1,101 matches
-
favorizate de o situație economică mediocră: recolte mai mult decît slabe duceau ici și colo la cîte o adevărată foamete. Populația cerea pîine. La Milano, o răscoală populară, soldată cu un mare număr de morți și răniți, a costat guvernul marchizului Rudini, șeful partidului conservator. Consecință a acestei sărăcii și a slabelor venituri la buget, moneda se deteriorase (cînd am sosit la Roma opt livre valorau un franc francez...), iar cînd coborai din Italia de nord în cea de sud, dădeai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pete de la picioare fuseseră vopsite pentru a permite înșelătoria. Din treaptă în treaptă, justiția ajunse la Maes, iar arestarea sa duse la descoperirea că era unul din șefii camorrei italiene. A rezultat o serie de scandaluri: chiar la Roma, fiul marchizului Rudini a fost interogat de judecătorul de instrucție; la Paris, președintele Clubului din Rue Royale a demisionat, împreună cu tot comitetul, cînd s-a descoperit că niște servitori, afiliați la camorra, măsluiau jocurile de cărți (o piesă a lui Boniface, jucată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să devină șef de guvern la 82 de ani... Zanardelli, șiret, chițibușar: cu aspect exterior foarte neglijent cînd era președintele al Camerei, deputații pretindeau că la toaleta președinției, periile și pieptenii prinseseră pînze de păianjen... Partidul Conservator era condus de marchizul Rudini, tip de mare senior sicilian, cu barbă decorativă, monoclu, disprețuind efectele oratorice de la tribună, care se străduia să echilibreze bugetul prin drastice reduceri de cheltuieli, mai ales în serviciile din străinătate de la cel al școlilor (alias propagandă) mai întîi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Italiei în războiul dintre 1914-1917. Luzzatti plimba în incinta Camerei și prin ambasade o jovialitate cordială nesigură. Om de finanțe foarte abil, specialist în probleme economice, era socotit un maestru în manevrele de pe culoarele de la Montecitorio 40. O nouă figură, marchizul Prinetti, venit de la Milano și din marea industrie, căsătorit cu o marchiză din familia Adda, descendent din Choiseul-Praslin, deținea portofoliul Afacerilor Externe; colaborarea sa loială cu Barrès pentru a slăbi legăturile care țineau Italia dependentă de Germania și pentru a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se observau deja. Țara, prinsă pînă atunci în Tripla Alianță, făcea figură de barcă remorcată de fregata germană. Pentru orice probleme, fie și de mai mică importanță, Roma consulta Berlinul sau îl urma într-o asemenea măsură încît, spre exemplu, marchizul Visconti Venosta, bătrîn diplomat încărunțit la școala franceză lui Cavour, de tendință francofilă certă, care a jucat un rol eminent în fruntea departamentului Afacerilor Externe și mai ales a delegației de la conferința pentru Maroc de la Algésiras, declara deschis domnului Al.
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
recent ridicată de Statele Unite pentru a restrînge imigrația dădea o lovitură directă Italiei, săracă în resurse și spornică în nașteri, punîndu-se problema găsirii unor soluții urgente în privința surplusului de populație de acum pornită în căutarea altor tărîmuri, de preferință mediteraneene. Marchizul San Giuliano, destinat să fie ambasador și ministru al Afacerilor Externe, după călătorii prin Albania și de-a lungul coastelor Adriaticii, consacra acestei probleme o serie de studii critice potrivnice țelurilor și acțiunilor diplomației austriece. Și deja, din cauza acestor ciocniri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în rîndurile lor personalități de mare valoare, deja cunoscute sau pe cale de a fi. De partea înțelegerii cordiale 68, ambasadorul Sir Ed. Goschgen se pregătea să părăsească postul pentru cel de la Berlin, unde era menit să declare războiul din 1914. Marchizului de Reverseaux, care locuia în vechiul palat Lobkowitz, îi succedase domnul Crozier, obligat să inaugureze ciudata clădire ce urma să adăpostească Ambasada Franței, concepută de un arhitect care se lăuda că face ceva în stilul Loubet și Fallières69. Această concepție
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
generale prin înțelegere directă și cordială. Contase, însă, fără Berlin. Abdul Hamid întîrzia audiența cerută de ambasadorul austriac (lucru destul de obișnuit la el: revanșă a slăbiciunii sale asupra problemelor de fond și tentativă de a mai tăia din prestigiul ambasadorilor). Marchizul Pallavicini se plîngea de acest lucru Baronului Marshall Von Bieberstein, mărturisindu-i, neîndemînatic, ce anume lăsau să se întrevadă instrucțiunile de la Viena. Într-o clipă, colegul său și Wilhelmstrasse, la pîndă, au văzut ce folos puteau să tragă. Marshall este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
această țintă spre a-și îndrepta tirul și asupra lui Sazonov. Aveam șansa întrucît trebuia să prezideze întîlnirea ambasadorilor de a fi cunoscut îndeaproape pe Sazonov la Roma, cînd era ministru pe lîngă Sfîntul Scaun, ca și pe ambasadorul Italiei, marchizul Carlotti, prieten și tovarăș la cercul dela Caccia. Ambasadorul britanic, sir Georges Buchanan, fusese mai înainte ministru la Sofia și avea pentru Bulgaria o simpatie debordantă care mă făcea să-mi fie teamă că îmi va trebui un efort deosebit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
le-am amintit mai sus, date ministrului de război). De la această emancipare a Italiei față de Berlin și Viena, ceva nou, o veleitate de "fare da se"125 se simțea în mediile politice de la Roma. Portofoliul Afacerilor Externe era deținut de marchizul de San Giuliano, dublat de un subsecretar, prințul de Scalea, sicilian ca și el. San Giuliano avea o figură răvășită, așa cum se vede în tablourile spaniole religioase din secolul al XVII-lea, un cap cu o claie de păr și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de multe ori urmările. Pentru moment, încă de la instalarea mea în post, Legația României se afla angajată în mișcările provocate de apariția noului stat albanez, obiect de rivalitate italo-sîrb și mai ales italo-austriac, de partea cealaltă a coastei Adriaticei, unde marchizul de San Giuliano făcuse cîndva unele explorări. Această problemă albaneză, survenind după înfrîngerea turcă din Tripolitania și Balcani, se prezenta plină de riscuri pe care nu le înlătura în mod eficient crearea de către marile puteri a unui stat independent condus
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se arăta destul de înspăimîntat de noua sa postură și dornic să se agațe de o ramură solidă. Legația României, în învălmășeala albaneză, se afla tot timpul între ciocan și nicovală. Regele Carol intervenea pentru a merge să pledez pe lîngă marchizul de San Giuliano cauza și meritele nepotului și soției acestuia, iar ministrul italian nu ascundea faptul că, în ochii săi, suveranul albanez nu se afla la înălțimea sarcinii și că îi era greu să-l susțină. Într-adevăr, Italia nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un adjunct, la fel de bine cotat, generalul Porro era considerat la înălțimea sarcinii și a evenimentelor. Ușurarea a fost unanimă cînd, după noul val de pesimism provocat de ultimatumul dat Serbiei, publicul a aflat că Italia ieșea din joc și că marchizul de San Giuliano, aprobat pe deplin de Giolitti și partizanii săi, reușea să convingă Berlinul că clauzele alianței nu angajau Italia, fără ca Germania să fi arătat o ranchiună accentuată. (De fapt, starea de totală nepregătire a armatei italiene era foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sarcină comună: să fie bastionul avansat al Europei contra bolșevismului...". Italienii se distinseseră printr-o declarație teatrală, făcută în afara Conferinței. La care însă s-au întors: Orlando, Sonnino, Bonin Longare, ambasador la Paris, și cu un zîmbet ironic și dezabuzat marchizul Salvago Raggi menit să ajungă mai tîrziu ambasador în Franța. La îndemnul lui Take Ionescu, promotor al Micii Antante, care s-a născut la Paris, cu acte în regulă, pe care mi-am depus semnătura în numele României, cele trei state
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Paris spre un San Remo în sărbătoare, pavoazat cu drapele și atît de plin de lume, încît nu se găseau locuri în hoteluri. După ce am lăsat pentru domnul Nitti o carte de vizită protocolară, iar prin grija directorului de cabinet, marchizul Visconti Venosta, mi-a parvenit cea a președintelui consiliului italian, nu am mai avut alt rol decît acela de observator curios. Nu am avut de ce fi dezamăgit, întrucît această reuniune internațională a produs un moment de bucurie reținută, dar intensă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e de observat că tendința de a interpreta satira ca o parodie vulgară nu e legitimă. Piesa trebuie jucată în mișcări stinse, subtil afectate, fiindcă eroii sunt realmente fini. Tragicomedia lor e de a fi complet izolați. Tinerii sunt niște marchizi, ridiculi prin afectare, spunând însă în substanță lucruri fine până la manieră. Dimitrache știe să șoptească "des douceurs": Jurământ îți fac, Elencă, cât ai trăi pă pământ Să-mi fii scumpa mea stăpână, pentru tine să trăiesc, Sufletul meu, starea, vieața
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și un flacon cu apă de Nil, înlăuntrul căreia, printr-un procedeu divinatoriu, vede cu anticipație avatarii săi în decurs de 5.000 de ani. Nuvela avea să execute programul existenței circulare a faraonului. Sunt urmărite doar două etape: a marchizului Alvarez de Bilbao, care are încurcături fantastice cu un dublu, și mai târziu, în epoca romantică franceză, a lui Angelo și a Cezarei, cuplu cu o capacitate de atracție de ordin metafizic. Geniu pustiu, roman liric neterminat, este în fond
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
etc.) s-a putut remarca temporal doar printr-o anume încordare scenică. "Păianjenul" e o văduvă onestă (virgină) care ține să treacă drept depravată, izbutind a impune (pirandellism precoce) o altă imagine despre sine decât realitatea. "Bunicul" e un alt marchiz de Priola, căruia bătrânețea îi împuținează succesele și care se consolează cu emoțiile paterne. Al. Florescu, Ion Miclescu, M. Polizu-Micșunești, Emil Nicolau, C. Râuleț erau până în 1916 furnizorii oficiali ai teatrului. Ei sunt azi uitați. Dar Zaharia Bârsan mai colectează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În alte numere se inserează versuri de Gellu Dorian, Liviu Ion Stoiciu, se include în sumar o pagină de poeme de Dan Laurențiu, alături de un interviu luat de Liviu Antonesei lui Emil Brumaru, din scrierile căruia se retipăresc poezii precum Marchizul va intra la ora cinci, Cântec naiv, Country. Virginia Stănescu traduce din Mac Linscott Ricketts studiul intitulat Mircea Eliade și Tudor Arghezi. Mărturisind, în genere, spiritul tutelar al lui Mihai Eminescu, redactor, între 1877 și 1883, al cotidianului omonim, T.
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa sunt femeile, comedie tradusă, [într-un act] 216
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa sunt femeile, comedie tradusă, [într-un act] 216 bucureștii de altădată 22
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cred că are dreptate. „Dorințele noastre întrec măsura. Grecii au exprimat admirabil această tendință prin miturile lor despre Tantal, Ixion, Perseu și Phaeton. Excesiv în dorințe, omul rămîne însă mărginit în actele sale. Niciodată nu i s-au putut atribui marchizului de Sade care, în romane, făcea să curgă fluvii de sînge, decît două acțiuni dubioase și regretabile, și din care una a ieșit pe dos mai puțin din cauza cruzimii autorului decît a imprudenței lui”. Așadar, „învață să te judeci” ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de acum film american Forrest Gump. În film, ca și În roman, este radiografiată antifrastic și amar ultima jumătate de secol, evoluția “societății spectacolului”, a occidentalului lipsit de griji materiale dar degenerat, a moravurilor al căror libertinaj Îmbrățișează, pe urmele marchizului de Sade, crima. Evenimentele luate În considerare sunt În aparență mărunte, dar, consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la Paris a primului club de body-building. Nu sunt omise, aidoma celebrului film al anilor nouăzeci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
amare autopersiflări. SÎnt clipele sale de luciditate care, deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe de o parte, machismul ni-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz În ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, În ideea, exprimată acum În termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale În pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așa cum este spațiul dintre oglinda În care te privești și propriii ochi. Perversitatea Poveștii de iubire este, ca și În cazul lui Kierkegaard, una exercitată de pervers asupra lui Însuși. Pentru că, la două sute de ani și o revoluție sexuală după marchizul de Sade, nu asistăm la celebrarea energiei vitale care transcende binele și răul, ci la modestia scriitorului contemporan care intră cu dexteritate În mintea unui dezaxat pentru a (de)juca Într-o peliculă unde se văd marginile camerelor de luat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]