689 matches
-
Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani analizează arta narativă în relație cu o serie de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al masculinității și că imaginea feminină este asociată obiectelor de artă din spațiul personal. Această construcție specifică a feminității nu se realizează prin descrieri literale ci prin relația între ceea ce artistul decide să ofere sau nu privirii în operele sale, în funcție de marile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de necontrolat, care izolează feminitatea de lumea socială și o transformă în spectacol public la reuniuni mondene, la Operă, pe stradă sau în prăvălii. Spațiul devine strâmt și intrarea femeii este interzisă, când crinolina încalcă normele și invadează teritorii rezervate masculinității și când generează, ca extensie a corpului feminin, forțe și tensiuni suplimentare. Pentru ochiul masculin crinolina este un simplu spectacol, un obiect lipsit de valoare utilitară, un semn al minții feminine slabe și un semn al frivolității, iar pentru societatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ochii de un albastru întunecat clipesc în umbra genelor lungi". După cum remarcăm, artistul izbutise să însuflețească imaginea moartă și să creeze, prin contrast, iluzia vieții, frumusețea "tabloului" datorându-se ambiguității reprezentării, ce oscilează între viață și moarte, între feminitate și masculinitate (modelul e androgin, și în el se "oglindesc" amândoi, și Eminescu, și Veronica), ca în picturile decadenților. Paloarea, răceala brațelor femeii iubite vădesc, de asemenea, o atracție necrofilă altă "perversiune", deci! Prin urmare, nedumerirea Veronicăi ("simțirea adâncă/ Cum de se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fapt, virilitatea, bărbăția, luptând (cu spiritul) împotriva naturii și a femeii. Din acest motiv, zice Paglia, pentru bărbat (cu atât mai mult pentru artistul creator, care e androgin) sexul reprezintă o luptă continuă pentru cucerirea identității proprii 164. Și, cum masculinitatea se definește mai ales prin două tipuri de activități majore concentrarea ("concentration") și proiecția ("projection") -, cercetătorul italian găsea o surprinzătoare similitudine între procesele cognitive și anumite perversiuni sexuale, precum fetișismul (fenomen de "concentrare" prin excelență) sau voyeurismul (ce ar corespunde
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
afaceri, liberă,independentă, feministă, mediatizată, fără prejudecățiși rețineri? Ipostazele fractalului ,,femeie ortodoxă,, și diferențele de gen sunt anulate sau potențate de creștinismul ortodox? Pe bună dreptate, Felicia Corduneanu evită răspunsurile tari, directe, fruste, elementare. Remarcă în mod absolut îndreptățit dominanța masculinității, a tradiției patriarhale, dar are serioase rezerve cu privire la faptul că această dominanță ar anula feminitatea. Dimpotrivă, uneori o potențează. Felicia Cordoneanu se distanțează clar și de tendințele simpliste și puternic ideologizate ale feminismului teologic din anumite spații occidentale. Dificultatea răspunsului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
microspațiul căminului familiei. Interacțiunile dintre cei doi parteneri de viață, în cadrul cuplului, sunt amplu și subtil influențate de reprezentările sociale, împărtășite de societatea cărora aparțin, cu privire la raporturile dintre bărbat și femeie. „Deoarece în cultura americană violența este clar asociată cu masculinitatea, ea devine o practică socială care dă posibilitate bărbatului să-și exprime masculinitatea”(Anderson, 1997, p. 667). La nivelul comunităților, în reprezentările sociale contemporane asupra violenței în familie, peste tot în lume, funcționează mituri explicative (Schechter, Hart, Richie, 1987), concretizate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amplu și subtil influențate de reprezentările sociale, împărtășite de societatea cărora aparțin, cu privire la raporturile dintre bărbat și femeie. „Deoarece în cultura americană violența este clar asociată cu masculinitatea, ea devine o practică socială care dă posibilitate bărbatului să-și exprime masculinitatea”(Anderson, 1997, p. 667). La nivelul comunităților, în reprezentările sociale contemporane asupra violenței în familie, peste tot în lume, funcționează mituri explicative (Schechter, Hart, Richie, 1987), concretizate în prejudecăți din categoria următoarelor: Alcoolul și drogurile conduc la incidentele de violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că aceste relații personale de dependență sunt la fel de naturale, de legitime ca însăși viața. Așadar, pe lângă loaialitate personală, patriarhatul mai depinde și de respectarea tradiției. Tradiția, reprezentată istoric prin instituții, alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că în vreme ce ambii parteneri inițiază „o multitudine comparabilă de acte de violență”, bărbaților le-ar fi mai greu să recunoască situațiile în care sunt victime ale partenerei, cu atât mai mult cu cât e vorba despre o societate în care masculinitatea se definește prin dominanță, control asupra partenerei, inclusiv prin violență. Făcând referire la studii întreprinse de Straus și colaboratorii săi, în 1980, folosind date din 1975, Flynn (1990) argumentează ideea violenței generate în cuplu, aproape în mod egal de către femeie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintr-o individualitate abstract], ca în „felicific calculus” a lui Bentham, de exemplu, unde toți subiecții durerii sau ai fericirii erau considerați egali și tratați impersonal. Dar, dup] cum a susținut și Ross Pole în Morality, Masculinity and Market [Moral], masculinitate și piaț]] (1985), utilitarismul nu a putut oferi o moral] adecvat], în principal, deoarece nu a putut niciodat] s] ofere motive conving]toare care s] explice de ce oamenii trebuie s] se supun] unei datorii sau obligații care nu era în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat și mai sus, nu ne vom raporta la acest model, datorită faptului că nu deținem date care să permită construcția indicatorilor propuși de el. 6.2
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
antropologice. Momentele existențiale cele mai importante - nașterea, botezul, căsătoria, păcatul, penitența și moartea 18 −, codurile vestimentare, alimentare, sexuale și pedagogice (primii ani de viață ai fiului, iar pentru fiică, până la căsătorie) reflectă încadrarea socială (și nu doar) a femininului în raport cu masculinitatea; același lucru se remarcă în codurile juridice (pravilele sunt cea mai bună mărturie pentru modul în care instituția statului creștin interpreta și mai ales aplica preceptele dogmatice). Aparițiile femeii în spațiile comune (ale orașului sau ale palatului) sunt urmărite cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
model pentru înțelegere și memorare, implicit pentru procesul de imaginare, pentru constituirea "corpusurilor" aferente. Mecanismele narațiunii și mentalitățile comune (colective) se proiectează ordonat în acest model al imaginarului, cu specificul lor: dacă în spațiul lumii concrete se manifestă cu predilecție masculinitatea, atunci în imaginarul colectiv se situează central modelele masculine, prin exercițiul de putere determinant; dacă același spațiu laic individualizează o zonă ca fiind mai curând a marginalilor (casa, ograda, camerele ascunse, drumurile laterale etc.), și imaginarul particularizează/memorează "cotidianul" și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regalitatea locală, vrând cu orice preț a da toată strălucirea efigiei pământene a descendentului domnesc, nu putea înlătura o relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un pseudo-model marianic, reîntrupat de Sfânta Elena și actualizat, din când în când, cum se poate vedea, în cronicile muntenești. În scrierile moldovenești nu regăsim nici măcar această
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
adamic. Aparițiile supranaturale sunt de factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul apocaliptic și fantasticul Alexăndriei, imaginarul puterii nu percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată; ea își consumă drama, aproape fără chip și voce, prin roluri care o fac vag vizibilă. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de fapt "casa" instanței legiuitoare în numele dogmei, a ecclesiei. Transferând semnificațiile muntelui din mitologiile păgâne asupra construcției și asupra arhitecturii suple a turlelor, religia creștină adună în acest topos atât simbolul maternității (biserica−trupul Mariei), cât și pe cel al masculinității (purificarea prin ruga înălțată către cer și prin sensul descendent al gestului îngenunchierii). Desenul amplu al crucii (vertical și orizontal) și închinarea în fața "suveranului-mag" (simbolism filtrat de Vechiul Testament) urmăresc obținerea purificării și a mântuirii, pentru (re)armonizarea spiritualului cu natura
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
că manifestări ale populismului având un anumit specific regional sau istoric dezvoltă abordări diferite față de gen. Într-adevăr, recentul volum publicat de Kampwirth (2011) arată că în America Latină au existat o varietate de proiecte populiste care apărau diferite modele de masculinitate sau de feminitate. De exemplu, Evo Morales reprezintă un caz de populism "de jos", în care mai multe organizații locale - inclusiv asociații pentru drepturile femeilor - joacă un rol important în termeni de stabilire a agendei de măsuri a guvernului (Rousseau
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se referă la diferențele biologice dintre bărbați și femei, universale și determinate prin naștere, în timp ce genul însumează roluri și responsabilități ale femeilor și bărbaților determinate socio-cultural. Conceptul include și așteptările asupra caracteristicilor, atitudinilor și comportamentelor femeilor si bărbaților (feminitate și masculinitate). Aceste roluri și așteptări sunt învățate, se modifică în epoci diferite și variază între culturi. Identitatea de gen însumează atributele, caracteristicile fizice, psihice și intelectuale ale unei persoane, reprezentând o asumare și internalizare psihologică a trăsăturilor feminine și masculine. Contrar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
anume moment al dezvoltării noastre, ci este construită, printr-un proces continuu de interacțiune cu mediul. Cu alte cuvinte, deși important, sexul nu determină genul: orice persoană se reprezintă ca femeie sau bărbat prin asocierea sensului de sine cu definițiile masculinității și feminității și cu trăsăturile de gen instituite la nivel social. Stereotipul de gen presupune ideea sau așteptarea ca toate femeile / bărbații să fie foarte asemănători, fără diferențe individuale. Putem vedea un efect al stereotipurilor de gen încă din școală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai complexe. Genul este construit și interpretat social, el se modifică în funcție de cultură, perioadă de timp, context. Ce sunt stereotipurile de gen? Sunt acele sisteme de convingeri și opinii consensuale referitoare la caracteristicile femeilor și bărbaților, în legătură cu trăsăturile dezirabile ale masculinității și feminității. Trăsăturile asociate femeilor și bărbaților nu sunt numai descriptive, ci și normative, ele ne arată nu numai cum sunt percepuți bărbații și femeile, dar și cum ar trebui să fie. Perfecțiune. Imaginea femeii și imaginea bărbatului. Prototipul de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de leader este însă evaluat mai favorabil când este atribuit unui bărbat decât când este atribuit unei femei. 5.1.2. De ce sunt mai mulți bărbați decât femei în funcții de conducere? * Datorită atitudinilor unor femei față de leadership. Femeile consideră masculinitatea un predictor al succesului ca leader mai mult decât o fac bărbații! Atitudinea față de leadership joacă un rol și mai important, s-a demonstrat că este un predictor al succesului ca leader mai puternic decât masculinitatea sau alți factori. Impresia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
față de leadership. Femeile consideră masculinitatea un predictor al succesului ca leader mai mult decât o fac bărbații! Atitudinea față de leadership joacă un rol și mai important, s-a demonstrat că este un predictor al succesului ca leader mai puternic decât masculinitatea sau alți factori. Impresia mai docilă pe care femeile au învățat să o lase celorlalți poate fi asociată cu incompetența. Femeile au fost încurajate să adopte de multe ori o atitudine mai rezervată, pe când ca să fii leader trebuie să te
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei cred că copiii au și ei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cel marcat religios, dintre natural și cultural, dintre uman și cosmic. Dacă ansamblurile ceremoniale care consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinității și feminității. Prin asemenea construcții simbolice, În care masculinitatea și feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice și roluri funcționale care variază de la o cultură la alta), sunt instituite, confirmate și asimilate idealurile sociale de gen și vârstă. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]