1,135 matches
-
Arta există în diferența însăși între forma de viață comună pe care ea o reprezenta pentru cei care au produs operele și obiectul de contemplare și de apreciere liberă care este pentru noi"125. În virtutea separării de corpul lor istoric, mărgăritarele au dreptul la o viață estetică autonomă. De aceea, această metaforă interesează în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii, ale fragmentării sau incompletudinii; aș spune chiar că îi atrage pe oamenii timpului tocmai datorită acestor conotații negative, pentru că prin fragmentaritate mărgăritărelele le
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cuvintelor și alte metafore descriptive uzuale (kennings) folosite de poeții oare au scris în engleza veche ; "metaforele "fixe" ale lui Homer, ca "Aurora cu degetele •trandafirii" (folosită de douăzeci și șapte de ori în cântul întâi al Iliadei) ; "dinții de mărgăritar'', "buzele de rubine", "gâturile de fildeș" și "pletele de aur" ale elizabetanilor ; sau "câmpia de apă", "râurile de argint", "pajiștile smălțuite" ale clasicilor englezi de la începutul secolului al XVIII-lea. *28 Cititorilor moderni, unele dintre aceste metafore (în special cele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Apoi, Însuflețindu-se, Îmbătat de melodie, cu fața sa galbenă și caracteristică și cu capul dat pe spate, cu ochii pe jumătate Închiși, mergea de la un capăt al clavirului la celălalt, făcea să curgă din degetele sale o ploaie de mărgăritare, care veneau cu Încetul să se contopească În Întâiul motiv; degetele sale, cu o repeziciune de necrezut, alergau pe clavir, făcând să se audă notele metalice, spre a reveni mereu la acel cântec de la Început, mare, magistral și trist, ca
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tavan, unde apăru un bust de fată, cu părul bălai și ochi albaștri. Din ochi îi curg lacrimi diafane, ca perlele de rouă. Robert îi vede ochii ca două oglinzi de lună nouă, din care curg boabe de argint ca mărgăritarele de rouă. Uimirea îl lasă aiurit, căutând către frumoasa zeiță, stupoarea se lasă pe chipul uluit. -Este Roberta-este Roberta. -repeta în neștire întinzând mâinele spre holograma de pe tavan. Fantasma se topi pe dată, himeră a scumpei năluciri. -Ce-ai făcut scump
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de poezie persană, japoneză și chineză, tălmăcite, desigur, prin intermediar. SCRIERI: Din trâmbițe de aur, București, 1910; ed. București, 1930; Femei ciudate (în colaborare cu Const. Rîuleț), pref. Emil Gârleanu, București, 1911; Doi dispăruți: Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Mărgăritare negre, cu un desen de Iser, București, 1918; ed. cu un portret de Constantin Artachino, Arad, 1920; Cetatea cu porțile închise, București, 1921; Pe drumul Damascului, București, 1923; Câțiva scriitori, Arad, 1925; Poezii, București, 1925; Peisagii sentimentale, București, 1935; Cortegiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
148-150; Liviu Rebreanu, „Femei ciudate”, „Biblioteca modernă”, 1911, 1; G. Bogdan-Duică, „Din trâmbițe de aur”, „Românul”, 1912, 93; Trivale, Cronici, 238-239; Dragoș Protopopescu, „Doi dispăruți”, „Vremea nouă”, 1915, 17-20; Al. Macedonski, Un foarte mare poet, L, 1918, 1; Tudor Vianu, „Mărgăritare negre”, L, 1918, 15; Claudia Millian, Poezia lui Alexandru Stamatiad, ALA, 1923, 149; Ion Minulescu, „Din trâmbițe de aur”, „Tribuna nouă”, 1924, 123; Scarlat Froda, Maurice Maeterlinck, „Oaspele nepoftit”, RP, 1924, 2 134; Perpessicius, Opere, II, 174-177, III, 141-144, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
23-24; Al. A. Philippide, [Al. T. Stamatiad], ALA, 1930, 509, 1932, 598; E. Lovinescu, Memorii, I, București, 1930, 246-255; Claudia Millian, „Pagini din Baudelaire”, ADV, 1934, 15 518; G. Călinescu, „Peisagii sentimentale”. „Pagini din Baudelaire”, ALA, 1935, 748; Octav Șuluțiu, „Mărgăritare negre”, F, 1935, 9; Dr. Pr. [Dragoș Protopopescu], Un poet al poeziei, PRV, 1935, 135; Constantinescu, Scrieri, VI, 96-97; Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 147-148, 268-269; Streinu, Pagini, II, 156-158, III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
îndreptate contra lui Nestorios și a lui Eutihie despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom, sau o parte dintr-o scriere mai amplă. În fine, fragmente din câteva predici (despre Evr. 4, 15, despre Cain, despre mărgăritar) sunt în parte probabil autentice, în parte cu certitudine false. Așa cum am spus, Efrem e unul din reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului și acest lucru e dovedit chiar de efortul său de a reuni formula despre unica natură a
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
MĂRGĂRITARE BASARABENE, revistă apărută la Chișinău, lunar, din septembrie 1927, având ca director pe medicul Fr. I Pop-Delarodna. Ca moto, publicația își alege un citat din cartea lui S. Mehedinți Poporul, vibrantă pledoarie pentru înțelegerea profundului mesaj al poeziei Limba noastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Varlaam, un ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an”, vor deveni faimoase) și istorisiri exemplare (acele pilde care în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi flăcăi! Și-a trimis o găină Să vadă, curge făină? Și-a trimis și un cucoș Să vadă mai este în coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Apoi se întrerupe. Dar Ariel, văzându-l sosit, reia, de undeva de sus, cântarea, însă cu alt cântec, unul cu totul altul ca factură și ca sens: „Tatăl tău e-n fund de mare, / Oasele îi sunt mărgean, / Ochii lui, mărgăritare. Tot ce-n el e pământean, / Negreșit se primenește. / Marea-și cere a ei vamă / Și-n scumpeturi îl destramă. Dangătul îl prohodește... Nimfele în clopot bat - (refren: DING-DONG) / Le aud... Da! Minunat!“ (Full fathom five thy father lies; / Of
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în basmele nefinisate, putându-se cu ușurință observa. Spre deosebire de ultima Poveste, narațiunea din Abu Hasan curge cu degajare specifică unei opere caragialiene. Însă Abu Hasan se adresează ,,foarte dulce’’ roabelor, ca în Monopol, cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de mărgăritare, în sănătatea mătăluță... Te rog, fă-mi și matale tot așa hatâr !’’ În Poveste: ,,A râs toată lumea, iar I.P.S. zice: Ei, așa băiat îmi place și mie ! să nu-i fie de deochi !...’’ Neterminata Poveste pune în acțiune o femeie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Cernăuți, Odessa și Nikolaev, din nordul Maramureșului (Ucraina). Participă la editarea corpusului Creația populară moldovenească (șaisprezece volume; îi aparțin două volume: Balada și Folclorul obiceiurilor de iarnă, în colaborare cu V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa Sora, Casa cu Brazi, Casa Freya, Casa Cochet
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
comunism) și, din nou, de E. Lovinescu (Revoluția din Germania, Românii din Ungaria, Cum a abdicat Kaizerul, Cum s-a încheiat armistițiul etc.). Asigurată exclusiv de E. Lovinescu, rubrica „Mișcarea culturală” oferă succinte cronici literare, culturale, artistice și teatrale (despre Mărgăritarele lui Al. T. Stamatiad sau Literatura de război, Gânduri și icoane din vremea războiului de regina Maria, Note din închisoare de D. Burileanu, despre Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, spectacolele cu Jocul apelor de Alfred Moșoiu, Dezertorul de Mihail Sorbul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
titlul capitolului și formula "vestea-poveste", o reprezentare feerică ("de basm") a Bizanțului ca "figură" a Raiului pământesc: "[19] Acolo-i raiul lumii și buricul pământului, acolo sunt livezi cu mere de aur și cântă pasărea măiastră la ferestre împodobite cu mărgăritare." (p. 71) Învestite cu sens hiperbolic, cele patru elemente de "discurs repetat" din fraza anterioară nu mai sunt extrase din repertoriul imagistic "canonic" al Bibliei, ci din cultura populară românească, iar aglomerarea și emergența lor bruscă semnifică o fractură de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
totuși, ca locotenent de episcop în Argeș, între 1869 și 1872. Își editează cea mai mare parte a discursurilor sale în Cuvinte bisericești compuse și rostite la deosebite ocazii (1868), va da a treia ediție, revizuită, în limba română, a Mărgăritarelor lui Ioan Hrisostom (1872) și o ultimă lucrare teologică, Testamentul Vechi studiat duce la cel Nou (1876). După un pelerinaj la Ierusalim, în 1878 se retrage la Burdujeni, unde se sfârșea din viață peste câțiva ani, cu gândul la unirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
grele, mare băutor și fumător. Baia și bucătăria fiind comune, era greu de suportat lipsa de ordine și a celui mai elementar bun simț la acești oameni. Încercările de a-i aduce la o linie de minimă moralitate au fost mărgăritare aruncate înaintea porcilor. Aici mi s-a născut fetița, în 12 ianuarie 1968; dar am scăpat de viața în comun cu această familie, mutându-mă în alt bloc. N-a trecut mult și altă familie a fost băgată peste noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin ele, întîrzie în istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare ale visului se văd Stănescu, Livezi-Ciuc intrus în peisaj, la doi bărbați legăturile ionice, bărbații sînt anorganici, biserica albă pospai de zăpadă cu bobul de nisip mărgăritarul perlei în lumea subatomică observarea, am coborît pentru Alex, bulgărele rece strîns în mîini, ți-l dau ție, îl duc bunicii! braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înregistrează în contabilitate privind primele legate de capital sunt cele legate de constituirea lor ca sursă de finanțare și de utilizare pentru acoperirea cheltuielilor de stabiliment sau de încorporarea lor în rezerve<footnote M. Ristea, C.G. Dumitru, Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, București, 2003, p. 79. footnote>. Primele de capital sunt legate de modul în care se majorează capitalul, astfel: − în cazul în care majorarea se realizează prin emiterea de noi acțiuni, vom avea primă de emisiune, care este corelată cu rezerva
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
poată auzi, dincolo de zgomotul infernal al motorului : Pentru tine am făcut nebunii Și credința în zei mi-am ucis ! Pentru tine-n clare nopți argintii Am țesut poezii și vis ! Și am strâns în inimă povara tot mai grea Cald mărgăritar de rouă din iubirea mea... Pentru tine am făcut nebunii Și-am ucis primul meu paradis ! Oamenii nu-i puteau auzi, mulți nici nu băgau de seamă mașinăria din aer, erau la terase sau în viteză, intrând și ieșind din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Muguri, Craiova, 1935; De prin secoli..., Craiova, 1936; Peisagii și simfonii, Craiova, 1936; Din viața scriitorilor, I-II, București, [1937]; Monografia satului Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
pentru transformarea Constanței într-un important port maritim ce urma să asigure o rută sigură de transport a mărfurilor ce erau exportate din România. La scurt timp după unirea Dobrogei cu România, regele Carol I aprecia că "prin Dobrogea, acest mărgăritar al Coroanei României", țara obținea "neatârnarea economică, legăturile libere cu lumea întreagă și marina comercială"1652. Într-un discurs rostit în 1885 în parlamentul de la București, Mihail Kogălniceanu arăta că: "Noi care am părăsit porturile noastre, debușeurile noastre maritime și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]