8,401 matches
-
actualitate. Dan Lungu este un specialist în mediile periferice și un chirurg apreciat al mentalității post-comuniste. Copilăria lui Franzelă este aidoma multor decreței, cu foarte probabile cenzuri verbale. Dar să zicem că scriitorul mizează pe categoria derbedeului, a vagabondului - alt marginal al copilăriei văzute solar și neprihănit. S-a observat că Dan Lungu alege o soluționare a prozei lui pe filieră rusească, prin instaurarea unui misticism specific. Rezolvarea este valabilă numai pentru finalul cărții. Întreg romanul stă sub semnul provizoratului și
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
a ciudaților și a loser-ilor este valorizată cu o fascinație crescândă. Preferăm un asemenea tip de (anti)erou pentru că oferă perspective grotesc-ideatice, cumulează savant tragicomicul, sau, pe de altă parte, organizează carnavalesc lumea. De la celebra „Prefață” la drama Cromwell, personajul marginal căpăta toate atuurile pentru a favoriza sensuri nebănuite în literatură. Astăzi, efectele comicului vin dintr-o epatare identică. Auzim, repetate te miri unde, replicile internaute ale unor agramați, deveniți vedete grație deficiențelor. Literatura înregistrează, uneori cu o frenezie greu de
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
mai ales, cel de-al treilea, Spectacolul rezonanței, au întărit convingerea că nu ne aflăm în fața unei recuperări sentimentale, nici a unei ediții de serviciu. Imaginea critică a lui Dinu Pillat s-a modificat, cred, substanțial, în urma ei. În locul unui „marginal interesant”, chinuit, mai întâi, de supliciul de a purta un nume ilustru, într-o epocă troglodită, apoi de o sănătate care i-a retezat prea devreme zborul, ediția îngrijită de Monica Pillat și George Ardeleanu ne-a oferit un Dinu
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
că subiectul cărții îl reprezintă povestea unei partide de șah între Tristan Tzara, inventatorul conceptului „dada”, și Vladimir Ilici Lenin, „daddy-ul” comunismului. Această ipotetică, nedocumentată, dar fascinantă confruntare între poetul și entertainerul de la gurile Dunării ajuns în Zürich-ul Primului Război Mondial, și marginalul comentator al textelor lui Marx și Engels se structurează, foarte repede, într-un discurs despre Artă și Ideologie, în care rolurile principale sunt jucate de Poet și Revoluționar. Pe un ton ludic, Andrei Codrescu vorbește, de fapt, despre lucruri de-
Când dadaiștii joacă șah (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5777_a_7102]
-
psihotic (în sensul clasificării din carte), ci unul dintre poeții realului cotidian sau, de ce nu, un texistențialist de toată nădejdea. Oricum, atenția pe care acest Portret de grup o acordă unor autori ca Padina sau Daniel Pișcu e lăudabilă. Așa marginali cum sunt, importanța lor, deopotrivă estetică și tipologică, e categoric mai mare decât a atâtor și-atâtor „optzeciști” retroactivi și, de ce să n-o spun, inflaționiști. Îl avertizez pe Mihail Vakulovski că în primul rând cu aceștia din urmă va
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
au apărut deja trei cărți sub semnătura lui. Două antologii și un prim volum dintr-o proiectată integrală. În afară de meritul principal, de a repune în circulație poezia ca atare, acestea mai reușesc ceva. Important. Să propună, printr-un întreg aparat marginal (prefețe, postfețe, dosare de receptare, interviuri etc.), o viziune critică organică, și, mai mult decât atât, una la zi, asupra operei lui Gellu Naum. Cea dintâi, în ordine cronologică, este Exactitatea umbrei (2010), o antologie publicată la Paralela 45 în
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
o aprinde și îl felicită că fumează ca un adult. Mamă și fiu fumează la fereastra de pe coridorul trenului, apoi se joacă suflând rotocoale de fum unul către celălalt. Legătura destrămată se recompune în acea solidaritate provizorie a refuzaților, a marginalilor, a dezmoșteniților sorții, solidaritate întemeiată pe o comunitate de destin și nu pe o legătură de sânge. Înainte de a înțelege relația de rudenie, copilul lipsit de ea, dar educat la „școala vieții” pricepe acest esperanto dizident al exclușilor. Pușcăria și
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
Asemănare care merge departe, în formația intelectuală și în comportamentul amândurora. Solidele lor convingeri liberale i-au împins să nu se angajeze în partide, rezervându-și rolul modest de observatori ai vieții politice, respectiv, literare. În definitiv, au rămas niște marginali, socialmente vorbind, a căror acțiune a căpătat o mai mare recunoaștere după moarte. Respinși de Universitate (Lovinescu până la capăt) și de Academie (poate, nu întâmplător din același motiv, și anume că erau publiciști!), s-au impus cu greutate în ochii
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
de la fila 12 a dosarului de penitenciar, din 26 martie 1947: „Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Penitenciarelor - Serviciul Îndrumărilor - [Alexandru Marcu] are voie să primească 2 volume ale romanului italian I promessi sposi de Alessandro Manzoni și dicționarul lui Zingarelli”. Adnotarea marginală, însă, confirmă liberul arbitru, în hotărîrile luate, al conducerilor penitenciarelor angajate în exterminarea tuturor acelora ce trebuiau să dispară pentru a face loc „omului de tip nou”: „Direcțiunea nu a vrut să primească la dosar cărțile”. Filele 13, 14, 17
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
publice, ceea ce nu era chiar puțin în împrejurările de atunci. Și altor confrați aflați în dificultate, mai tineri sau mai în vârstă, le-a venit Jebeleanu în ajutor. A fost mereu sprijinitorul necă- jiților din lumea literară, al nedreptățiților, al marginalilor. Îi proteja pe boemii săraci când avea convingerea că sunt și oameni de talent. Înainte de război îl descoperise pe Dimitrie Stelaru (Dumitru Petrescu), l-a publicat și i-a și dat numele literar. Îi ajutase pe Bogdan Amaru și pe
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]
-
contemporană, fie prin minoritarismele care se vor tot dezvolta de-acum, dacă Altthusser e prea legat de Marx și nu va fi recitit decât odată cu el, cândva, Barthes merită regândit acum. Fie și pentru că dintre toți e cel mai literar, marginal, scriitor-teoretician (eseist, acum că Marielle Macé a reabilitat această noțiunea bizară în Franța), marxist eretic și conservator auster - antimodern, pe scurt. Tradus în românește doar cu un eseu preluat în România drept comentariu literar - Despre Racine, în 1969, la doar
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
la spectacolul unor glorii pe care le-am resimțit uneori drept excesive. Unele au început deja să se faneze chiar în ochii admiratorilor ardenți de odinioară. De notat că șaizeciștii de top nu prea mai au continuatori. În schimb, așa... marginal cum m-am pomenit, constat că unii dintre cei mai promițători tineri se apropie de-o modalitate lirică vecină cu a mea. Azi se citește foarte puțin. Se mai justifică scrisul? De fapt, pentru cine scriem: pentru noi, pentru alții
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
eliminarea centrului de rezistență împotriva unei existențe axată exclusiv pe profit și valori materiale. Scoțând din câmpul valorilor publice tot ce era neconvenabil grupului hard al progresiștilor, s-a ajuns ca ideea de cultură să fie identificată exclusiv cu valori marginale: proliferarea așa-numitelor gender studies, ideologizarea agresivă și intoleranța au creat un fenomen previzibil: și anume, slăbirea frontului cultural. Împinsă în nonsignifianță, autocentrată și refuzând dialogul, lucrând, la modul stalinist, prin excluderi și execuții capitale, virusul „cultural” s-a dovedit
Spectacol pentru doi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5482_a_6807]
-
propriul trecut”. Nu-i mai puțin adevărat însă că mai toate volumele de studii ale lui Eugen Negrici sunt trase, printr- un ciudat proces de compensație, în tușe eseistice. Asocierile libere, exemplele ingenioase, încercarea de reabilitare cu orice preț a marginalului, spiritul polemic, fac din studiile lui opera unui publicist refulat. Simulacrele normalității e o carte unică, însă deloc lipsită de reprezentativitate în ce privește stilul criticului. Ea adună articolele publicate în România literară la jumătatea anilor ’90 sub rubrica cu același nume
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
perceptibilă, lacrimae rerum” (p. 43). Este și durerea poetic resimțită de Ioan Petru Culianu față de pierderea ireversibilă a capacității fantasmatice, ce fusese în Renaștere una esențială, situată în același plan cu vocația umanistă, iar nu o simplă abilitate aberantă și marginală.
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
despre existența unui secret al secretelor. Dar poate fi mitul un punct de pornire credibil pentru o istoriografie cu pretenții de obiectivitate? Răspunsul filosofiei culte va fi, indubitabil, nu! Căci din perspectiva omului condamnat la rațiune, toată această filosofie istoric marginală și conceptual volatilă nu poate fi decât încă un altar în paragină dedicat zeilor păgâni. Sunt zeii uitați astăzi de coruperea monistă a tradiției de mistere, dar încă vii în Atena Faptelor Apostolilor (17, 23), acolo unde Sf. Paul comitea
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
dar și ale militanților socialiști D. Ion Georgescu-Stoașe și Panait Macri sau ale unor antantofili sub ocupație ca D. Burileanu, Mircea Anghelescu are dreptate să observe că „Într-o lume care încă se sfiește să recunoască și să discute problemele marginalilor, ale nenumăraților indivizi care trăiesc în afara societății și a legii, care sunt prinși ca într-o capcană între sisteme, între lumi, fără nici un punct de sprijin, suferința provocată de închisoare, în toate variantele posibile, precum și procesele pe care le declanșează
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
Este o chestiune de formă, cred că prima noastră preocupare, grijă este ca lucrările Parlamentului să fie cât se poate de serioase, să fie luate decizii democratice, pe argumente de substanță. Așa că chestiunea asta cu vestimentația este după părerea mea marginală și neserioasă. Sunt chestiuni absurde, care nu sunt prioritare”. În ceea ce-l privește, Remus Cernea a declarat: "Eu nu port cravată și nu o să port niciodată cravată. Am mai spus asta(....) Este un articol vestimentar depășit, demodat, ca jobenul din
Cernea, despre Codul de Conduită: "Nimeni nu se atinge de părul meu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34603_a_35928]
-
clasă ale profesorului A.M. E obositor, e frustrant dar, pe de altă parte, permanent poate să apară surpriza de unde nu te aștepți, floarea albastră. Asta e atmosfera poeziilor de tinerețe. O blazare încordată, dacă se poate spune așa, fiindcă lumea marginală și cu eticheta pusă are, și ea, rezervele ei de senzațional. Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă, constatările lui Alexandru Mușina sunt, poate, nespectaculoase. La vremea lor, ele trădau, însă, o mare empatie cu
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
în considerare sunt reduse. Există și mari edituri academice independente, cu impact planetar indiscutabil. Din câte-mi dau seama, în clipa de față ele tind să depășească în prestigiu editurile universităților, mult prea sectare și restrictive, migrând adeseori spre spații marginale ori ultraspecializate. Cum și în această zonă există actori frauduloși, trebuie să fiți atenți la două criterii. În primul rând, interesați-vă dacă editura publică pe baza referatelor externe (peer-reviews). Dacă nu, evitați-o, deoarece e vorba cu siguranță de
Cum se traduce o carte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3526_a_4851]
-
masă,/ el bea numai Cabernet,/ ori foarte rar, Pinot noir,/ cu înghi- țituri mici, rar,/ și cu Petre Stoica,/ fumând, râzând în barbă,/ separând perla de scoica/ banală, crescător de verdețuri/ autohtone și de iepuri” (p. 53). Unii cu totul marginali: „Uneori sosea, din ținutul Iașilor/ Ioanid, un Poet al uriașilor,/ Cânta la pianul din hol,/ Cu fildeșul clapelor spart,/ Ion Papuc îmi aducea/ să-i citesc pe/ Bossuet & Descartes” (p. 54). Sunt jocuri, foarte multe jocuri acestea: rimele se cheamă
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
amănuntul că în scurtele „pastile” de aici incriminat (sau amendat, sau imitat) nu e niciodată stilul (Mușina găsindu-ș i dintru-nceput o voce care-l scutește de efortul inutil al pastișei), ci atitudinea. El rămâne, chiar și în aceste emanații marginale, fidel noului antropocentrism pe care l-a teoretizat. Obiectul malițiilor lui e întotdeauna omul din spatele operei. Acestuia nui judecă, mărunt, abaterile morale, viciile pasagere, ci stereotipiile. Infatuările intratabile. Orgoliile. Gata de poză, orficul Ion Mureșan e surprins în toată clovneria
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Întinse apoi o mână calmă asupra teancului de corespondență, apucă unul dintre ultimele plicuri și din el desfăcu scrisoarea abia sosită de la Paris. Îi scria Alice Cantacuzino. Nu-mi citi nimic din ea, dar desfăcând-o, îmi arătă în spațiul marginal interior, un cuvânt scris de altă mână, ușor tremurat: Domnița. Era ultimul mesaj de la Maria Cantacuzino-Enescu. Așa începea atunci, pentru mine, povestea Tescanilor. Am revenit cât mai des și cu folos în cei cinsprezece ani cât a mai trăit prețioasa
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
un disc cu muzică de Liviu Dănceanu și Doina Nemțeanu-Rotariu, întrerupți, din când în când și sub cele mai străvezii pretexte, de un foarte curios Nedelciu Junior”. Cele două pagini sunt ilustrate cu o fotografie făcută, cum precizează o însemnare marginală, de Florin Iaru. Sunt, în definitiv, și acestea, dincolo de poemele extraordinare din carte, câteva din lucrurile și întâmplările pe care, în deceniul al nouălea, Alexandru Mușina le-a văzut și le-a trăit.
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
dintre cele mai personale din poezia actuală europeană”. O creație care a întârziat să fie (re)cunoscută în propria țară, în mare parte și pentru că poetul, astăzi octogenar, a preferat să rămână mai bine de jumătate de secol în perimetrul marginal al ținutului natal (Oviedo și León), nederanjat de inconvenientele statutului de provincial și de distanța față de mișcarea artistică de la centru. Abia, dar și inevitabil, la anii deplinei maturități, ajunge în prim planul vieții literare spaniole, odată cu primirea unor distincții literare
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]