucra în inimile cele fără de răutate. De aceea Apostolii sunt înfățișați în icoană, mergând în urma Mântuitorului, nedumeriți de măreția faptului dumnezeiesc: " Acestea nu le-au înțeles ucenicii Lui la început, dar când S-a preaslăvit Iisus Hristos, atunci și-au adus aminte că acestea erau scrise pentru El și că acestea I le-au făcut Lui" (Ioan 12, 16
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
frăgezimea ramurilor de copaci și nu este nici măcar condus de cineva pentru a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au ieșit în întâmpinarea Împăratului lui Israel nu erau mânați de măreția din afară a faptului, care lipsea cu totul, ci mulțimile erau mânate, să întâmpine cu bucurie, de Duhul Sfânt, Care stăpânea în acel moment inimile lor, ale celor fără de răutate: "Mulțimea cea fără de răutate, firea cea îngerească, pruncească, cu dumnezeiască
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
104 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Slava cerului și Domnul Nu au margini nici hotare Doamne, Dumnezeul nostru Ești ne-nchipuit de mare. Tu Te-mbraci în strălucire Cu atâta măreție Și lumina Te-nvelește Cu o mantie argintie. Tu-ntinzi cerul ca pe-un cort Și pe ape-Ți stă ființa Căci în toate și din toate Îți tocmești Tu locuința. Din nori albi Tu îți faci carul Ș-umbli
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare. Munți goi de verdeață, impresionanți în măreția lor apăsătoare și întunecată, pe care stânci verticale stau sculptate de vânt ca armatele în poziție de atac. Și în depărtări, mici tornade se ridică din nimic, se învârtesc si se destramă într-un dans unduit, stafii de pulbere gata
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
de uriaș, pe care am intitulat-o chiar așa: „Gigantul”. Ulterior, peste ani, am aflat o poveste cu statuia lui din Bacău. Imediat după moarte, soția sa a comandat unui sculptor, prieten cu poetul, o statuie care să-i eternizeze măreția.Sculptorul l-a făcut așa cum îl știa el, amplasând statuia direct pe trotuar, să se întâlnească zilnic cu cetățenii din”Bacovia”. La vederea statuii, soția poetului, furioasă, s-a certat cu sculptorul, considerând „opera”o blasfemie a memoriei poetului. Femeia
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
regulă.... IV. PSALMUL 104, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017. Slava cerului și Domnul Nu au margini nici hotare Doamne, Dumnezeul nostru Ești ne-nchipuit de mare. Tu Te-mbraci în strălucire Cu atâta măreție Și lumina Te-nvelește Cu o mantie argintie. Tu-ntinzi cerul ca pe-un cort Și pe ape-Ți stă ființa Căci în toate și din toate Îți tocmești Tu locuința. Din nori albi Tu îți faci carul Ș-umbli
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
abordat, dar atunci când mănăstirea de metanie este Frăsinei, lucrurile se schimbă. Am vorbit despre rugăciune isihastă, despre smerenie, despre comuniunea cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să înțeleg că nimic nu este mai de preț decât privirea cu sfială plecată în fața măreției Harului Divin și Dumnezeiesc. Făcând, însă, o scurtă introducere înaintea dialogului propriu-zis cu Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Irineu Popa - Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din municipiul Craiova, vom remarca și sublinia faptul că astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
născut din stirpea ce ni l-a dăruit pe Panait Istrati și atâția geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat de ideea că lupta este idealul care ne smulge din uitarea pământului. Paginile scrise de el mă cuceresc, iar patima înflăcărată cu care îi înconjoară pe marii învingători din careul magic mi-l ține mereu aproape de inimă. Mihai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
spiritual al multor țări europene printre care: Anglia, Grecia, Georgia, Germania, Lituania, Malta, Muntenegru, Portugalia, Rusia, Serbia. Mare Mucenic ocrotește spiritual multe orașe celebre din lume De asemenea, Marele Mucenic Gheorghe este și ocrotitorul spiritual al multor orașe celebre pentru măreția lor în lume: Barcelona, Beirut, Genova, Londra, Veneția, Ferrara și Moscova. În țara noastră, Sfântul Gheorghe Biruitorul protejează orașele Sfântul Gheorghe, Timișoara, Giurgiu, Băilești și Hârlău. Marele Mucenic, celebrat cu mese îmbelșugate În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca un
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
dintr-un început de iunie 1993, într-o localitate uitată de lume, Utkonosovka. Peste toate elementele acestui peisaj tăcut, însingurat și unic atot stăpână, chiar și peste norii călători, este Luna. ,, În biruința ei, dorește să-și descopere întreaga Sa măreție.’’ Deosebit de interesant, scos la iveală ca o mărturisire de credință este și dialogul cu Corneliu Leu care răspunde unor întrebări puse de Florentin Popescu. Cu multă abilitate criticul literar reușește să-l determine pe binecunoscutul prozator să definească și să
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
românești, care poate face și păstra pădurea în piatră seacă și care atunci când lipsește usucă și cele mai frumoase păduri pe care ni le-a dăruit un Dumnezeu iubitor al pământului românesc.” Prof. Marin Drăcea, 1938. Odinioară, pădurile noastre, prin măreția lor, puteau fi lesne confundate cu însăși veșnicia acestui popor, istoria pădurii îngemănîndu-se astăzi strâns cu istoria poporului român. Această îngemănare se pare că a produs, prin profunda ei semnificație, și celebru dicton: ,,codrul e frate cu românul”, al cărui
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
în apărarea lui, ascunzându-i realitatea. Iată că astăzi pădurile spațiului carpato-danubiano-pontic, în care trăim ca urmași ai acelui popor, născut și crescut la poalele ei, sunt în continuu declin în acești peste două mii de ani, care ne despart de măreția codrilor-leagăn a civilizației poporului nostru. Gradul de împădurire a acestui teritoriu a scăzut în tot acest timp, de la aproximativ 80% la 29%, cât este în prezent, sub media europeană care este de 30%. Dacă avem în vedere doar pădurea ecologic
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
caracteristicul melodism ceaikovskian, Simfonia a V-a se bazează pe un plan tematic unitar, structurile melodice ale celor patru părți fiind deduse din tema-simbol a introducerii (Andante), calmă, prevestitoare: Finalul (Andante maestoso. Allegro vivace) metamorfozează tema-simbol, conferindu-i forță și măreție, impunând în paralel, cu eleganță, o temă viguroasă cu caracter dansant: (Dan Lupescu /UZP)
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
constituie expresia de recunoștință, preamărire și mulțumire pentru darurile primite din mâinile lui Dumnezeu. Dan Bodea oferă în acest volum un mănunchi de Vitralii semnificative culese din rugul credinței personale, de o frumusețe aparte și cu multe imagini strălucitecare oglindesc măreția smereniei unui creștin autentic. Poemele curg ca un fluviu viu care se ramifică și se răspândește în inimile cititorilor precum sângele în artere și vene. Adevărate „flori de suflet” care împrăștie un parfum inefabil. Poetul așterne din rugăciuni un adevărat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Ranisstorum. Tabăra militară a împăratului Traian de la Zlatna. „Istoria cugetă - deși încet, însă sigur și just” , M. Eminescu. Zlatna, așezată sub zidurile de cremene a Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
dintr-o grădină galactică. Am așezat-o în palma ta, să se odihnească, Ardea, era foarte fierbinte, Am privit-o, mi-a zâmbit și-a adormit, Apoi a apărut luna, așternându-și lumina peste noi. Era albă, imaculată, de-o măreție rar întâlnită, Invitată la seara noastră, magica noastră seară. Referință Bibliografică: Magica noastră seară / Mihai Mircea Matei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1894, Anul VI, 08 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Mircea Matei : Toate Drepturile Rezervate
MAGICA NOASTRĂ SEARĂ de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383144_a_384473]
-
-i de promoroacă și ghețuri și înscăunare la noua domnie peste plaiuri de munți, păduri și coline a împărătesei Primăvară încoronând-o natura cu diademă bătută cu aur din raze boboci și muguri cu răsuflare de suave parfumuri întâmpinată cu măreție și alaiuri de renăscuții la viață supuși: de pe ramuri o întâmpină corul poporului înaripat al pădurii se trezesc sub petice de omăt ultime lacrimi ostenite ale iernii primele viorele și ghioceii odraslele sale; se șterg la ochi bobocii suav clipesc
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
de mitropolitul Grigore Țamblac, poveste ce arată că factorul etnic predominant de la conducerea orașului era, la acea dată altul decât cel autohton. Cetatea Albă, se pare creată pe locul anticului Tyras, apare cu această denumire abia în epoca să de măreție, când este oraș al Moldovei lui Ștefan cel Mare, numărând aproximativ 20.000 locuitori și înscriindu-se printre cele mai mari orașe europene din epoca. Până la acea dată se poate afirma cu certitudine că orașul cunoaște o deosebită dezvoltare economică
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
viziunea poetului, iubirea. Deși “prin brazi adie vântul a-ntuneric”, Sandu Cătinean încearcă să înnopteze în rugi preacurate pentru ca răsăritul să îmbrace din nou brazii în lumină. “Un cerb din lumi necunoscute” rescrie frumusețea unei povești nemuritoare de iubire prin măreția simbolului pe care îl poartă, căci în versurile poetului se contemplă peisaje de o frumusețe covârșitoare, unde tainele naturii se dezvelesc în tablouri mirifice. O altă mare iubire pe care o nutrește “cel care vine din brazi” este cea pentru
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
dintr-o grădină galactică. Am așezat-o în palma ta, să se odihnească, Ardea, era foarte fierbinte, Am privit-o, mi-a zâmbit și-a adormit, Apoi a apărut luna, așternându-și lumina peste noi. Era albă, imaculată, de-o măreție rar întâlnită, Invitată la seara noastră, magica noastră seară. Citește mai mult MAGICA NOASTRĂ SEARĂAm întins mânasă prind o stea,Am cules-o ca pe-o floare,dintr-o grădină galactică.Am așezat-o în palma ta,să se odihnească
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
dintr-o grădină galactică.Am așezat-o în palma ta,să se odihnească,Ardea, era foarte fierbinte,Am privit-o,mi-a zâmbit și-a adormit,Apoi a apărut luna,așternându-și lumina peste noi.Era albă, imaculată,de-o măreție rar întâlnită,Invitată la seara noastră,magica noastră seară.... IV. , de Mihai Mircea Matei , publicat în Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016. COPACULE Am să-mi fac în scoarța ta o casă, copacule, ca să intru în ea pe furiș
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]