803 matches
-
Oltenița că o nepoată e bolnavă, trage să moară. Bine, tată, ia bani, du-te la Oltenița și spune lui mă-ta să vină acasă, am venit eu. S-a întors băiatul pe aceeași zi și mi-a zis că mamaia lui, mama soției, i-a zis că mama e acasă, nu e acolo. Am așteptat o zi, n-a venit, nici a doua zi. Mă duc să văd ce-i cu Rodica, iar de acolo la sârbi, că plec cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
te scuzi, nu știu, nu pot să-mi dau seama cum am putut să fac chestia asta atunci. Pentru că, afară, nici o găină nu tăiam. Nu, mi-era milă. Eu aveam iepuri acasă, dar nu-i tăiam eu. Îi spuneam „Uite, mamaie“ lui bunică-mea - că bunică-mea m-a crescut - „Pe ăsta dacă-l iei să-l tai, bine.“ Și eu plecam de-acasă. Sâmbăta era. Și sunt aici de Nouă ani. De asta plâng și la „Iartă-mă“ că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
semne ale prezentului care nu trece, stau cu ochii pe lume și totodată practică indiferența la ea. Iar pe bănci risipiți în visare trei pensionari, două perechi de verde și de tobă, rromi în grupuri consumatoare de bomboane agricole, o mamaie, două tușe, un pudel negru, maidanezi, trei vânzătoare de la Mezeluri Mery SRL, un călugăr. Mai trec grăbiți, străpungând parcul pe diagonală, doi domni cu mape și celulare. Unul din ei poartă o cravată roșie cu picățele și își consultă ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a unei mașini de spălat în opt timpi, model italian, capacitate 12 litri, ultimul răcnet. Țâncul de nici doi ani poate silabisi deja câteva mantre cum ar fi Bo-na sau O-mo și poartă hăinuță de la Stefanel și căciuliță împletită de mamaia. Ridică o mânuță către ceasul de mult ieșit din uzul rațiunii și gângurește astfel: ─ Ta-ta-ma-ta-ko! Ta-ta ko! Ko! Iar mama lui îl înțelege și-i răspunde: ─ Co-co-do? Nu-i, nu-i pui. Ia cu pa-pi, ba-pi. Însă mititelul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
această dimineață de iarnă, iar în picioare, plebea, de-a valma și la bătaie. Hopa sus! Dați-vă mai încolo puțin, vă rog. Haideți, că e loc pe interval. Ce naiba, omule, nu vezi unde calci? Sus de pe scară! Hai sus mamaie, nu știi că la astea dacă nu se-nchide ușa nu pornește? Vă rog, faceți puțin loc! Un’ să mă duc măi frate, un’ să mă mai duc? Haideți, avansați un pic, se poate. Se poate, loc e, numai bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
la apartamentul fiecărei familii din bloc. Toate apartamentele erau supraetajate și aveau curți generoase, iar camerele propriu-zise se aflau dincolo de grădini, ascunse de vegetație. Pentru ca fiecare grădină să primească partea cuvenită de soare, fuseseră construite în spirală, iar din spațiul Mamaiei, aflat la parter, le puteai contempla curbura, pierzându-se în înălțimea celor cinci etaje. Nu era o priveliște plăcută, și nici utilă; soarele lipsea în cea mai mare parte a zilei, iar senzația de claustrofobie era pregnantă. Dimineața era cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
duceți-vă, ne-a îndemnat Platon, am destulă apă, duceți-vă. - Bine. Mai ai nevoie de ceva, lumină, ceva? - Nu, e totul în ordine. - Atunci numai bine și ne vedem în câteva zile. Oricum, o s-o mai sun eu pe mamaia să mai vadă ce faci. - Mulțumesc mult. Drum bun. - Pa. - Pa. Și am urcat în casă. După două ore, porneam spre litoral. * Samore! Samore! Samore! Insuwer, Samore! Bowse tu Samore! 1 Samoro, din’t undoostynd none. Sye aggae. 2 Gorri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-i explice, cu modestele sale cunoștințe, câte puțin din viața aștrilor cerești. Ea primi cu bucurie... Era o dorință a ei mai veche, și gândul o purta în copilărie, când din cerdac se uita seară de seară, pe cer, până când mamaia venea și o lua în casă... - Hai fata mamii, hai la culcare... Ai să te mai uiți și mâine!” Privea, atunci stelele, fascinată ca la niște ființe misterioase, dar nimeni nu-i spunea nimic despre ele. Și, acum iată se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
el adevărata viață. În cameră, observa cum i se fixau imaginile trecutului, cu cât era mai întunecată si mai pustie, cu atât imaginile se conturau mai deslusit. Gândul îl purta în urmă, demult, la anii copilăriei... când, seara îl punea mamaia să se închine, si îl culca. Și, cu plapuma trasă peste cap și cu ochii închiși, trăia în lumea lui de minuni. Se gândea la Dumnezeu: El e mare și bun, El le poate pe toate și le știe pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pământ, Ca un aprod ce anunța Vreme rea..! Bătrânul Iorgu, în fața ferestrei, neclintit, privea undeva departe, năpădit de gânduri. Iși aminti cum pe Vasilica, mușcată de veninul remușcărilor, în ultimii ani de viață... o năpădiră tot mai des amintirile despre mamaia ei... despre moartea ei... în ce chinuri s-a stins... Moartea mamei ei, o înnăspri și mai tare, și, se simți și mai singură și mai tristă... Au început remușcările... ”-Voi muri tot paralizată și părăsită, ca și mama... blestemul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fi nesincer; fidel; fidelitate; flori; frate; frig; în gară; gîndire; se grăbește; grea; griji; iarbă; iertare; indulgent; intens; iubește; iubita; iubită; iubitul; ivi; împlinire; nu mă încîntă; încredere; îngăduitor; întîrziat; lacrimi; lapte; lene; licență; loc; luna; o lună; mai stai; mamaia; mamă; mașină; maxi-taxi; meditează; să merg; metroul; microbuz; minune; miracol; moarte; moment; momentul; necaz; neliniște; nervos; nevroză; niciodată; nu; nu prea; observă; om; omul; oprește; oprire; ora; pacient; parc; pauza; pierde vremea; pierderea timpului; pîndește; pleca; plecare; se plictisește; plîns
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
37); bătrîn (31); urîtă (26); bunica (23); moșneag (21); femeie (18); înțelepciune (13); rea (10); riduri (10); vîrstă (9); bună (7); experiență (7); în vîrstă (8); viață (6); bătrînică (6); frumoasă (5); milă (5); urît (5); vechi (5); batic (4); mamaie (4); oarbă (4); respect (4); timp (4); alb (3); bătrîni (3); bunici (3); cărunt (3); moarte (3); săracă (3); sărăcie (3); sfîrșit (3); singurătate (3); tristețe (3); vecină (3); vrăjitoare (3); baston (2); boală (2); căruntă (2); cloanța (2); fată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); cărunt (3); moarte (3); săracă (3); sărăcie (3); sfîrșit (3); singurătate (3); tristețe (3); vecină (3); vrăjitoare (3); baston (2); boală (2); căruntă (2); cloanța (2); fată (2); femeie bătrînă (2); femeie în vîrstă (2); greutate (2); înțeleaptă (2); mamaia (2); maturitate (2); mătușă (2); mică (2); om (2); rid (2); suferință (2); tînără (2); văduvă (2); vechime (2); veselă (2); vîrstnic (2); vîrstnică (2); zbîrcită (2); zgîrcită (2); ajutor; amuzant; ani; ani scurși; atenție; autobuz; fără auz; basma; bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cultură; cumnat; cunoaște; cunoscut; cuprins; curiozitate; curte; dac; dator; depărtat; deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
femei; fes; fîntîni; folos; folosi; football; frig; fular; garaj; gospodărie; graniță; grădină; gri; haină groasă; hoiște; iad; iertare; impas; impediment; indiferență; inelul; intrare; intra; intrase; intră; iritare; izmene; îmbrăca; îmbrăcăminte; împăca; înainte; încăpere; încearcă; largă; lemn, fier; lenjerie; liber; liniște; mamaie; mască; mașină; meci; de metal, neagră; metal; metalică; mică; minge; la modă; musafir; neagră; de necrezut; numele; obiect; obișnuință; ochelari; ogradă, curte; pantaloni; pantofi; parcare; pălărie; părinți; perspectivă; plăcere; povară; prag; provocare; a nu purta; rochii; ruptă; sacou; sat; scară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte; a lăsa; loc; luneca; magazin; mamaia; material; mătase; mereu; în mînă; mîner; moldovean; moș; Moș Crăciun; mult; muncă; murdară; naționalitate; nasol; neam; nefericită; neîmplinită; nevoi; nevoie; nuci; obicei; obiecte; om; paie; parașută; pere; pernă; pietre; pînză; plantă; plecare; ploaie; pomană; popor; popular; port; porumb; povară; povești
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avansase deloc; era simpatică în felul ei, deși nu avea nici măcar o postuniversitară și era foarte bătrână (la vremea aceea cred că avea deja peste 35 de ani; fetele de la birou, mai toate de-o vârstă cu mine, îi spuneau „mamaie“). Vă întrebați probabil ce căutam împreună pe stradă din moment ce aveam atât de puține lucruri în comun. O luasem cu mine pentru că se ocupa de achiziții și avea un background solid în negocieri de produse food. Nu mai lungesc povestea: am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
noaptea/ mama mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo. Acest
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scoală în fiecare noapte țipând. — Și ce visează măria sa Gheorghe, vărul meu? — Prostii, Constantine, prostii, gura târgului, interveni jupâneasa Stanca. — Ba visează, taică, visează, răsări de sub masă Constantin cel mic. Visează că stă și celșește la biselică... — Și? — Și vine mamaia, doamna Ilinca, moaltă și-i spune: „ție nu-ți dau nimic că ia tot nașu Dinu...” — Mamă, asta nu mai este gura târgului, asta-i politică. Tot de la Zamfira? întrebă Brâncoveanu, scărpinându-și bărbia și apoi netezindu-și barba frumos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nisip fin, cu palmieri, cu soare deasupra, se zbătea oceanul nervos fiindcă nu intram În el... Era hauai, Sandule! Gicule, nu știu dacă era hauai, că nu pusese nimeni pancarte pe-acolo. Putea să fie și plaja lu’ mazăre de la mamaia. Da’ cum stăteam eu ca robinson și mă gândeam că nu mai ajung să plătesc Întreținerea - azi e joi, trebuie să dați bani la Întreținere, nefericiților, iar voi Îi beți! - ce să vezi? Fețele partenerilor lui Sandu se lungesc pe măsură ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
femee Nu numai plăcinte, dară, nici mâncare să nu-mi dee Și să mor de foame, totuși de-ar veni vr-o unu-aice Să te ia cu sila... iară mintea ceea de mi-ar zice Dă-o, dă-o pe mamaia... nu te dau să știu că mor. ANA: (îl bate pe obraz): Îndărătnicule! MUȚI: Vezi tu, pentru tine, un odor, Dau răsboiu cu toată lumea ca Bogdan Vodă cel chior. ANA: Aide mergi iubire chioară, mergi la Maria, dă-mi pace
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de numele ăsta. Era "pe-aici, pe undeva", dar pe unde? Abia când, la capătul multor drumuri, mi-a trecut prin cap să pomenesc de proprietăreasa casei unde mă născusem, faimoasa Ma'am Catana, bătrânii s-au dumirit, și o mamaie m-a dus, aproape de mână, în locul unde trăise, despotic, proprietăreasa și brusc m-am văzut în fața unei case care exista de mult în mintea mea, aureolată de suferință și nebunie. Casa în formă de "U", cu leandru mirosind extatic, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ceaiuri. Ce i-or fi făcut? Ce-or fi tăiat din ea? Doctorii ăștia de astăzi sunt niște trăsniți, te reped și nu-ți spun mai nimic, l-a întrebat pe unul și a luat-o peste picior: „Ce zici, mamaie, ești acum întreagă, te poți da jos și pleca acasă? Asta-i tot! Ai să te poți uita și după flăcăi. Ce-am tăiat înăuntru e treaba mea!“. N-a avut curajul să mai întrebe o dată. Dar îi e greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mult, vă promit. Trebuie doar să vă ducem la ambulanță. Kay vorbea de parcă i s-ar fi adresat unei prietene, lui Mickey, de exemplu. Auzise polițiști și asistente adresîndu-se răniților de parcă aceștia ar fi fost idioți. „În regulă, drăguțule.“ „Hai, mamaie.“ „Nu-ți face griji.“ — Uite, vine și fiul dumneavoastră, zise ea, cînd o văzu pe Mickey ajutîndu-l pe omul sîngerînd. Patridge, ai terminat cu fetele? OK, toată lumea. Haideți. Repede, dar cu grijă. Mărșăluiră de-a valma intrînd În bucătărie. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ăsta, nu există decât trei feluri de femei. Așa cum mi-a explicat cândva Chris Bunce stând la un pahar În Corney and Barrow, pe vremea când Încă mai spera să ajungă-n așternutul meu: „Fie ești bunăciune, fie mămică, fie mamaie“. Pe atunci treceam drept o bunăciune. Și cum rămâne cu legislația pentru egalitatea șanselor? Nu Îmbunătățește situația cu nimic, doar deturnează misoginismul spre zone subterane, În grotele umede ale internetului. Facem tot timpul glume despre bărbați pe internet, glume acide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]