1,167 matches
-
cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La Lăsatul Postului, dacă îți rămîne ciorba nemîncată, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fond mistificatoare a speculației filosofarde. Dimpotrivă, atenția pare a-i aluneca mai degrabă spre concretețea unui real ce se lasă dezvăluit în cele mai sordide detalii: "(închid ochii deschid gura/ niște scursori sunt zilele/ străzile tremură cu burta la stele/ mațele cântă duios / închid ochii deschid gura/ în locul lacrimilor/ din orbite/ se scurg bucăți de scuipat)" ( Pentru nimic în lume). Este cât se poate de evident că potențialul interpret al unui astfel de text, emblematic pentru maniera de construcție a lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau candizi/ Și-nlăcrimați în pături de omizi" etc. Din versurile selectate mai sus, este cât se poate de evident faptul că Brumaru scrie mai mult decât o simplă "lirică gentil liliputană" (Gh. Grigurcu). Poetica miniaturalului dacă se poate numi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 175 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 176 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 190 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 206 REZU MAȚ 219 RÉSUMÉ 220 ABSTRACT 221 Concluzii 223 Bibliografie selectivă 233 I. Opere literare 233 ÎI. Texte de epocă 234 III. Studii de critică 236 INTRODUCERE Cercetarea de față pune problema specificului femeii pariziene că figură exponențială a realității și a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a-și lua un amant este un lux" [Beauvoir ÎI, p.296]. Adulterul lui Sidonie Chèbe este sugerat deja în scenă căsătoriei: "A présent, de la robe de soie toute blanche et unie, montait un joli visage d'un blanc plus maț et plus doux, et la couronne de cheveux au-dessous de l'autre couronne și correctement tressée vous avouait des révoltes de vie, des reflets de petites plumes ne demandant qu'à s'envoler. Mais leș maris ne voient pas ces
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la femei"); brâncuța frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan ("semințele... sunt bune pentru gonirea viermilor /limbricilor, panglicei/ din mațe"); iarba usturoasă dumbăț, usturoi de lac; împărăteasa curcubeața, mutătoarea, tidvă de pământ; inima "este un mușchiu plin de sucuri și de substanțe lecuitoare pentru boalele de inimă"; mamă ("foi de mamă, cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
neghiobi? lui emil brumaru du-te în afumătoare, printre cărnuri desfrînate, care pufăie ca niște beizadele la taifas. trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica lenei de clevetitoarea chișcă, pînă vezi că universul cărnurilor nu mai mișcă. acolo,-n adînc de lume, unde n-ai fi zis că este nici
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
economică, în aintea unei crize financiare, la o fază de profund declin al activității, după criză. În mod special, fluc tuațiile ciclului economic pot fi amplificate - pe fondul intrărilor masive de capital - de rigiditatea prețurilor și salariilor, de in for mațiile asimetrice din sectorul bancar intern sau internațional, de ur măr irea și organizarea inadecvată a instituțiilor financiare, de piețe de capital nesigure și de ref orme cu nivel redus de credibilitate sau aplicabilitate . În cursul anilor ̕90 ai secolului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
spade cu două tăișuri, scurgându-le sângele negru-n zăpadă, se ridicau în zbor și sugrumau cu mâinile late demonii aripați. [...] Ca niște câini grași și colțați, câte trai-patru tăbărau clănțănind pe câte-un sol ceresc, îngrețoșând-l cu duhoarea mațelor lor". La apropierea dimineții, balanța înclină spre îngeri; apocatastatic, morților le este restituit trupul fără de păcat; pe drumul spre cimitir, ultimul dintre aceștia reface, grație unui nou act, de data aceasta de magie albă, echilibrul universului, conturând un cerc de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unui tabel, am aflat că o piele de vită putea fi cumpărată cu 3.000 de lei/kg. iar una de oaie cu 6.000 de lei/kg. ori un ou costa 5.000 de lei iar un tacâm de mațe de oaie 5.000 de lei. Lipsa cărnii dădea fel de fel de idei autorităților timpului. Astfel, la data de 1 februarie 1947, directorul Inspectoratului de Creștere a Animalelor și Sanitar Veterinar al orașului Bârlad, dr. A. Paicu trimitea SSV
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vânzare probabil ea mergând către Rusia sovietică (în cel mai logic și mai plauzibil caz). De altfel, confirmarea ne vine tot din acest document în care la capitolul „mezeluri” medicul bârlădean scrisese „LIPSESC COMPLECT (subl.ns.)” la fel ca și „mațele uscate sau sărate”. Se mai vindeau „la liber” pieile animalelor sacrificate care costau între 40 de lei /kg. de vită și 200 de lei/kg. cele de oaie sau de berbec. Un ou costa 15 lei iar un kilogram de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pură și mai curat ca lacrima origine...rusă-sovietică! Nici la Mehedinți „colectarea” repatriaților nu avusese succesul scontat de vreme ce 37 dintre ei și-au luat traistele bejeniei și au fugit din calea primitivilor de la Răsărit, mâncători de oi cu tot cu blană și mațe: Antoniu Mihai, Capmoale Teodosia, Chirăescu Nicolae, Preduticov Ion, Onesciuc Damian, Pavli Vera, soții Ion și Ecaterina Soroceanu, Sadlovschi Gheorghe, Spac Anastasia, Tarasov Alexei, Rudniciuc Condrat, Teodoroiu Ion, ș.a. s. Păsări și ouă pentru „brava” armată sovietică Pe lângă ce furau cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n-are să fie nevoie să mai cumpărăm" îi comunică aristocraticei consoarte în 1931, pentru ca în 1934 să producă în corespondența cu aceeași alăturări hilare de stiluri și atitudini: "Ma chere Marica [...]. Să cumpărați și două kilograme de pește, dar fără mațe și nu prea mic. [...] Te sărut." Jean Matheu jubilează în preajma lui Titulescu nutrind, din nou, iluzii ("...îi a plăcut că mă am adresat lui", unele persoane din anturaj "îi au vorbit de mine") dar se arată sever rezervat față de bilanțul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
urmă fasole...Vezi bine, ridichea își repede tăria-n sus, iar fasolea își năvălește puterea spre partea dimpotrivă; una-mpinge, alta nu se lasă; se-ncinge luptă cu iuțeală mare în măruntaie, cîrcei peste cîrcei, pînă se face încurcătură-n mațe, de se sparge praporul și se prăpădește omul de burdubarismos așa zic grecii la năprasnica asta de boală." Referirea la excrementum se face prin sinonimia specifică spațiului balcanic mai ales cînd e vorba de consum: după ce le-a explicat folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
respectabili, dar la ocazii își spun cuvinte grele...". Observația trece de comedia vizată și e valabilă pentru o mare parte a operei care activează un limbaj al mojiciei de mahala de coloratură balcanic-orientală: rîtan, vită, loază, canalie, mitocan, moftolog, papugiu, mațe fripte, bagabond, pungaș... Eroii mai ales cei ai schițelor vor să pară distinși, fără a-și fi educat însă limbajul și gesticulația observație de la care Călinescu pleacă spre surprinderea unui fenomen care nu este numai românesc: "Pe vremea lui Moliere
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vorba despre cadavrele femeilor violate a apărut în Germania în perioada Weimar, a cărei societate civilă, răvășită de amenințările din interior și din exterior, era atrasă de faptele lui Jack Spintecătorul din piesele lui Wedekind, de picturile cu prostituate cu mațele scoase ale lui Otto Dix și de sexualizarea omorîrii Rozei Luxemburg de Alfred Döblin27. O dată cu apariția media electronice cu circulație de masă și marketing țintit, operînd la scară globală, plaja de vîrstă, numărul și extinderea spațială a publicului interesat de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
el de noroc și norocul de dânsul” o expunere ușor nuanțată și edulcorată a unei vieți mai puțin blânde și fericite; r. 9 11: „Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o atitudine malițioasă; formulare completată și subliniată în același timp de zicerea populară
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
că acolo unde mergem n-o să prindem pește? Dar un kil tot o să cumpărăm. Chiar lângă noi era o femeie cu un coș plin cu scrumbii proaspete de Dunăre. Am ales șase bucăți, dintre cele mai mari, le-am scos mațele, le-am îndepărtat capetele și le-am învelit bine în hârtie de ziar. Apoi le-am pus sus, deasupra mașinii, să le bată vântul, pentru că era cam cald, să fi fost vreo 32 de grade. Ne-a venit rândul să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pus tabla pe cărbunii care dogoreau puternic și pe tablă am presărat sare din aceea mașcată. Am așezat pe sare bibanii și mirosul de pește prăjit se întinsese până la nasul lui Tarzan. - Hm, am apă în gură și-mi ghiorăie mațele și asta nu-i decât de la afurisitul aista de miros de pește fript! spuse el. Și avea dreptate băiatul! Trebuie să știți că mirosul de pește fript pe cărbuni de lemne, amestecat cu fum, este ceva așa de parfumat că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câte un intrând de stuf și am dat cu câte două lansete. Prindeam bibani cât palma, erau buni și aceștia la saramură, dacă am fi izbutit să aprindem focul. Dar ploaia rară, rece și vântul, care ne cam tăia la mațe nu ne permitea acest lux. Oricum, îi curățam și le dădeam un strop de sare, pentru niște zile mai bune. Un pește mai mare n-a prins nimeni dintre noi. Au mai venit și vreo două moace de somn, de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai cu seamă că trebuia să ne informăm din timp despre starea vremii din deltă. Acasă, la Iași, m-au însoțit toți trei în apartament, voiau să știe dacă peștele meu e crăpoaică. Au asistat la curățirea de solzi, scoaterea mațelor și a urechilor și când l243 am despicat, am văzut că era crăpoaică, avea cam un kilogram și ceva de icre. Au cerut să le dau și lor și le-am dat câte două linguri de icre la fiecare. Au
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Și se dădu jos, se repezi la mine, mă lovi cu pumnii în cap, înghesuindu-mă în uriașa hartă la care nu vroiam să mă gândesc, apoi făcîndu-și din degete gheare mi le înfipse în abdomen horcăind bestial: - Îți scot mațele din tine! Vroia într-adevăr să mi le scoată, fiindcă, după ce mă îndoii și îmi ferii burta, se retrase la catedră și-și reluă, gâfâind, interogatoriul: ce orașe se mai aflau încă pe fluviul acela? Și în orașele acelea ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am dus în banca mea și m-am așezat și abia atunci un val de ură mi s-a urcat în inimă împotriva bătrânului domn. Ce-avusese cu mine? Ce rău îi făcusem? Adică de ce să-mi scoată el mie mațele din mine? Mă făcuse el, îmi plătea el taxele, muncea el din greu să-mi cumpere haine și cărți? Numai tata avea acest drept, fiindcă numai pe el putea să-l exaspereze ceva și să mă amenințe, dar nu acest
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
odaie și"... și a folosit expresia populară a ceea ce trebuia să fac în ea, adică să-și dea seama dacă pot să procreez, mi-au însîngerat brațul cu seringi umplând cu sânge cinci eprubete, mi-au dat să înghit un maț subțire de cauciuc care mi-a scos timp de trei, patru ore, întîi din stomacul gol substanță pentru chimismul gastric, apoi din vezica biliară tot atâtea eprubete pline cu bilă (ce frumoasă e bila, aurie, mă întrebam cu ce secrete
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]