6,274 matches
-
cu FMI este inc... obiect de discuție între Guvern, BNR și experții instituției financiare internaționale; o tem... principal... este relația dintre deficitul bugetar, dezinflația și deficitele externe. Dialogul cu FMI privește o situatie oarecum inedit...: deși deficitele externe cresc, se manifest... o presiune constant... de apreciere a leului. De aici, exhortația de a diminua deficitul bugetului consolidat. C... un deficit bugetar diminuat ajut... dezinflația și limitarea deficitelor externe este de necontestat. Pe de alt... parte, a miza excesiv pe buget în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
producției. Morală: când formulezi o politic..., este bine s... identifici cauza derapajelor și s... folosești instrumentele mai eficace. Și în România, deficitele externe au crescut în ultimii ani, în timp ce liberalizarea contului de capital a devansat progresia stabiliz...rii macroeconomice. Se manifest... o presiune constant... de apreciere a leului, datorit... unor într...ri de capital mari, atrase de dobânzi ridicate și de prețurile sc...zute ale multor active. În ultimii ani, finanțele publice s-au consolidat, în pofida faptului c... avem inc... deficite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
menținut țintă de 5% pentru acest an, s... nu se fi menționat în raport abaterea probabil... de 1,6%, adic... s... se fi evocat numai riscul c... abaterea s... fie mare și în 2006, în lipsa unor politici strânse, și al manifest...rii unor șocuri neprev...zute. M... refer aici nu numai la aștept...rile inflaționiste, dar și la mesajul privind ț...ria și atitudinea politicii monetare. Am citit explicațiile date de autorit...țile de resort privind creșterea prețurilor interne la gaz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ei, față de nudurile pictate de aceștia ajungând la o agresivitate euforică, pe seama acestui mecanism provocator - nudul - nepierzând ocazia de a-și reitera fiabil tipuri de reactivitate și de atitudine, de la expansiune până la emoții, funcționând în regim liniștit trecând prin eșapamentul manifestelor, șoapta sorții îi biciuise făptura adunând în el tumulturi de voință strânse în cocoașa lui ca într-o carapace de broască țestoasă.“ O femeie din corpul de control și pază al muzeului, Lytynya Concard, îl surprinde pe Seec Nolty masturbându-se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
hărțuită, sacrificată în profitul unor extrapolări dezinvolte ajungând în cele din urmă la paradoxul unei reducții“, „nepierzând ocazia de a-și reitera fiabil tipuri de reactivitate și de atitudine, de la expansiune până la emoții, funcționând în regim liniștit trecând prin eșapamentul manifestelor“ etc. etc. La sfârșitul lecturii, mai apare un cocoșat: cititorul însuși, cocoșat de retorica greoaie a romanului, pe care a trebuit să o suporte pe parcursul a 200 de pagini. Buduca versus Einstein Editura Cartea Românească a publicat, recent, cu o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
asumă, prin extensie paradoxală, exteriorul său. Cu alte cuvinte, îi aparține și ceea ce nu-i aparține!“ În stilul său impetuos și hilariant, Florentin Smarandache a trimis la un moment dat pe adresa a numeroase reviste din România un fel de manifest prin care încerca să lanseze un curent literar inventat de el: paradoxismul. Redactorii revistelor respective au avut motive, atunci, să râdă cu lacrimi: noul curent era ilustrat de versuri caraghioase, de genul: „Intru / — Ieși, zice / Domnul nostru mă știa / credincios
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
A, încă ceva, ce să fac cu puștiul? L-am verificat, este curat, familie bună, cazier alb. Cam prostuț, ce-i drept, se băgă singur în căcat. 28 de zile arestat la Iași pe timpul tentativei din 14 decembrie '89 (împrăștia manifeste în care era scris despre niște portocale ce urmau să se vândă în Piața Unirii). Alte 40 internat la Socola (a evadat cu un pedofil pe care l-au împușcat băieții de la crimă organizată în Grădina Botanică). Școală militară abandonată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nesimțit!" După fiecare concluzie, procurorul lua un aer solemn, calm, demn, introspectiv, apoi, de unul sigur, se aproba ferm, fără dubii. 71. Nu era închis pentru prima dată, i s-a mai întâmplat în '89. Pe 14 decembrie, la Iași, manifestele anunțau despre niște portocale ce urmau să se împartă în Piața Unirii. A nimerit în mijlocul studenților. Jocul părea antrenant, repetau în cor ca la serbare (după tovarășa) versuri. Pe lozinci se crăcea libertatea. La ferestre, după perdele, impotenții frecau vrejul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și numai interesul principilor, afirm că este o politică foarte proastă din partea lor de a fi ipocriți și de a înșela lumea; este de ajuns să înșele o dată și vor pierde încrederea tuturor principilor. O anumită Putere declară, într-un manifest, principiile guvernării sale, iar apoi se comportă exact invers. Trebuie să spun că trăsături atît de șocante ca acestea zdruncină cu totul încrederea oamenilor. Cu cît contradicția vine mai repede, cu atît e mai grosolană. Pentru a evita o astfel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al doilea caz, nu ținem cont decât de anii de puternică fefertilitate stricto sensu, estimând că viitoarea scădere a natalității și a excedentului natural era deja înscrisă în tendințele demografice începând cu 1965-1966... Orice s-ar întâmpla, este un contrast manifest între media procentelor anuale franceze de natalitate ale anilor 1930 (15,73 ‰) și cea a raporturilor înregistrate de la 1946 la 1965 (19,00 ‰) sau chiar de la 1946 la 1975 (18,1‰). Aceasta este epoca în care Franța depășește pragul de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sfinții. Mă gândeam la început să redactez un Prolog mai amplu, intitulat „Portretul unui ortodox fără barbă și sutană”, dar am renunțat din două motive foarte simple. Primo, consider inutilă orice justificare de ordin metodologic și ridicol din start orice manifest programatic. Fiecare cititor are discernământul, inteligența, capacitatea de a descoperi singur validitatea sau invaliditatea analizelor mele. Secundo, orice explicație se dovedește sterilă în fața ideologiei și a parti-pris-urilor bine cimentate. Volumul se justifică prin sine însuși, altfel nu și-ar avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
într-o alternativă fecundă, pe de o parte, la existențialismul sartrian, iar pe de altă parte, la marxismul althusserian. În 1937, Yves Congar publică o carte de pionierat în materie de ecumenism, Chrétiens désunis, și tot în același an apare manifestul lui Marie-Dominique Chenu, Une école de théologie: le Saulchoir, care vizează reformarea tomismului din interior. Deși situabil la „stânga”, cu alunecări uneori agasante spre zona politică, Chenu rămâne unul dintre cei mai interesanți reformatori ai secolului XX și una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
eu am deja pregătit răspunsul, în speranța că nu vom fi expulzați, eu și versul: "Nu-i altceva decât obsesia noastră biblică, deșertăciunea deșertăciunilor..." Altfel, toate-s vechi și nouă toate. A. 21 Zi-i, bă, care-i treaba cu manifestele?... Credeai că scapi de mine, chiar și-n Ferentari? Și-n gaură de șarpe te găsesc. Burtă Multă își scosese șapca, o așezase pe biroul directorului, ca pe un trofeu, și o mângâia din când în când, de parcă aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a așezat-o pe cap, ca peste o masă de carne aruncată pe foc mic și, înainte de a trânti ușa, mi-a strigat peste umăr: "Las' că te dau pe mâna specialiștilor, viperă spurcată ce ești! O să spui și despre manifestele pe care le-ai supt de la mă-ta!..." Și pentru ca tacâmul surprizelor să fie complet, directorul mi-a întins un pahar cu apă. M-a luat ușor de mână, m-a ridicat de pe scaun și mi-a spus ca unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pahar cu apă. M-a luat ușor de mână, m-a ridicat de pe scaun și mi-a spus ca unui prieten: Cred că n-ar trebui să te amesteci prea mult în treburile oamenilor mari..." Adevărul este că erau frumoase manifestele, iar Burtă Multă avea tot dreptul să știe, îmi ziceam eu, care sunt talentații aceia care le realizaseră. De pildă, toarășul mare despre care noi învățam poezii frumoase la școală era desenat cu un cârnaț în gură și i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
inimă, pentru că zicea cam așa: "Nenorociților, l-ați omorât pe Onuț!"... Ajunsese vestea tocmai în Ferentari. Și tocmai în vreme ce noul profesor de muzică se chinuia să ne patrioțească, insistând pe linia melodică Partidul, Ceaușescu, România, pe sub bănci circulau vesel aceste manifeste. Iar nesimțiții, în loc să fie cuceriți de vers și muzică, se distrau de mama focului. Am crezut că și-ar dori să se prăbușească toate cerurile peste el, când a dat cu ochii de primul manifest. Avea proful o moacă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe sub bănci circulau vesel aceste manifeste. Iar nesimțiții, în loc să fie cuceriți de vers și muzică, se distrau de mama focului. Am crezut că și-ar dori să se prăbușească toate cerurile peste el, când a dat cu ochii de primul manifest. Avea proful o moacă de condamnat la moarte. A ridicat spre ochi manifestul cu deliciosul cârnăcior și n-a putut rosti decât atât: "Mâna ta, Z! Am auzit despre tine..." Mă iubea nespus de mult în clipa aceea; era clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și muzică, se distrau de mama focului. Am crezut că și-ar dori să se prăbușească toate cerurile peste el, când a dat cu ochii de primul manifest. Avea proful o moacă de condamnat la moarte. A ridicat spre ochi manifestul cu deliciosul cârnăcior și n-a putut rosti decât atât: "Mâna ta, Z! Am auzit despre tine..." Mă iubea nespus de mult în clipa aceea; era clar. Știa la poarta cui bate talentul de pictor de manifeste. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ridicat spre ochi manifestul cu deliciosul cârnăcior și n-a putut rosti decât atât: "Mâna ta, Z! Am auzit despre tine..." Mă iubea nespus de mult în clipa aceea; era clar. Știa la poarta cui bate talentul de pictor de manifeste. M-am uitat și eu, ca omu', și chiar m-am amuzat. Era o reacție la prima vedere. Îl invidiam pe artist și mai că mă mândream, pentru că mi se așezase pe umeri povara acestei glorii estetice. Când, stingherit, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
așezată savant pe frunte a zâmbit ceva în genul "auzi, puștiule, e ceva creier în căpățâna asta a mea, nu ți-ai dat seama?" Celălalt, mai terestru, a rezumat dezamăgirea într-un zâmbet acru... Vrem doar atât: cine a făcut manifestele, cine te-a pus să le arunci pe stradă!... Oho! Stilații își pierduseră răbdarea... Clar: o băgasem pe mânecă. Ies în scenă, în rolul personajului sincer: "Care manifeste? Care..." Băi, țâcă, uite despre ce este vorba... Atunci am simțit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
universal a Parlamentului Religiilor Lumii (1993) și propunerea InterAction Council pentru o Declarație universală a obligațiilor omului. A fost chemat de către secretarul general al ONU, Kofi Annan, să facă parte din grupul de personalități care a redactat, pentru Națiunile Unite, manifestul Crossing the Divide. Dialogue among Civilizations (2001), iar, în anul 2008, i-a fost decernată "Medalia de aur Otto Hahn" pentru Pace. Este fondatorul și președintele Fundației Weltethos. (c) 2009 Hans Küng, Was ich glaube (c) 2013 Institutul European Iași
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
globales Ethos. Der globale Markt erfordert neue Standards und eine globale Rahmenordnung (Companiile globale etica globală. Piața mondială necesită noi standarde și un cadru normativ global). Multe idei pe care le-am susținut în aceste scrieri au fost transpuse în Manifestul pentru Națiunile Unite Crossing the Divide (Depășind diviziunea), care în germană a fost tradus ca "Brücken in die Zukunft" (Punți spre viitor), întocmit în 2001. Fac parte dintr-un "Group of Eminent Persons", compus din douăzeci de membri, și am
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unui raport cu obiectivul de a promova dialogul între culturi privitor la o nouă paradigmă de relații internaționale; în același timp, am putut învăța de la mulți alții. Pe 9 noiembrie 2001 (nu cu mult după fatalul 11 septembrie), am prezentat manifestul nostru, secretarului general și Adunării Generale a Națiunilor Unite reunită într-o sesiune plenară. Cu acea ocazie am ținut următoarea conferință, care documentează viziunea mea realistă despre viitor: "În fața actualelor derapaje și confuzii, mulți se întreabă: secolul XXI va fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cedăm disperării. Voi privi acum foarte rapid către trecut pentru ca după aceea să privesc la viitor: când eram student m-au impresionat foarte mult dialectica istoriei a lui Hegel (Prelegeri de filozofie a istoriei) și cea a lui Karl Marx (Manifestul Partidului Comunist). Dar mi-am dat seama curând că se trata despre niște construcții idealiste sau materialiste. În istorie nu există nici o lege asemănătoare legilor naturii. Cursul istoriei nu este determinat de reguli în care se pot deduce principii pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a înlătura sau de a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]