2,193 matches
-
bine să se întoarcă? Să fi lăsat ziua să treacă de la sine, lină, nemișcată, într-o letargie cotidiană vecină cu toamna blândă de afară? Dar dacă mâine avea să vină frigul? Dacă iarna s-ar instala înainte de vreme, scuturându-și mantia albă și grea peste oraș aidoma unei avalanșe necruțătoare? Nu. Trebuiasă-și învingă teama, să-și forțeze aceste picioare, să se miște cu ele, să ajute sângele să facă întregul tur prin corpu-i, nu să se oprească la jumătate. Altfel, ar
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_drum_fara_intoarcere_cristea_aurora_1391540103.html [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
am și experiența asta! De-acum norocul îmi va da târcoale, încât, deși înfometat de el, o să mă facă să-l alung și spre alții! mărturisi în falset Papa. Toți râseră de întâmplare, de reacția colegului... Totuși Miramoț sesiză sub mantia disimulării reala credință a colegului în superstiția respectivă. Din momentul acesta îl privi cu mai mare simpatie, chiar dacă înainte îi atribuise doar modesta etichetă: omul cu bancurile. Nu se văzuse cu el din adolescență, nu știa nimic despre epopeea lui
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
copac sau de o floare (tufă de trandafir, mușcată etc.) semnificația fiind că, persoana ce l-a purtat să fie frumoasă asemenea florii de care l-a legat. În grădinile noastre, primele flori care ne răsfață privirea sunt ghioceii. Cu mantia lor argintie risipesc din pocalul petalelor: voioșie, optimism, victorie. Da, victorie înaintea gerului aprig al iernii pe care reușesc să-l învingă de fiecare dată, în luptă dreaptă, desigur. De la această micuță floare, noi, oamenii, avem de învățat multe lucruri
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sol_voios_de_primavara_cornelia_viju_1329840018.html [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CÂNT... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Viața are o limită, iubirea nu... nu irosiți viața, iubiți-vă ! De-ai fi aproape O mantie ți-aș face. Sărut lângă sărut Aș așeza. Sărutul meu l-aș pune Să te'mbrace. Apoi și nasturi, Și perle, Și pietre prețioase, Și mii de diamante, Tot din sărutul meu Aș pune peste ea. Referință Bibliografică: Cânt... / Marin
CÂNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1464945461.html [Corola-blog/BlogPost/383623_a_384952]
-
greu, Selenar, umbrind pe clape de mister Om și petala, pașii pierduți, tu și eu, Jumătăți disparate dintr-un întreg efemer. M- am risipit cu uimire de floare În șoaptele tale, grădină a lumii, Primăvara, zeița stăpâna, din soare Din mantia cerului, din menestreli, străbunii, Am încropit, din crâmpeie de vis, O minune cu petale de carte, Balsam zilelor mele, ale tale, promis De pe- atunci, când viața- mi ținea parte... Referință Bibliografica: ÎN TRUPUL PRIMĂVERII / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN
IN TRUPUL PRIMAVERII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1460481237.html [Corola-blog/BlogPost/380845_a_382174]
-
Dantelă albă îmbracă iarna în nunta Crivățului soață, pe când cumplitul ger îi sparge coroana falnică din gheață. Întinde brațele spre stele și le culege-n pletele de fum, în timp ce-alaiul și-l așteaptă fantasme desenând pe drum. În mantia-i năucitoare, capcană cerului întinde, furându-i norii, scuturându-i, lăsându-i fără de veștminte. Dansează-n ritmul ielelor nebune de bucuria cununiei înghețate în care el, ursitul nestatornic, de dragul ei și pentru ea va bate. Brazii împodobiți, vor străluci în
NUNTA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416972146.html [Corola-blog/BlogPost/376775_a_378104]
-
le jucase o festă atunci, dar fără să știe calea lor fusese stabilită de Creatori chiar la impulsul inițial. Acum se vor reîntâni în real fără a ști unul de altul . Amândoi aveau forma chipului lor selenar acopirită cu o mantie a tăcerii prin care nu puteau simți sau intui nimic din recunoașterea inițială. Fără să știe, Marna își ține Alesul de mână ne intuind nimic din ce o așteaptă și tremura toată la ce gând știa că urmează. Își foia
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1489760807.html [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
astrală a unui sărut celular, pot ? Merit să îl primesc ? Apropie - te gândului, întreagă, fără foșnet și dă sens universului meu dominat de ce văd aud și simt la trecerea ta. Mă lași să te cuprind în brațele mele galactice, cu mantia undelor grvitaționale pe vecie să-ți înfășor impulsurile inițiale ? Marna se topise de mult în descătușările firii . De cum l-a zărit venind dintre stelele ei căzătoare a știut că el este așteptarea venită. Chemarea îi spunea să nu mai stea
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1489760807.html [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
bătând în clocot viu. Copilă când eram, știam că toamna-i moartă Și o vedeam mereu cu sufletul uscat De vânturi seci ce-i pârjoleau prin doruri, Săpându-i prin dârele de lacrimi în obraz. Nesigură m-am ghemuit sub mantia-i de frunze, În tulbura-i neliniște și-n freamătu-i gemut, Și m-am topit prin golul din sufletu-i fierbinte, Ce sta strivit și stors de sânu-i gârbovit. În sufletul de toamnă găsit-am ascunziș, Și-am îngropat pe
ȘI TOAMNA ESTE VIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474453986.html [Corola-blog/BlogPost/384398_a_385727]
-
TIMPUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (gând de zi 31) zvâcnește timpul în grota necunoașterii izbucnește lumina în plin de gânduri tulburător de frumoase ilizibile cuvintele se aștern pe mantia sărbătorilor colbul drumului își ascunde grăunțele de nisip în poala hotarului frontierele sunt deschise în inimile oamenilor de unde atâta rostire când tăcerea-fluid al bucuriei răspândește boabe de grâu în inima pământului și ascultarea devine pas din pas în darul sfânt
ZVÂCNEŞTE TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zvacneste_timpul_anne_marie_bejliu_1388513320.html [Corola-blog/BlogPost/347613_a_348942]
-
covorul ierbii, ud. Și liliacul irizând avid și blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de lacrimi și fervoare, îmbobocind timid, lăsând Și farmec și iubire la un loc Din mantia cerească, din scântei și foc Al cerului, sublim și tainic, unduiosul joc Cu îngeri pogorați din ceruri în fine petale de noroc. Să nu le rupi, e interzis, știut Magniolia- i arbustul dăruit și sfânt. N- ai voie să- i
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461592667.html [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vreau aripi de zbor, peste timp... Să fiu iarăși prim-anotimp, Pe veci, tânăr să fiu aș vrea, Cu ochi de granit, jad de stea. Pe umeri, sub mantii de flori, Să-mbrac ale vieții culori, Să beau din pocalul cu vin, Veșnic tânăr, vesel, senin. În nopți fermecate, spre zori, Să simt ai iubirii fiori, Covoare de-amor pe alei, În parcul cu-aromă de tei. Te-ntoarce
VEŞNIC TÂNĂR de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1448188368.html [Corola-blog/BlogPost/382632_a_383961]
-
Acasa > Strofe > Atasament > PREOCUPĂRI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Uneori mă retrag în bârlogul tăcerii, mă înfășor în mantii de cumpătare să-mi pot echilibra pașii. Învăț rotirea în baletul vieții și urc spre cer într-o hipnotică îmblânzire a scindărilor. Îmi ocup timpul cu trasarea de priorități, testarea temeliilor, urcușul pe creste fragile , cu înotul între tâmplele gemene
PREOCUPĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1440613540.html [Corola-blog/BlogPost/362946_a_364275]
-
parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile ce tac... Citește mai mult În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină,Prinzând în carne rădăcină,Transcend al inimii iatac.Se-mbracă liniștea în frac,Singurătatea e regină
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
glas, parcă suspină,Prinzând în carne rădăcină,Transcend al inimii iatac.Se-mbracă liniștea în frac,Singurătatea e regină,În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină.Cu zâmbet cât un vârf de acși mlădiere de felină,Răsfiră mantia lor fină,Peste trecutul meu opac.În suflet, florile ce tac...... XV. CULOAREA AMĂGIRII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă, Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Doamne ferește, mai multe daruri, decât îi putea el aduce! În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor”, lângă fereastră. Călina nu avea altă treabă, decât să caute sub mantia lui verde și bogată, cu iz de rășină. Îl găsea dimineața, în ziua de Ajun și îl admira extaziată. Era o frumusețe! (Se pare că avea bun gust Moșul ăsta, chiar așa bătrân, cum se spunea că este!) Plin de
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Doamne ferește, mai multe daruri, decât îi putea el aduce!În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor”, lângă fereastră. Călina nu avea altă treabă, decât să caute sub mantia lui verde și bogată, cu iz de rășină. Îl găsea dimineața, în ziua de Ajun și îl admira extaziată. Era o frumusețe! (Se pare că avea bun gust Moșul ăsta, chiar așa bătrân, cum se spunea că este!) Plin de
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
cu putere în poartă. - Cine e acolo? auzi o voce groasă și tunătoare. - Sunt Ador Prințul de la Răsărit și îl caut pe Vrăjitorul din Nori. - Ce treabă ai cu el? deschise poarta un pitic șchiop și chel înfășurat într-o mantie roșie, strălucitoare. Ador privi piticania și chibzui puțin dacă să vorbească cu ea sau să o izgonească și să pornească în căutarea marelui vrăjitor. Până la urmă, amintindu-și învățăturile vânturilor, începu să îi povestească piticului despre frumusețea fetei de împărat
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469783491.html [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
zmei, după care porni să găsească Pasărea Paradisului. Aripile îl purtară timp de două zile și două nopți pe deasupra munților, până ce ajunse în apropiere de peștera din care coborau treptele spre castelul zmeilor din inima pământului. Ascunzându-și aripile sub mantie, Ador se prefăcu că este un om sărman care caută să fie argat la curtea zmeilor, iar Muma-Zmeilor, bătrână și sătulă de pretențiile celor șase feciori ai săi, îl angajă imediat pe flăcăul acela tânăr și puternic. Nici nu se
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469783491.html [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
deodată, își scoase paloșul și se repezi să taie capul păsării care cânta adevărul. Atunci, Ador se arătă în fața tuturor, iar Pasărea Paradisului îi zbură pe umăr. Îl însoțea Vrăjitorul din Nori, cu barba lui lungă și roșie și cu mantia strălucitoare, purpurie. Nici nu clipiră bine cei prezenți în sala tronului că vrăjitorul îi transformă pe cei doi prinți mincinoși în doi șoareci, care își luară tălpășița chițăind din acel palat. Se încinse apoi o nuntă mare, Ador se cunună
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469783491.html [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce în vad cântece de dor, de dragoste, de durere, cântece de colind născute în mantie de sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toți trei se lipesc unul de celălalt, de amintire
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
și la Ermitaj Statuile de daci stau și așteaptă, Nu este orb mai mare decât cel Care nu vrea strămoșii să îi vadă. De secole dacii din parcuri Privesc trecătorii, mulți la număr, O pasăre se mai odihnește Pe faldul mantiei prinsă pe umăr. Iar în depozitele prăfuite, Câte-un păianjen țese pânză Pe umăr sau în palma unui dac... Cine să le poarte de grijă? Cine să le redea identitatea? Să le descifreze misterul Și să-i readucă acasă Simbolic
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Istorici_repetenti.html [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AMURG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Amurgul ca o mantie din cer se așază Pe trupul obosit, ascuns de ierbi flămânde, Simt dincolo de mine o mână ce veghează Și c-o iubire mare mă mângâie pe frunte. Departe-n zarea neagră luminile se sting Ca lumânări de ceară ajunse la
AMURG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1471170762.html [Corola-blog/BlogPost/365195_a_366524]
-
Sora lui, Mușcata, rebelă și plină de personalitate, fugise în lume cu sălbaticul Mac, hipnotizată de puterea lui de seducție. Vântul adia ușor. Se făcea simțit, aducând cu el reinnoirea primăvăratecă a vegetației. Diafană, Crăiasa Florilor a apărut învăluită în mantia de albăstrele, frezii și narcise. Florile de câmp îi țineau trena din viorele. -Bine v-am regăsit, dragii mei! A sosit vremea să împrospătam pământul. A împrăștiat semințele magice, animând atmosfera. Nuanțele crude ale anotimpului au pastelat gama de culori
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_primavara_camelia_constantin_1332081194.html [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
cu un parfum care te reprezintă. doar când e vb de orice altceva decât respect față de sine, vorbim de fițele de prost gust. așa cum ai zis, tot ce e făcut cu un scop de supracompensare iese în evidență că o mantie de aur ce acoperă de fapt un rahat. Frumos zis și făcut! uite și o revoluție de e-fite, One Day Without Google ce zici, te coafează? Hahahaha Și eu am fost o “fitzoasa” traumatizata de caimacul din lapte. Anyway
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]