2,351 matches
-
faimoși este romancierul japonez Yukio Mishima, care și-a pus În acord convingerile și faptele prin sinuciderea sa rituală din 1970. Există astăzi traduceri bune În franceză ale acestor lucrări. Michel Random, care a realizat un film remarcabil despre artele marțiale japoneze, a oferit prin cartea sa, Japon, la stratégie de l’invisible, o referință de calitate pentru cei ce vor să abordeze această cultură atât de aparte a strategiei și a luptei. Mai aproape de noi, Bernard Nadoulek, În abordarea sa
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
-și dezvolta propriul do, calea lor, și de a fi juști. Justețea trimite la noțiunea de adevăr, dar trebuie Înțeleasă și În raport cu timpul, cu ritmul ce se impune, cu adecvarea la circumstanțe care favorizează, În cele din urmă, armonia. Artele marțiale, arta florală sau ceremonia ceaiului reprezintă câteva dintre expresiile sale, iar antrenamentul continuu educă sensibilitatea, desăvârșind-o. Această stare de perfecțiune, care, pentru un spirit occidental mai marcat de transcendență decât de imanență, pare imposibil de atins, se manifestă În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ba-ul favorizează porozitatea Între serviciile și departamentele organizației, iar același lucru se Întâmplă către exterior. Se creează ba-uri cu parteneri și chiar cu concurenți, pentru a contribui la do-ul Întreprinderii. În trecut, marii maeștri ai diferitelor arte marțiale din Japonia obișnuiau să se Înfrunte pentru a-și dovedi iscusința, Înfățișându-se dinaintea judecătorului de pace al realității. Societatea informațională generează o nouă concepție a Întreprinderii chemate să contamineze modurile organizaționale ale administrațiilor, ale colectivităților locale, ale școlilor și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o rutină, Înțeleasă În Occident ca o secvență mecanică și impersonală, care este deci tocmai mijlocul de a nu te implica și de a te proteja În raport cu o sarcină repetitivă inevitabilă? În Occident, kata este cunoscută În principal prin intermediul artelor marțiale. În karate, termenul desemnează o suită de mișcări și de lovituri codificate la maximum, pe care adepții le reproduc urmărind scrupulos o succesiune inalterabilă. În aceste concentrate de protocol tehnic, maeștrii japonezi au condensat o Învățătură ce le permite practicanților
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
i-a adus reputația și succesul. Rolul și calitatea lui de sensei În Japonia determină să ofere și să reproducă directivele acestei kata rămânând fidel etapelor sale succesive. El Își Îndeplinește această sarcină la fel ca un maestru de arte marțiale, de shodo, de ikebana sau de ceremonia ceaiului, reproducând În fața adepților kata sa și transmițându-le-o prin simțuri, de la hara la hara, În cadrul unui rit Înscris În funcționarea tradițională a societății japoneze. Expunerea SECI de către creatorul lui este impregnată
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
asupra spațiilor relaționale dintre fapte, obiecte și ființe, căci aceste vacuități sunt matricea a ceea ce va fi sau, mai exact, a ceea ce devine. Pictura tradițională chineză, ca și cea japoneză, acordă o mare importanță spațiilor relaționale dintre forme. În artele marțiale, noțiunea de ma-ai desemnează spațiul-timp ce separă doi parteneri. Calitatea acestui ma-ai variază În funcție de abilitatea fiecăruia și de circumstanțele În care cei doi se găsesc. Pentru Sun Tzu, arta războiului este ca apa ce ia forma recipientului care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Împărtășirea experienței, discuțiile și comentariile, concluziile și punerea lor imediată În practică au transferat trucurile meseriei care Îi diferențiau pe excelenți de medii. Se regăsește aici acea convingere japoneză că ucenicia se face pe teren (pe tatami, ca În artele marțiale) și că trebuie să transpire Împreună pentru a Învăța. Instruirea teoretică verbală nu e suficientă, se Învață și cu ajutorul corpului. Dincolo de cei 240 de formați În câteva luni, la Nippon Roche, s-a dezvoltat o emulație generală, după logica dominoului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
imensa și discreta plăcere de a parcurge una dintre cele mai faimoase grădini japoneze la sfârșit de iarnă, de a descoperi subtilitatea nesfârșită a funcției gheișei și de a merge În pelerinaj la dojo-ul În care maestrul Ueshiba, creatorul artei marțiale aikido, s-a retras spre finalul vieții. Toate mulțumirile noastre peisajelor, izvoarelor de apă caldă, hotelierilor, bucătarilor cu cuțite agile și precise, cireșilor În floare, exploziilor de culori ale mulțimilor de azalee din Tokyo și tuturor acelor chipuri indescifrabile ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cazul societății Eisai, În a doua parte a cărții. Cartea schimbărilor. Arta caligrafiei. Arta aranjamentului floral. Vom reveni asupra acestei noțiuni de ADN, mai cu seamă În cazul creatorilor firmelor Sony și Honda. Intersubiectivitate, in between, cu referire la artele marțiale. Plecînd de la caracteristicile și evoluția acestui Între (in between), se decide rezultatul. Se vorbește atunci despre ma-ai, care este o combinație de timp și spațiu ce separă protagoniștii și definește o limită dincoace de care există siguranța. În schimb
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Philippe Troussier a condus selecționata Japoniei pînă În optimile de finală ale Cupei Mondiale din 2002 (n.tr.). Această referire la „codul genetic” al Întreprinderii trimite la filozofia zeităților kami, formă de animism japonez. În dojo-urile unde se practică artele marțiale japoneze, fotografia fondatorului de pe peretele de onoare (kamiza) incarnează prezența sa. Slogan introdus de fondatorul grupului. Acest concept a fost sugerat de autor la Tokyo Knowledge Forum, organizat de Knowledge Management Society of Japan În martie 2005. El asociază cunoașterea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În stare să ne observăm greșelile, e bine să ne căutăm pentru un timp oponenți redutabili, capabili să ne penalizeze slăbiciunile sufletești. * „Nu te Însoți cu nimeni prea mult. Te vei bucura mai puțin, dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Fiindcă egoismul structural al omului Îl face să suporte cu greu eventuala bunăstare sau superioritate sufletească a celuilalt. * „Anaxagora Învață că toate animalele posedă rațiunea activă, dar nu rațiunea pasivă, care este, oarecum, interpreta inteligenței.” (J.W. Goethe) Rațiunea animalului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și putere, de lumină și orbire, de micime și grandoare, nu Înseamnă a-i face proces, ci a-l defini” (D. Diderot). * „Nu te Întovărăși cu nimeni prea mult. Te vai bucura mai puțin dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Negreșit, sunt puțini oameni care să nu abuzeze de Încrederea pe care le-o acorzi, la un moment dat. * „Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin Îngăduință, pe cel rău prin bunătate.” („Mahăbhărata
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Syrus) Regretele sînt o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a Îndrepta, de exemplu, o nedreptate făcută cuiva; trebuie efectiv să repari nedreptatea respectivă printr-un gest de considerație, de bunătate. * „Cine plînge fără martori, acela suferă cu adevărat.” (Marțial) Dacă În plînsul cu martori, „plînsul” este mai mult de ochii lumii, În plînsul de unul singur, el exprimă regretul pierderii, pe moment cel puțin, a respectului față de sine. * „Rușinea nu se poate Învăța, ea este ceva Înnăscut.” (P. Syrus
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Lucrețiu propune o epistemologie radical demistificatoare. Instrumentul lui? O rațiune polemică, în sensul primar al cuvântului: cine pleacă la luptă, conduce asalturi, dă lovituri crâncene și se hrănește cu cadavre părăsite pe câmpul de bătălie intelectual. Poemul expune o odisee marțială contra a tot ceea ce îi împiedică pe oameni să se bucure, deci să trăiască: temeri, frici, iluzii, ficțiuni, fabulații. Pe linia de ochire se află mitologiile laice și religioase. Nici zei, nici maeștri, doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
București, 1955; Pavel Antokolski, Pe-o ulicioară dincolo de Arbat, București, 1956 (în colaborare cu Anton Antonescu); Racine, Teatru. Fedra, pref. Elena Vianu, București, 1959; S. I. Marșak, Despre un hipopotam. Cum să te porți. Poveste despre doi pisoi, București, 1960; Marțial, Epigrame, București, 1961; La Fontaine, Fabule, pref. N.N. Condeescu, București, 1963; Vladimir Ciokov, Versuri, București, 1964; Marcel Aymé, Omul care trece prin zid, pref. trad., București, 1965; Stephen Leacock, Povestiri umoristice, pref. trad., București, 1965 (în colaborare cu Micaela Ghițescu
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
producția și planificarea industrială. Aleksandr șliapnikov, un aliat al ei, și alți sindicaliști erau alarmați de rolul tot mai dominator al tehnicienilor, birocrației și centrului partidului și de excluderea organizațiilor muncitorești. În timpul războiului civil, metodele de conducere bazate pe legea marțială erau poate de Înțeles, Însă, o dată conflictul aproape câștigat, În joc părea să fie Însăși direcția În care se Îndrepta construcția socialistă. Kollontai lupta pentru cooperarea cu sindicatele În materie de coordonare a industriei, având În spate o bogată experiență
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
urbane și o revenire la economia bazată pe schimburi. Apoi, cei patru ani de război civil au distrus și mai tare relațiile sociale existente și, În plus, i-au Învățat pe bolșevicii greu Încercați metodele „comunismului de război”: rechizițiile, legea marțială, coerciția. Lucrând pe un teren social nivelat și nutrind ambiția extrem-modernistă de a fi recunoscuți ca pionieri ai primei revoluții socialiste, bolșevicii aveau planuri mari. Aproape totul era imaginat la scară mare: de la orașe și clădiri individuale (Palatul Sovietelor), la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
general, lamentabil. Erau doar un fir de praf față de campania de colectivizare totală ce avea să se deruleze un deceniu mai târziu. Nereușind să modifice peisajul rural, bolșevicii au făcut apel la aceleași metode de tribut forțat, sub amenințarea legii marțiale, pe care le folosiseră și predecesorii lor țariști În vremea războiului. Termenul de „lege marțială” sugerează o ordine ce lipsea În realitate. În timpul crizei agricole din primăvara și vara lui 1918, satele erau jefuite de bande Înarmate (otriadî) - unele autorizate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să se deruleze un deceniu mai târziu. Nereușind să modifice peisajul rural, bolșevicii au făcut apel la aceleași metode de tribut forțat, sub amenințarea legii marțiale, pe care le folosiseră și predecesorii lor țariști În vremea războiului. Termenul de „lege marțială” sugerează o ordine ce lipsea În realitate. În timpul crizei agricole din primăvara și vara lui 1918, satele erau jefuite de bande Înarmate (otriadî) - unele autorizate, iar altele alcătuite spontan de orășeni Înfometați - care luau tot ce se putea. Chiar dacă se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Vergiliu în opera lui Giosuè Carducci. Cealaltă tendință este ilustrată de tălmăcirile înnoitoare din Homer (G. Murnu, Cezar Papacostea), Teocrit (T. Naum), Lucrețiu (D. Murărașu), Catul (T. Naum, G. Murnu), Horațiu (N.I. Herescu, C. Niculescu, V. Georgescu), Vergiliu (V. Georgescu), Marțial (V. Georgescu) sau Iuvenal (I.M. Marinescu). Unele dintre articole anunță interesul autorilor pentru subiecte care îi vor preocupa constant; așa, de pildă, Cezar Papacostea scrie despre locul literaturii și al filosofiei în existența grecilor, D. Murărașu studiază opera lui Lucrețiu
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I, 1957), precum și pentru numeroase ediții din scrierile lui Anton Pann. Îngrijește și prefațează ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius, Iuvenal, Marțial), colaborează cu capitolele Iuvenal și Aulus Gellius la Istoria literaturii latine, elaborată de colectivul Catedrei de limbi clasice de la Universitatea din București (1986). Alcătuiește cursuri universitare (Morfologia istorică a limbii latine. Substantivul, 1985) și manuale școlare de limba latină. În
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Versuri și proză, București, 1960, Poezii. Memorial de călătorie, pref. Pompiliu Marcea, București 1961, Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1969, Opere, I, pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
intenția lui Saddam Hussein: voia să invadeze Kuweitul sau să impună adoptarea unor concesii financiare? În schimb, un agent bine plasat din statul-major al Armatei poloneze a informat cu privire la decizia secretă a Guvernului polonez din 1981 de a impune legea marțială pentru a zdrobi Solidaritatea, mișcarea sindicală independentă 87. Pe scurt, înțelegerea intențiilor inamicului, a strategiei sale și a percepției pe care o are cu privire la situația în care se află este, deseori, cea mai de preț informație. Interceptarea comunicațiilor dintre conducerea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lui Florin Vasiliu (Matsuo Bashô - „sfântul haikuului”, Poemul pillatian într-un vers și haikuul japonez și extrasele din volumul Japonia în 111 ideograme), cele câteva recenzii semnate de Virgil Bulat, Vasile Igna, Al. Chiriac, articolele lui Ștefan Doncea despre artele marțiale și ale lui Mircea Luca despre shintoism și buddhism, succintul curs de introducere în gramatica japoneză al Angelei Hondru. Un fapt notabil este că în jurul revistei au luat naștere cenacluri în mai multe orașe din țară. La H. au mai
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
se situează în continuarea „Literatorului” și prin atacurile violente la adresa lui Titu Maiorescu, G. Coșbuc și C. Dobrogeanu-Gherea. Macedonski îi consacră un medalion lui Gr. H. Grandea, socotindu-l „trăsătura de unire” dintre clasicismul nostru și modernitate. Articolul Literatura modernă, semnat Marțial (Al. Macedonski), apreciază că rafinamentul, complexitatea de simțiri, caracteristice sensibilității moderne, duc în poezie la complicație artificială și la prețiozitate și recomandă apropierea de trecut, „de natural, de simplu, de clasic”. Este elogiat Paul Verlaine, poetul genial al nevrozei, care
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]