3,109 matches
-
din Masivul Călimani, Studii și Cercetări Biologice, ser. Biologie vegetală. 41,2,61-69; Manoliu, Al., 1989, Ciuperci ascomicete -Ascomycotina- din Masivul Călimani, Studii și Cercetări Biologice, ser. Biologie vegetală. 41,2, 69-77 Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în molidișuri de vârste diferite din masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.1 Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în pădurile de limită și tufărișurile subalpine din masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.2 Manoliu, Al.
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
vegetală. 41,2, 69-77 Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în molidișuri de vârste diferite din masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.1 Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în pădurile de limită și tufărișurile subalpine din masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.2 Manoliu, Al., 1995, Cercetări micologice în unele asociații vegetale din Masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 47, nr.1, p.25-32, București Mihai, Gh., 1968
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
zonei de conservare durabilă este permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: i. tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, ... ii. tratamentul tăierilor grădinărite și cvasi-grădinărite, ... iii. tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. ... ... d. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricțiile impuse de planul de management al parcului; ... ... 4. Alte lucrări de exploatare decât cele prevăzute în amenajamentele silvice se execută conform prevederilor legale în
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
tehnologic din mediul de cercetare - inovare în cel de producție; ... 5. Susținerii măsurilor care să încurajeze adoptarea IA în societate; ... 6. Constituirii unui sistem de guvernanță și a unui mediu adecvat de reglementare a IA. ... Caracterul transversal și impactul potențial masiv al IA în societate determină necesitatea ca entitățile din mediul de afaceri, academic, administrație publică și organizații cu verticală IA să își unească forțele pentru a participa la un dialog permanent și productiv pe marginea adoptării IA, concretizat într-o
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
pentru care sunt necesare măsuri care să le întărească reziliența și să le extindă. Aceste măsuri trebuie să vizeze sectorul forestier sub raport integrat, începând de la acționarea prin cercetare în sensul identificării măsurilor adaptative cele mai potrivite pentru alinierea masivelor forestiere la noile condiții și terminând cu întărirea capacității administrative, operaționale și de infrastructură necesară pentru creșterea eficienței sectorului. Se pot avea în vedere direcții de acțiune după cum urmează: a) Identificare de măsuri cu caracter adaptativ prin management proactiv
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
în principalele centre de distribuție ale fiecărui habitat, astfel încât să acopere cât mai bine distribuția și variabilitatea spațială a acestuia. În cazul habitatului 4030 se vor instala cel puțin 15 suprafețe de monitorizare, cel puțin câte una în fiecare masiv muntos/centru de distribuție în care se va confirma existența habitatului. În cazul habitatelor 40A0*, 40C0* se vor instala cca. 20-40 suprafețe de monitorizare, astfel încât să acopere principalele centre de distribuție ale fiecărei habitat. Se recomandă adoptarea unor suprafețe de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
4080 Habitatul 4080 are o distribuție punctiformă, pe suprafețe foarte mici, izolate, în etajele subalpin și alpin. Conform mențiunilor din literatura de specialitate, se confirmă prezența certă a acestui tip de habitat într-un număr restrâns de puncte din câteva masive muntoase (Munții Rodnei, Făgăraș, Parâng, Cindrel, Șureanu). Având în vedere distribuția restrânsă a habitatului, existența unor controverse privind prezența habitatului în unele din locurile menționate în referințele bibliografice, precum și faptul că prezența acestuia nu a fost reconfirmată recent în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
a speciilor edificatoare ale habitatului, conform menționărilor din literatura de specialitate. În etapa următoare se vor efectua investigații în teren pentru a se identifica și evalua toate punctele din baza de date, sau cel puțin cele mai reprezentative din fiecare masiv muntos. În prezent, acest tip de habitat este inclus în formularul standard al următoarelor SCI-uri (ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0124 Munții Maramureșului, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0126 Munții Țarcu, ROSCI0188 Parâng, ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSCI0195
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
tipul de habitat se va instala o suprafață de monitorizare/releveu, aleatoriu, în interiorul limitelor habitatului, în partea cu vegetație omogenă, pentru a se evita efectul de margine. Se vor instala cel puțin 5 suprafețe de monitorizare, câte una în fiecare masiv muntos în care se va confirma existența habitatului. Se recomandă adoptarea unor suprafețe de probă de minim 100mp, între (100-400mp, în mod excepțional se acceptă și 50mp), astfel încât să fie asigurată aria minimă de inventariere, care cuprinde majoritatea speciilor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
munte reprezintă cel puțin 30% - Alba, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea; ... u) lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor - degajări, depresaje, curățiri, îngrijirea marginii de masiv, elagaj artificial, emondaj și rărituri; ... v) Planul strategic PAC 2023-2027 - documentul programatic, în sensul art. 104 din regulamentul PS, în care sunt prevăzute intervențiile și sumele alocate României din FEADR, care se aprobă de Comisia Europeană prin decizie de punere
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283163]
-
o subdiviziune a munților Șureanu, care formează partea nord - vestică a Carpaților Meridionali. Formațiunile cele mai vechi din Carpații Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic și aparțin celor două unități majore: Autohtonul Danubian și Pânza Getică. Structura geologică a masivului Șureanu aparține în întregime Pânzei Getice, Domeniul Getic. Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică și estică a parcului este reprezentată prin șisturi cristaline și granitoide la zi, iar în partea vestică
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
zonele calcaroase pot fi întâlnite și în rețelele de fisuri și goluri carstice. Ele sunt alimentate atât prin infiltrațiile rezultate din precipitații, cât și prin ponoare: Ponorîci, Fundătura Ponorului, Lunca Priporului, Lola, Poiana Clenjii, Răchițeaua și altele asemenea. În interiorul masivului calcaros, drenajul poate avea zeci de km lungime și sute de metri denivelare. Apariția la zi ale acestor cursuri de apă subterane se face de regulă la baza masivului, uneori prin fenomene de resurgență: Șura Mare, Cioclovina cu Apă, Șipot
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Lunca Priporului, Lola, Poiana Clenjii, Răchițeaua și altele asemenea. În interiorul masivului calcaros, drenajul poate avea zeci de km lungime și sute de metri denivelare. Apariția la zi ale acestor cursuri de apă subterane se face de regulă la baza masivului, uneori prin fenomene de resurgență: Șura Mare, Cioclovina cu Apă, Șipot, Cocolbea, Izvoreni, Gaura Frânțoanei, Plăișorului, Stanul Ciuții și altele asemenea. Principalele cursuri de apă de suprafață din văi carstice: Principale cursuri de apă de suprafață din văi carstice reprezintă
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
încât teritoriul de la sud-est aparține Masivului Vlădeasa, în timp ce partea nord-vestică aparține Munților Pădurea Craiului. Suprafața totală a ariei protejate este de 17162.37 ha din care 7754.91 ha, ceea ce înseamnă 45.18% din totalul ariei sitului, aparțin teritoriului masivului Vlădeasa, iar 9407.46 ha, adică 54.81%, se găsesc pe teritoriul munților Pădurea Craiului. Se observă că o parte inclusă Munților Vlădeasa se suprapune parțial sitului de importanță comunitară ROSCI0262 Valea Iadei, iar partea inclusă Munților Pădurea Craiului se suprapune parțial
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
și șisturi cuarțitice cu muscovit și biotit. Pe teritoriul ariei protejate, formațiunile seriei de Arada aflorează exclusiv pe partea dreaptă a văii Iadului, în bazinul superior al râului Dașor la sud- est de localitatea Remeți, parte care este inclusă integral masivului Vlădeasa. Ca dispunere în teritoriu, formațiunile seriei de Arada ocupă o suprafață de 855.66 ha care, raportat la întregul suprafeței arealului studiat, reprezintă 4.98%. Se remarcă astfel o pondere echilibrată în ceea ce privește alcătuirea substratului ariei protejate a celor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
și succesiv, pe o perioada lungă care începe la sfârșitul Paleozoicului (Permian) și durează până la sfârșitul Cretacicului din Mezozoic. Învelișul sedimentar din aria domeniului de Bihor s-a păstrat foarte bine pe întinderi variate atât în spațiul montan al masivului Vlădeasa, dar mai ales pe zona aparținătoare Munților Pădurea Craiului, unde acoperă aproape în totalitate spațiul montan. Formațiunile permiene apar pe un singur areal, situat în partea de sud-est a teritoriului ariei protejate, sub forma unei fâșii transversale peste valea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
alcătuite din conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase. Acestea aflorează pe cca. 692.83 ha. care reprezintă 4.03% din totalul arealului în studiu și apar ca o fâșie transversală peste valea râului Dașor, în partea superioară a bazinului hidrografic (în cuprinsul masivului Vlădeasa), apoi pe un alt areal la nord de Dl. Culmea Frunții și alte două areale, în partea superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului. Depozitele triasicului mediu sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului. Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de fâșii petrografice sau petice izolate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
din urmă situate în jurul localității Șuncuiuș. Depozitele sedimentate în Jurasic corespund celei de-a doua faze de depunere a materialelor constituite în principal din formațiuni carbonatice. Formațiunile jurasice aflorează pe o mare suprafață din teritoriul ariei protejate ce aparține masivului Pădurea Craiului și în grabenul de la Remeți. Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Însumate, toate aceste areale ajung la o suprafață ocupată de 727.33 ha, ceea ce reprezintă 4.23% din totalul ariei protejate. ... 2.2. Relief Teritoriul ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadei se suprapune peste unitățile montane ale munților Pădurea Craiului și a masivului Vlădeasa. Limita dintre cele două zone montane o constituie Valea Iadei, așa încât, toată suprafața ariei protejate situate pe dreapta văii este parte componentă a masivului Vlădeasa, în timp ce suprafața de pe stânga, extinsă până la localitatea Vadu Crișului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Repede - Valea Iadei se suprapune peste unitățile montane ale munților Pădurea Craiului și a masivului Vlădeasa. Limita dintre cele două zone montane o constituie Valea Iadei, așa încât, toată suprafața ariei protejate situate pe dreapta văii este parte componentă a masivului Vlădeasa, în timp ce suprafața de pe stânga, extinsă până la localitatea Vadu Crișului, se include spațiului montan al munților Pădurea Craiului. Aria protejată ocupă o suprafață însemnată din ansamblul celor două spații montane, așa încât, teritoriul arealului protejat constituie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
geografice principale și suprafața ocupată în cadrul ariei protejate Nr. Unitatea geografică și de relif Aria (ha) (%) 1 Masivul Vlădeasa (relief montan) 7754.91 45.18 2 Munții Pădurea Craiului (relief montan) 9407.46 54.81 3 Total 17162.37 100 Partea ariei protejate inclusă masivului Vlădeasa însumează 7754.91 ha, ceea ce reprezintă 45.81% din întreg. Aici, rocile magmatice banatitice se înscriu în relief prin forme greoaie, masive, încadrate de văi tăiate adânc, așa cum este cazul văilor Iadului și Runcului (aceasta din urmă constituind limita
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
polie lipsesc din peisajul carstic al Pădurii Craiului. Dacă pentru relieful Munților Pădurea Craiului formele carstice dau nota dominantă, pe suprafețe restrânse, în legătură cu rocile carbonatice, apar și pe dreapta văii Iadului pe suprafața din aria protejată care aparține masivului Vlădeasa. La formele exocarstice se adaugă și cele endocarstice (avenele și peșterile) care apar cu o frecvență foarte mare, între care unele dețin adevărate recorduri - peștera Vântului de lângă Șuncuiuș deține recordul de lungime între peșterile României, unde lungimea însumată
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș. Relieful carstic de aici se află într-un stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și văi oarbe, între care apar masive carstice isolate, sub forma unor martori de eroziune carstică. În funcție de modul în care formele carstice se asamblează, platoul carstic Zece Hotare este divizat în două compartimente: un compartiment vestic, situat la vest de valea carstică Groapa Birtinului, caracterizat
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
mai rece, cu ierni geroase. În vestul țării se manifestă mai pronunțat influențe ale sistemelor de joasă presiune, generate deasupra Atlanticului, ceea ce determina temperaturi mai moderate și precipitații mai bogate. Nuanțările climatice se manifesta si pe treptele altitudinale, în masivele muntoase ale arcului carpatic fiind prezent climatul montan răcoros, cu umezeală mare în tot timpul anului. Ținând cont de faptul ca investițiile vor fi finanțate la nivel național, există anumite riscuri fizice legate de climă, care ar putea fi semnificative
GHID din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277008]