694 matches
-
Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale, a?a cum era practicat de vreo treizeci de ani, nu f?r? rutin?. Curentul se scindeaz? Ce propuneau unii ?i ce propuneau ceilal?i? Cu toate c? au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
LMD). Tot aici sunt incluse comenzile pentru programarea vizuală din tehnologia orientată spre obiecte. − nucleul extins SQL - este un subset din standardul SQL. Acesta este un limbaj relațional descriptiv, care conține atât comenzi pentru descrierea datelor (LDD) cât și pentru mani pularea datelor (LMD). 2. Interfețele - sunt produse VFP pentru dezvoltarea aplica țiilor cu baze de date relaționale. Ele au următoarele compo nente: − DESIGNER - permite crearea de diferite obiecte VFP: tabele (TABLE), cereri de regăsire (QUERY), videoformate (FORM), rapoarte (REPORT), etichete
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
românesc nu face față. Cel mai slab reprezentat apare capitolul filmului de actualitate, dominat de producții superficiale, artificiale, fără miză, care nu pun întrebări și nu propun răspunsuri, evită problemele majore ale construcției socialismului. Dogmatismul feroce al cenzurii de partid, mani festat până la începutul anilor ’60, a lăsat urme adânci - din teama ca filmul să fie respins, se aleg acum multe scenarii facile, fără „probleme”, din care rezultă filme proaste sau care se fac vinovate de „formalism”, acuza născută din înghețul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este actul de împuternicire? Primesc de la Dnu Garsou o scrisóre și o declarație a Dlui Butza. De la Dnu Butza o scrisóre și de la fiul meu 2 cărți poștale. Din tóte aceste scrisori, eu cred că fiul meu a căzut pe mani speculante, fie de bărbați, fie de femei și că fără nerușinare mi se scriu minciuni pentru a trimite bani. Eu sunt réu bolnavă și nici bani n-am pentru a veni la Bruxelles sé véd ce e? De aceea, Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de ,,a predica, boteza și construi biserici, a orîndui clerici și a hirotonisi episcopi” în numele papei. În anul 1226, regele Ungariei care era și conducătorul Transilvaniei, trece în Cumania din estul Carpaților unde obține convertirea unui număr însemnat de cu-mani iar în primăvara anului următor s-a desăvîrșit organizarea diecezei cumane care avea ca hotar estic apa Siretului. Acțiunea de creștinare și închinare a cumani- lor față de regatul ungar continuă și în anii următori pentru că în 1229, regele Bela se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
regele Bela se gîndește la o acțiune militară în nordul bazinului pontic împotriva ,,sultanului din Iconium” adică din Crimeea pentru că i-a atacat pe cumani. În anul 1231 papa avea speranța de a-i converti și pe brodnicii, vecinii cu-manilor. În alt înscris din anul 1233 regele ungur se intitula și rex Cumania semn că toate teritoriile de la poalele Carpaților răsăriteni și de sud erau supuse lui. Din această înșiruire de informații rezultă că cea mai mare parte a ținutului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
comunități lingvistice și regiuni economice în care statul federal deține o poziție aproape reziduală. În Italia, emanciparea autorităților locale s-a desfășurat ca parte a proceselor ample de reformă din anii 1990 în urma operațiunilor procurorilor din Milano, cunoscută sub numele mani pulite, în lupta împotriva corupției. A existat și o serie de referendumuri care au schimbat sistemele electorale atât la nivel național cât și la nivel subnațional iar, prin adoptarea alegerilor directe ale primarilor și președinților regionali, au redus puterea partidelor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
este rostit: "oc" contrastând cu "oui" din nordul Franței și cu "si" din Italia și Spania. Albigenzii aveau o gândire dualistă crezând că materia aparținea răului, iar spiritul binelui, și e posibil să-și fi avut originile în doctrinele lui Mani ai cărui discipoli erau cunoscuți sub numele de maniheeni, dintre care a făcut parte și Sf. Augustin într-o etapă a vieții sale. Albigenzii refuzau orice avea legătură cu materia, incluzând atât sacramentele Bisericii cât și plăcerile trupești, inclusiv sexul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
număr de factori printre care se numară influența crescândă a Statelor Unite, unde a existat o abordare tot mai litigioasă a vieții private și publice, dar și a succesului judecătorilor italieni datorită modului în care au abordat corupția politică în timpul investigațiilor mani pulite din anii 199022. Modelul italian i-a stimulat pe judecătorii francezi să adopte un rol mai categoric 23. Dar, probabil motivul cel mai important este faptul că sistemul administrativ francez a trecut printr-o serie de schimbări semnificative împreună cu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fundamental și angajant, pe plan civic, este prezent în mod continuu în amarele considerații ale lui Norberto Bobbio, la sfârșitul anilor optzeci ale secolului trecut, imediat după apariția acelui Stat italian corupt, ce va culmina mai târziu cu explozia organizației Mani Pulite: „Această societate italiană apare ca putrezită și epuizată moral. Toată, nu doar guvernul sau sub-guvernul: între cine stă înăuntrul palatului și cine stă afară există o corespondență. Corupția politicilor și a managerilor lor este o constantă în viața politică
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
cheie de continuitate față de cea descoperită la începutul anilor ’90. Este încă o corupție sistemică, în care conduitele, stilurile, mișcările actorilor implicați, apar încadrate în modele prefixate, urmând reguli codificate. Apar încă în vigoare - întocmai ca în istoriile dezvăluite de Mani Pulite - norme de comportament care facilitează identificarea unor parteneri de încredere, îi marginalizează sau pedepsesc pe cei onești și disidenți, îi instruiesc pe noii veniți, evită controverse periculoase, demolează riscurile. Cum arată - încă pentru puțin, dacă legea guvernamentală asupra interceptărilor
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
jos, adică de la viața ordinară a fiecărui cetățean care, așa cum am văzut, este primul nivel de viață care trebuie schimbat pentru a vindeca corupția. Ceea ce trebuie evitat, în mod absolut, și eventual combătut, explică Piercamillo Davigo, unul din protagoniștii organizației Mani Pulite, astăzi consilier al Curții Supreme de casație, este „dezinteresul și resemnarea cetățenilor”, deoarece ei „sunt terenul cel mai fertil pentru aderarea sau adaptarea la practica corupției”. Din acest motiv, a recunoaște și a analiza experiențele pozitive, a pune în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
anumit procedeu. Este indicat, în funcție de particularitățile elevului, a se recurge la un anumit algoritm fix de marcare a cuvintelor, silabelor, sunetelor. Dacă pentru cuvinte se optează la bătăile din palme, la despărțirea în silabe cel mai indicat procedeu este poziționarea manii copilului sub bărbia profesorului și a lui pentru perceperea tactila a deschiderii gurii la pronunțarea fiecărei silabe. 19 Se mai pot marca și prin bătăi ritmice în masă sau bătăi din picior. Oricare procedeu este utilizat concomitent cu rostirea fiecărei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
s? a uitat Iorga peste grani? a cu Ungaria ? i nu a v? zut dorin? a evreilor de a deveni unguri? A sesizat? o, dar a v? zut ? i c? �n Transilvania (? i �n Bucovina) evreii erau cei mai �nver? una? i du? mani ai na? ionalismului rom�nesc. Era totodat? sup? raț, pentru c? v?zuse c? p�n? ? i dup? unirea Rom�niei cu Transilvania, evreii sus? ineau men? inerea ? colilor cu limba de predare maghiar? , resping�nd oferta guvernului rom�n de a �nfiin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care era un mare admirator al lui Iorga, atunci c�nd era vorba de fundalul istoric al articolelor sale sau �n scrierea multor lucr? ri politico? istorice referitoare la evenimente contemporane, �Iorga confundă ac? iunea politic? cu opera istoric? �53. Du? manii lui l? au atacat pentru numeroasele inexactit?? i, dar av�nd �n vedere volumul imens al realiz? rilor sale, erorile lui Iorga devin relativ nesemnificative. De? i lucr? rile lui de �nceput s�nt precise, cele de mai ț�rziu las
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cei din via? a public? p? reau s? aib? un astfel de sim? , atunci c�nd Rom�nia avea nevoie de mai mul? i. Putem �n? elege �complexele de persecu? ie� ale lui Iorga dac? ? inem seama de num? rul du? manilor lui, c? ci chiar ? i paranoicii au du? mani. Talentele ? i realiz? rile sale i? au f? cut pe oameni s?? l invidieze, iar pozi? iile lui politice, istorice ? i literare i? au iritat pe mul? i; dac? ad? ug
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un astfel de sim? , atunci c�nd Rom�nia avea nevoie de mai mul? i. Putem �n? elege �complexele de persecu? ie� ale lui Iorga dac? ? inem seama de num? rul du? manilor lui, c? ci chiar ? i paranoicii au du? mani. Talentele ? i realiz? rile sale i? au f? cut pe oameni s?? l invidieze, iar pozi? iile lui politice, istorice ? i literare i? au iritat pe mul? i; dac? ad? ug? m la toate acestea temperamentul lui Iorga � care nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale Parlamentului rom�n con? în c�teva epitete vulgare memorabile. Iorga era numit �femeia cu barb? � sau chiar mai r? u (A.�C.�Cuza vorbea despre �menopauză� lui Iorga). Iorga tr? ia �ntr? o relativ? izolare. Ironia soartei const? �n faptul c? du? manii lui cei mai �nver? una? i erau colegii lui din domeniul literaturii ? i al politicii na? ionaliste care �nc? lcaser? principiile na? ionalismului s? u cultural. Iorga n? ar fi acceptat �n veci s? se �mpace cu Iuliu Maniu, liderul na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ea era organizat? pentru tinerii ardeleni, bucovineni ? i (�ntr? o m? sur? mai mic?) basarabeni ? i era menit? s? devin? un catalizator pentru solidaritatea cultural? a rom�nilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vod? ? i du? manii s? i la dou? zile de la detronarea să, era un act de r? zbunare politic? care relata rolul jucat de Dimitrie Sturdza (liderul Partidului Liberal) �n detronarea lui Cuza Vod?. Universitatea se bizuia pe subscrip? îi ? i dona? îi, statul nemi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? a oferit ocazia de a dob�ndi teritoriul pe care Rusia i? l refuzase �n 1878: �cvadrilaterul� Silistra. Lui Iorga i s? a permis s? poarte o uniform? militar? ? i a plecat �n nordul Bulgariei că s? participe la ceea ce du? manii Rom�niei numeau o �parad? triumfal? la?? �235, �n mă? ina prin? ului Br�ncoveanu. A str? b?țuț nordul Bulgariei �n compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s? a �ntre? inut concepeau Bulgaria numai �n termenii tratatului de la Șan Stefano, adic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu s�nt doar italieni de confesiune mozaic?; ei nu cunosc nici o alt? limb? , nici alte tradi? îi, nici alte ve? minte dec�ț cele italiene? ți ? i nu au avut �n trecut ? i nu au nici �n prezent rela? îi cu du? manii Italiei�35. Nu po? i s? nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare Iorga nu?? i d? dea seama de ce refuzau evreii s? se identifice cu Rom�nia? Ba da, ? i?a dat seama ? i �? i va schimba complet atitudinea dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ii, s�ntem mari patrio? i; dar, din p? cate, ne afl? m �ntr? o foarte, foarte nefericit? pozi? ie geografic?. Trebuie s? ac? ion? m �n direc? ia interesului na? ional, iar uneori trebuie chiar s? ne vindem ? ara du? manilor no? tri: dar, a avertizat el, nu efectu? m nici o livrare dup? v�nzare�. E greu de digerat o asemenea afirmă? ie, dup? cum greu de digerat este ? i atitudinea apusenilor care aveau s? justifice Ialta său s?? l sprijine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din punct de vedere politic�. Cu alt? ocazie, regele Ferdinand �? i exprimă p? rerea c? Iorga, �pe l�ng? incontestabilele lui calit?? i este necioplit�56. Lipsa de talent �ntr? ale politicii a lui Iorga era clar? ? i pentru du? manii s? i. Cotidianul berlinez scria: �Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din Rom�nia�, dar atenua afirmă? ia această, ad? ug�nd c? �este un om lipsit de orice sim? sau abilitate politic? �57. Prin 1922, ? ansele politice ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u, Eminescu. A continuat, de asemenea, s? scrie piese de teatru pe aceea? i linie că ? i mai �ntinte. �n ace? ți ani, Iorga a publicat multe lucr? ri de istorie ? i de politic? (atacuri, replici la atacuri ? i contraatacuri la adresa du? manilor s? i, precum ? i opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub form? de pamflet). A scris destul de pu? ine manuale pentru ? colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pl? cea ? i Duduia de? i unele dezv? luiri recente (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Rom�niei) pun aceste sentimente sub semnul �ntreb? rîi. Orice ar fi f? cut Carol, ca rege sau că șo? , p�n? ? i du? manii lui �l considerau un tat? bun ? i iubitor. Carol s? a proclamat singur ca fiind �primul ?? ran, truditor ? i primul slujitor civil al ț? r�mului s? u�. Dar el, �n toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cuno? țin? e economice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]