902 matches
-
grația lui Dumnezeu nu așteaptă convertirea omului, ci o precede 25. Să adăugăm că simbolismul conjugal va fi utilizat de către toți marii profeți, de după Osea. 25 Cf. G. Fohrer, op. Cit., p. 250 și n. 17 (bibliografie), în chip paradoxal, imageria maritală folosită de Osea este tributară cultelor canaaneene ale fertilității pe care le combate; cf. H. Ringgren, o/>. Cit., p. 283. Vezi, totuși, Andre Neher, L'essence du prophetisme, pp. 247 sq., asupra semnificației "existențiale" a simbolismului conjugal în gândirea religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de spiritul aventurii, decât de persoana celuia care o răpește 329. Pariziana matură este în stare ea însăși să răpească bărbați, cum face Michèle de Brune sau cum îi sugerează Sidonie Risler onestei sale cumnate Clăire Fromont. Scenă căsătoriei Scenariul marital cu toate accesoriile este o scenă frecvență în românul secolului al XIX-lea. Căsătoriile din lumea Parisului monden sunt întotdeauna un eveniment și constituie în român descrieri cu detalii mai mult sau mai putin relevante 330. Madeleine Forestier, Pariziana emancipata
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în viața lor cotidiană intră în conflict cu aceste nevoi. Este o etapă dificilă pentru toți adolescenții, în general, pentru că acum are loc identificarea cu rolul său sexual și pentru că acum se operează opțiunile majore de viață: profesională și cea maritală, într-un context social tot mai liberal; de aceea adolescentul diabetic percepe noua sa condiție metabolică ca fiind maximal frustrantă. Toate aceste limitări și dificultăți de adaptare psiho-socială sunt proiectate asupra diabetului, astfel că aceștia tind să rămână într-o
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
HENDERHOTT P., «Homeownership and unemployment in the USA», Urban Studies, 38, 1509-1520. OSWALD A. (1997Ă, «The missing piece of the unemployment puzzle: an inaugural lecture», Working paper, Department of Economics, Warwick University. SOUTH S. și SPITZE G. (1994Ă, «Housework in marital and nonmarital households», American Sociological Review, 59, 327-347. 55 Proprietarii trăiesc mai fericiți decât chiriașii? Proprietatea și confortul psihologic În societățile occidentale, proprietatea unui bun imobiliar face parte dintre semnele exterioare de reușită socială și constituie unul din obiectivele prioritare
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în viața unui individ. Moartea (unui membru de familie, a unei rude, a unui prieten) Probleme de sănătate, fie personale, fie în cadrul familiei Divorț sau separare Schimbări în situația financiară Boală sau rănire Schimbare în carieră Mariaj Schimbarea locuinței Reconciliere maritală Nașterea unui copil Concediere de la locul de muncă Plecarea copiilor de acasă Pensionare Training sau alt program de formare Luarea unui împrumut de la bancă Promovare la locul de muncă Exercițiu: Gândiți-vă la două exemple de situații de tranziție prin
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
clientului cu membrii familiei sau cu alte rude. * Numărul și vârsta fraților clientului, situația acestora, relația cu clientul. * Istoria profesională a familiei, stabilitatea lor într-o anumită arie geografică modul în care aceste elemente l-au afectat pe client. * Istorie maritală: căsătorit sau nu? Are clientul copii? * Situația stagiului militar. 5. Istoricul medical: * Referințe medicale: boli neobișnuite, accidente din perioada prenatală până în prezent. Consumul de alcool, droguri și medicamente (dependenți). * Existența bolilor nervoase în familia clientului. * Dizabilități mentale sau fizice. 6
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
unele regionale, cu trimitere directă la responsabilitatea unor decidenți locali. De mare semnificație sînt și indicatorii privind starea civilă a arestaților, atît la intrarea în închisoare, cît și la momentul părăsirii ei. Căci în arest se produc schimbări în statutul marital al persoanelor. Probabil că numărul divorțurilor e mai mare decît numărul căsătoriilor care au loc în timpul executării pedepsei. Că închisoarea afectează familia deținuților este un lucru de mult știut. Dar evidențierea schimbărilor produse în statutul civil al celor arestați ar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care a circulat prin mai toată presa americană anunța că Facebook e de vină pentru unul din cinci divorțuri în Statele Unite.89 Mecanismele nu sunt greu de bănuit, fără să fie nevoie de studii de psihologie socială: fie relația extra maritală începe pe Facebook, fie soțul sau soția află despre aventură datorită (sau din cauza) Facebook, care nu e un serviciu vestit pentru discreție. Mai mult, potrivit unui studiu al Academiei Americane a Avocaților Matrimoniali (AAML) dat publicității în februarie 2010, 81
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mai mare în cazul delincvenților juvenili. După studiu lui Roșca A. (1932) putem observa corelații între tipul de relații din cadrul familiei și comportamentul delincvent al copiilor. Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori Relații maritale Delincvenți băieți (235 cazuri) Delincvente fete (37 cazuri) Familii organizate 31,06% 24,32% Tatăl în viață mama decedată 11,91% 13,51% Mama în viață tatăl decedat 26,80% 21,62% Ambii părinți decedați 17,44% 16,21% Părinți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Tatăl în viață mama decedată 11,91% 13,51% Mama în viață tatăl decedat 26,80% 21,62% Ambii părinți decedați 17,44% 16,21% Părinți despărțiți în fapt 6,80% 5,40% Părinți necunoscuți 5,95% 18,91% Relații maritale dizarmonice 68,90% 75,70% Sursa: Roșca A. (1932) În strânsă legătură cu dezmembrarea familiei naturale se pune problema părinților vitregi, soții părintelui la care a rămas spre creștere copilul. Unele studii și-au îndreptat atenția spre această situație care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
etc.), consumul de alcool, statutul de fumător, consumul de cafea, gradul de efort fizic efectuat zilnic; condițiile în care locuiește vârstnicul (numărul de camere, distanța până la bucătărie, grupul sanitar, gradul de aerisire, căldură, iluminare) și, nu în ultimul rând, statusul marital. Un ajutor prețios în adunarea tuturor acestor informații poate fi obținut dacă i se solicită vârstnicului să povestească modul în care decurge o zi din viața sa. Medicul va putea să intervină cu întrebări care să completeze istoricul, iar pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
vor fi precise, într-un limbaj adecvat, pe care bolnavul sa îl înțeleagă si în mod respectuos, indiferent de categoria sa sociala. Anamneza începe cu înregistrarea obligatorie a următoarelor: 1. date de identificare: vârsta, sex, rasa, domiciliu, locul nașterii, statusul marital, religie, profesiune. 2. data si modalitatea de internare: urgență, transfer interclinic, la cerere, la indicația medicului. 3. motivele internării: se înregistrează simptomele subiective, obiective directe, ca expresie a formațiunii tumorale, indirecte funcționale (compresiune, hemoragie, nevralgii, sindroame paraneoplazice) și generale într-
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
bărbați și femei și implicit statul își asuma responsabilitatea în urmărirea și respectarea acestui principiu. De asemenea, prin elaborarea Codului familiei și a Codului civil au dispărut totodată prevederile regimului dotal, exercitarea de către femeie a drepturilor depline, fără necesitatea autorizației maritale 49. Promovarea egalității de gen se confrunta cu reticența bărbaților, care aveau tendința de a le izola pe femei în rolurile lor tradiționale 50, cu toate că tema eroizării femeilor practicând profesii tradițional masculine, de la siderurgie și muncă în subteran, a femeii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
locuri de muncă a făcut posibilă absorbția rapidă a acestor valuri migratorii interne. Schimbarea contextului social a adus cu sine câteva modificări importante în comportamentul matrimonial al românilor. Definitorii sunt două aspecte: ieșirea tinerilor de sub patronajul părinților și diversificarea pieței maritale. Dacă în locurile de origine tinerii aveau relativ puține alternative când venea vorba de alegerea partenerului de viață, dacă alegerea lor trebuia cel puțin aprobată de familie - dacă nu recomandată sau chiar impusă - odată cu părăsirea casei părintești ordinea considerată până
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
decizie a părinților asupra căsătoriei copiilor devine, pentru cea mai mare parte a populației, istorie. Toate evidențele arată că în secolul XX a crescut autonomia căsătoriei, chiar dacă părinții au continuat să aibă un cuvânt de spus în alegerea și viața maritală a copiilor lor, mai ales în acele părți ale Europei unde familia extinsă continua să existe printre și laolaltă cu alte forme familiale 7. În ceea ce privește familia românească avem încă nevoie de studii care să limpezească problema suportului familial intergenerațional ca
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familia românească avem încă nevoie de studii care să limpezească problema suportului familial intergenerațional ca și a schimbului înțeles ca măsură de ajutorare inter-familială. Educația femeilor și accesul lor la piața muncii au influențat, cred, în mare măsură, schimbarea pieței maritale. Nu este exclus ca la sate să se fi perpetuat un mod tradițional de închegare a familiilor noi, la vârste relativ fragede și în condițiile familiare comunității de secole! De altfel, nu putem să pretindem că avem de-a face
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
există modele unice; întotdeauna vor exista modele, variante și sub-variante ale aceluiași fenomen, determinate de factori care pot avea influențe diferite în funcție de contextul la care se raportează și în care se reproduc. Perioada comunistă poate fi împărțită și în funcție de comportamentul marital al românilor în câteva subperioade. În prima etapă a regimului comunist, ce se întinde până la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu, se vorbește de existența unei crize la nivel familial, conturată pe fondul încercărilor statului de a dezbina societatea. Elementele definitorii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care nu avem date, respectiv anii războiului și cei imediat următori, se înregistrează unele oscilații în rata nupțialității dar acestea sunt considerate a fi de natură conjuncturală: recuperarea căsătoriilor neefectuate în timpul războiului, recăsătorirea văduvelor de război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile câtă vreme la jumătatea anilor '60 rata de nupțialitate a revenit la nivelul din perioada interbelică după care, începând cu anii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
205-210. Kollontay, Alexandra, The Communism and the Family, London, The Worker's Socialist Federation, 1917. Massino, Jill, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București, 2004, pp. 137-155. Eadem, "Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60. Massino, Jill și Penn Shanna, Gender politics and everyday life in state socialist Eastern and Central Europe, Palgrave Macmillan, New-York
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
creditate cu statut social înalt și independență economică (filiere tehnice și științifice de excelență, inginerie, afaceri etc.). Băieții sunt socializați având la bază principiul "celui care aduce banii în casă", iar fetele sunt educate în vederea asumării, cu prioritate, a condiției maritale și materne, respectiv a exercitării, aproape în exclusivitate, a rolurilor de îngrijire (copii, bătrâni, persoane dependente din familie) și a muncii domenstice, neremunerate. Dezavantajele socializării diferențiate și asimetrice sunt observabile la nivelul carierei femeilor care, comparativ cu cea a bărbaților
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
model of woman in Poland and its sovietic prototype" în IWM Junior Visiting Fellows Conferences, vol. VI/2, 2000; Jill, Massino, Penn Shanna, Gender politics and everyday life in state socialist Eastern and Central Europe, New-York, Palgrave Macmillan, 2009; Eadem, "Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60; Eadem, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Shanna Penn, Gender politics, pentru o trecere în revistă a dublei poveri la care a fost supusă femeia în istorie. 21 Alexandra Kollontay, The Communism and the Family, The Worker's Socialist Federation, London, 1917, p. 20. 22 Jill Masino, Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60. 23 Călin Morar-Vulcu, " Între noi și ei: identitatea politică a femeii în discursul comunist", în Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău (coord
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care își începuseră activitatea sexuală la momentul anchetei a crescut de la 53% în anul 1993, la 75% în anul 1999 (tabelul 1). Tabelul 1. Procentul femeilor de 15-24 de ani care au întreținut raporturi sexuale după vârsta curentă și statutul marital la primul contact sexual și după folosirea contracepției la acest eveniment 93RRHS 96YARHS 99RRHS 15-19 ani (%) 16,2 (1974-78) 20,2 (1977-81) 25,8 (1980-84) Din care premarital 56,8 63,9 83,3 Din care marital 43,2 36
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
curentă și statutul marital la primul contact sexual și după folosirea contracepției la acest eveniment 93RRHS 96YARHS 99RRHS 15-19 ani (%) 16,2 (1974-78) 20,2 (1977-81) 25,8 (1980-84) Din care premarital 56,8 63,9 83,3 Din care marital 43,2 36,1 16,7 20-24 de ani (%) 69,8 (1969-73) 73,7 (1972-76) 77,7 (1975-79) Din care premarital 53,2 51,0 74,6 Din care marital 46,8 49,0 25,4 Femeile care au folosit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care premarital 56,8 63,9 83,3 Din care marital 43,2 36,1 16,7 20-24 de ani (%) 69,8 (1969-73) 73,7 (1972-76) 77,7 (1975-79) Din care premarital 53,2 51,0 74,6 Din care marital 46,8 49,0 25,4 Femeile care au folosit contracepția la primul contact sexual (%) 20,7 27,3 50,6 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]