665 matches
-
în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin metode ionice pe cale electrochimică. Este autorul unor studii privitoare la structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor: hidroliză, degradare termică. Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărți și studii, între care: A publicat și lucrări privitoare la istoria chimiei (Figuri de chimiști români, 1964
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Genă egoistă”, care definește ipotetica unitate de informatie culturală moștenita, utilizată și transmisă de individ. Așa cum genă este o unitate informațională macromoleculara, purtătoare de caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului, meme este simbolic vorbind o genă informațională mentală, o purtătoare specifică de informatie culturală. Altfel spus, daca genă este o unitate replicativa la nivel biologic și memă este tot o unitate
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
recunoașterea acțiunii unor iatrogeni (antibiotice). În afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, întâlnim și formațiuni particulare specifice unor specii bacteriene. Este un înveliș, ce poate îngloba unul sau mai mulți germeni, fiind întâlnită la unele specii. Este constituită din material macromolecular de consistentă gelatino-vâscoasă, ce conține apă în proporție de 90% și alte substanțe specifice speciilor la care se manifestă: polizaharide, acid hialuronic, polipeptide. În funcție de grosime și raporturile sale cu celulă bacteriană, se cunosc mai multe tipuri de capsula și anume
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
care spațiul interior cu diametrul de 5Å este ocupat de atomii de iod care se leagă prin intermediul unor catene liniare, de culoare albastră-intensă. Prin încălzirea lui la 70-100 °C, culoarea dispare și reapare la răcire. Amilopectina din amidon, cu structura macromoleculară ramificată cu lanțuri legate între ele prin intermediul grupărilor aldehidice CH, formează un complex de culoare violacee-purpurie. Aceasta este o reacție utilizată în identificarea iodului. Acidul iodhidric, HI, care prezintă proprietăți similare cu cele ale acidului clorhidric și bromhidric, este un
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
de suspans și dinamism. Pentru unele dintre ele a fost cerută și opinia lui Andrei Bacalu, acesta scriind chiar scenariul primului episod: „Planeta oceanelor”. Acțiunea este simplă: eroii noștri fac o călătorie pe planeta oceanelor, unde materia are o structură macromoleculară, iar organismele cele mai simple sunt uriașe, în comparație cu ei. Astfel, o amœbă devine un adversar periculos, în pofta ei dorind să mănânce chiar nava pămâneană. Echipajul reușește să scape, prin ingeniozitate și curaj, de vajnicul monstru. Mircea Toia, Călin Cazan
Misiunea spațială Delta () [Corola-website/Science/303430_a_304759]
-
o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un complex macromolecular similar, structural și funcțional, în multe privințe ADN-ului. ARN-ul rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi, monocatenare. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ducând la formarea de "agregate moleculare". Atunci când are loc ruperea acestor valențe reziduale ar avea loc doar modificarea proprietăților fizice ale proteinelor, în timp ce dacă are loc ruperea legăturilor principale (legăturile peptidice), proteina își modifică proprietățile fizico-chimice. Proteinele sunt substanțe solide, macromoleculare, solubile în general în apă și insolubile în solvenți organici nepolari. Unele proteine sunt solubile în apă dar insolubile în alcool, altele sunt solubile în soluții apoase de electroliți, acizi organici. Datorită gradului diferit de solubilitate în diferiți solvenți, proteinele
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
Între anii 1996-1997 a îndeplinit funcția de prefect al județului Iași. s-a născut la data de 17 noiembrie 1942 în municipiul Iași. A absolvit în anul 1967 cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, specializarea Tehnologia Chimică Macromoleculară. A urmat ulterior cursuri de perfecționare în domeniul administrației publice locale și leadership-ului organizate de: Deutsche-Stiftung Entwicklung - Bonn (Germania); Universitatea Mariville, statul Missouri (SUA); Universitatea Statului Nebraska, oraș Omaha (SUA); R.T.I., stat Virginia (SUA); Institutul Național de Administrație, București; Agenda
Lucian Flaișer () [Corola-website/Science/312765_a_314094]
-
l-a condus până la alegerea sa ca președinte al statului în 1973. A locuit și activat în perimetrul Institutului Weizmann până în ziua morții. În munca sa științifică Efraim Katzir s-a concentrat asupra sintezei de poli-α-aminoacizi, cele mai simple modele macromoleculare de proteine. A sintetizat, între altele, poli-L-lizina. Studiile sale au contribuit la obținerea de progrese în elucidarea structurii tridimensionale a colagenului, a detecției α-elicelor, foițelor β plisate și a random coils (pelotelor aleatorii) din structura proteinelor. Alături de Michael Sela a
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
1879 a fost ales membru al Academiei Române, iar în anul 1889 a fost numit comisar al Guvernului Român la Expoziția Universală de la Paris. A fost unul dintre pionierii chimiei românești fiind considerat întemeietorul acestei școli. În prezent, "Institutul de Chimie Macromoleculară al Academiei Române" din Iași poartă numele Petru Poni. A cercetat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el "broștenită" și "badenită". A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
mare mai mare cu cât și abaterea de la această stare este mai mare. La îmbătrânirea organismului disponibilitățile energetice de restaurare a echilibrului scad ceea ce duce în cele din urmă la moarte. Biochimistul Björkstén a expus o teorie despre „"inertizarea"” reactivității macromoleculare, prin apariția progresivă a unor legături încrucișate () care micșorează foarte mult reactivitatea chimică a diverse macromolecule (exemplu nucleoprotidele) sau alte edificii macromoleculare importante biologic (exemplu proteina colagen). Fenomenele oxidative și cele reducătoare au fost și ele "incriminate" că fiind cauza
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
scad ceea ce duce în cele din urmă la moarte. Biochimistul Björkstén a expus o teorie despre „"inertizarea"” reactivității macromoleculare, prin apariția progresivă a unor legături încrucișate () care micșorează foarte mult reactivitatea chimică a diverse macromolecule (exemplu nucleoprotidele) sau alte edificii macromoleculare importante biologic (exemplu proteina colagen). Fenomenele oxidative și cele reducătoare au fost și ele "incriminate" că fiind cauza îmbătrânirii. Henri Laborit a prezentat o teorie în acest sens conform căreia în raportul dintre cele două reacții chimice ale organismului (asimilator
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
de baiți). Prin informație genetică se înțelege informația codificată în materialul genetic cu care este înzestrat orice organism viu, (unicelular sau pluricelular) de pe planeta noastră. Totalitatea informației genetice dintr-un organism se numește genotip. Informația genetică este stocată în structura macromoleculară complexă a acidului dezoxiribonucleic (ADN), care este prezent atât în nucleul fiecărei celule (ADN nuclear care are rolul principal în stocarea informației genetice) dar și în afara acestuia (ADN extranuclear). Întreaga cantitate de material genetic dintr-un organism se numește genom
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
și Naturali. Activitatea de cercetare se realizează în cadrul a trei centre de cercetare: Centrul de cercetare pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative, Centrul de Cercetare în Știința și Ingineria Mediului și Centrul de Cercetări în Chimia și Ingineria Compușilor Organici, Macromoleculari și Naturali. Facultatea de Construcții a fost înființată prin Decretul Lege nr. 3134/11 noiembrie 1941 al Consiliului de Miniștri cu specializarea de Construcții civile și industriale, alături de care, din anul 1948 funcționează specializarea de Construcții hidrotehnice. În anul 1990
Universitatea Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298300_a_299629]