786 matches
-
și a rămas în contact cu activiștii din Europa, Mazzini și corespondenții săi Antonio Ghiglione și Luigi Canessa. Mulțumită susținerii lui Giuseppe Stefano Grondona, a devenit președinte al celulei de pe continentul american a organizației "". El a aderat și la loja masonică "Asilo di Vertud". În septembrie 1835, a declanșat o acțiune separatistă care a dus la formarea (1836), ceea ce a provocat reacția Imperiului Braziliei. Garibaldi s-a declarat pregătit de a lupta pentru apărarea ideilor umanitare și, la 4 mai 1837
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
sale, care trebuia să facă față unei armate de , nu vor vedea cum le curge sângele. Această cămașă roșie a devenit un element esențial al mitului garibaldian, alături de pălăria de gaucho și poncho-ul de pampa. Legăturile sale cu lojele masonice i-au permis să fie admis în 1844 în „Les amis de la Patrie”, care ținea de loja . Pentru a-și apăra interesele cetățenilor lor, francezii și englezii au cerut argentinienilor să se retragă și, în fața refuzului acestora din urmă, au
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
Giovine Italia", în 1872, Garibaldi și-a uitat dezacordurile și s-a lăsat reprezentat la funeralii de drapelul celor O Mie cinstind o relație controversată dar fundamentală pentru formația sa politică. Garibaldi a fost mare maestru al aproape tuturor obediențelor masonice italiene. Garibaldi a fost inițiat în francmasonerie în 1844 în cadrul lojei "Asilo de la Virtud", din Montevideo, Uruguay înainte de a adera la loja , "Prietenii patriei". În 1861, după alegerea în Adunarea Constituantă a lojei Marele Orient al Italiei din Torino în
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
membru onorific al „Suveranului sanctuar al ritului antic și primitiv” pentru Marea Britanie și Irlanda, care este considerat neregulat de către și în 1876, Marele Orient național al Egiptului, de limbă italiană, l-a făcut mare maestru onorific. În 1881, unificarea riturilor masonice egiptene s-a pus sub egida sa, decernându-i titlul de mare hierofant. În testamentul său simbolic, Garibaldi scria: „Las moștenire: dragostea mea de Libertate și Adevăr; ura mea față de minciună și tiranie”. De-a lungul vieții sale, Garibaldi a
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
în lume să mântuiască omenirea de robie...” și „aveți datoria să educați oamenii — să educați oamenii — să-i educați să fie creștini, să-i educați să fie italieni... Trăiască Italia! Trăiască creștinătatea!” Anticlericalismul lui Garibaldi se baza pe obediența sa masonică. Cu două luni înainte de Aspromonte, a încercat să unească toate obediențele împotriva papei. El susținea anticonciliul propus de Giuseppe Ricciardi, la Napoli, în 1869, destinat să se opună convocat de Pius al IX-lea care proclama infailibitatea pontificală. Această mișcare
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
Vornic al obștii la Iași (1816). Vornic al poliției (ianuarie 1817). Mare vornic (înainte de iunie 1820). Mare postelnic (președinte al Departamentului Afacerilor Străine, la 28 decembrie 1823). Mare vornic (1824). Mare postelnic (februarie 1827-ianuarie 1828). Membru al unui atelier (lojă masonică) din Iași (1828). Mare logofăt (februarie 1829). Membru în comisia moldoveană de patru membri pentru redactarea Regulamentului Organic (iunie 1829-martie 1830). Pavel Kiselev i-a acordat Ordinul Sf. Vladimir cl. III, pentru contribuția sa la lucrările de redactare. Mare logofăt
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
deist, Miler a respins asocierea cu creștinismul și a devenit un membru mason (= francmason / germ. Freimaurer) activ. În cartea lui Sylvester Bliss, „Memorii despre William Miler“ găsim scrise următoarele: „Aici [în Poultney, Vermont], Domnul Miller a devenit membru al frăției masonice, unde și-a dovedit perseverența, întrucât a avansat la cel mai înalt grad pe care lojele masonice îl puteau oferi în această țară și în această regiune.” În biografiile și cărțile istorice din Vermont îl găsim pe lista celor mai
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
În cartea lui Sylvester Bliss, „Memorii despre William Miler“ găsim scrise următoarele: „Aici [în Poultney, Vermont], Domnul Miller a devenit membru al frăției masonice, unde și-a dovedit perseverența, întrucât a avansat la cel mai înalt grad pe care lojele masonice îl puteau oferi în această țară și în această regiune.” În biografiile și cărțile istorice din Vermont îl găsim pe lista celor mai proeminenți oameni pe Căpitanul William Miller, ca fiind unul dintre primii maeștri ai lojei Steaua Dimineții, cu
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
gradul de Mare Maestru Nr. 27. Această lojă fusese organizată în Poultney înainte de anul 1800. Un autor susține că Miller obținuse gradul de Mason al Arcului Regal. Practic toți biografii lui Miller recunosc că acesta a făcut parte din elita masonică. Chiar și mai târziu, după ce se va reconverti la credința baptistă în 1831, și se va retrage din masonerie, Miller nu va disprețui pe masoni și nu va demoniza niciodată frăția masonică. Dimpotrivă, în scrierile lui apar unele explicații privitoare
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
recunosc că acesta a făcut parte din elita masonică. Chiar și mai târziu, după ce se va reconverti la credința baptistă în 1831, și se va retrage din masonerie, Miller nu va disprețui pe masoni și nu va demoniza niciodată frăția masonică. Dimpotrivă, în scrierile lui apar unele explicații privitoare la masonerie, iar într-una din scrisorile lui Miller se poate simți satisfacția lui la știrea că agitația antimasonică din Poultney s-a stins. La izbucnirea războiului din 1812, Miller a adunat
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
un veac și mai bine. Unii autori anglo-saxoni nu recunosc vechimea francmasoneriei în țările române, dar istoricii D.G.R. Șerbănescu și Jacques Pierre (în Dicționarul francmasoneriei, Presses universitaires de France, Paris 1991 sub dir. lui Daniel Ligou), afirmă că prima lojă masonică românească fost întemeiată la Iași în 1748 de italianul Antonio Maria del Chiaro, care venise în țările române ca secretar al lui Constantin Brâncoveanu. Nu se știe dacă și domnitorul reformator a făcut parte din lojă. A doua lojă apare
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
i-a socotit timp îndelungat eretici și apostați. Ca exemplu, episcopul Dunării de jos și academicianul Mihail Ștefănescu (1823-1892, cunoscut sub pseudonimul de „Melchisedec”) a fost și un însemnat demnitar francmason. În 1821, numeroși au fost românii afiliați la „Eteria” masonică condusă de Alexandru Ipsilanti, descendent al domnitorului cu „Pravilniceasca condică”, dar devenit general rus și demnitar mason. Printre ei, Tudor Vladimirescu, executat fiindcă își încălcase jurământul față de „Eteria”. Scopul „Eteriei”, bazată la Odesa, era internațional: dărâmarea puterii religioase și politice
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
Tel Aviv, nici evreii, nici românii nu au cultivat memoria lor (istorici ca Radu Ioanid sau Carol Iancu le reproșează că nu i s-au opus fățiș mareșalului Ion Antonescu, iar naționaliștii îi socotesc „trădători de neam”). După război, obediențele masonice, autorizate din nou, dar amenințate de partidul comunist care le socotea „organizații burghezo-moșierești", s-au unit în 1945 într-o „Francmasonerie unită a României“, în frunte cu generalul Pandele și cu scriitorul Mihail Sadoveanu. Dar în ciuda încercărilor acestora de a
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
de legionari), comuniștii au decis desființarea francmasoneriei în România. Mihail Sadoveanu a scăpat de arestare trecând definitiv în partid și manifestându-și fățiș disprețul pentru fostele sale principii, dând manifestului său proStalinist titlul " Lumina vine de la răsărit", care în simbolica masonică înseamnă ceva total potrivnic stalinismului, anume căldura iubirii frățești și luminarea minții prin cunoștință și libertate. La 27 decembrie 1989, la București, francmasonii supraviețuitori s-au întâlnit în fostul templu din strada Radu de la Afumați și au pus la cale
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
se unească. În 2003, Marea Lojă Națională a României și Marea Lojă Națională din România s-au federat într-o "Confederație a Marilor Loji din România de Rit Scoțian Antic și Acceptat". În prezent există în România mai multe obediențe masonice: În 2009 francmasonii români sunt aproximativ 7500, dintre care 7000 „regulari“ (obediențele inițial anglo-saxone ale Marilor Loji naționale) și 500 „liberali“ (obediențele franceze ale Marelui Orient și a Dreptului Uman). Pe lângă și printre acestea, există cercuri mai restrânse („gradele superioare
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
printre acestea, există cercuri mai restrânse („gradele superioare“) care își inițiază membrii în cunoașterea mai profundă a simbolisticii și a istoriei esoterice și spirituale a omenirii. Între 14-17 mai 2014 a avut loc la București " Conferința Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare".
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
cărora se pare că acest concept le-a fost introdus de către lordul iacobit Kilmarnock; aceștia au fost de asemenea primiți într-o mănăstire a templierilor de către un misterios "Cavaler al Penei Roșii". Baron von Hund a înființat un nou riț masonic numit "Strictă Ceremonie Templieră". "Cavalerul Penei Roșii" a fost identificat mai târziu cu Alexander Seton, cunoscut mai bine sub numele de Alexander Montgomerie, al 10-lea conte de Eglinton, un Francmason proeminent a mișcării iacobite. <nowiki>*</nowiki>Renașterea modernă a
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
privesc dintr-un punct de vedere naționalist și nu ne asociem cu mici grupuri extremiste care apar la aniversările de la Bannockburn cu motive ulterioare în minte."" El a adăugat ca Militi Templi Scoția era un Ordin mai degrabă cavaleresc decât Masonic, insă accepta Francmasoni în rândurile sale. CTs-SOMTI Preceptoria de St Anthony CTs-SOMTI (marcă înregistrată) (-Suveranul Ordin Militar al Templului din Ierusalim; engleză: Scottish Knights Templar-Sovereign military Order of the Temple of Jerusalem, SKT-SMOTJ) nu acceptă Francmasoni, și nici alt Ordin
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Pangal a făcut parte din conducerea masoneriei mondiale [de rit scoțian], formată din șapte Suverani Mari Comandori, care se reuneau o dată la 5 ani, pentru a hotărî asupra direcțiilor generale de urmat și directivelor de aplicat. La o asemenea reuniune masonică internațională, ținută în luna iunie 1935 la Bruxelles, a fost invitat să participe și Suveranul Mare Comandor al României. Trebuie recunoscut faptul că influența internațională a masoneriei române și a conducătorului acesteia a crescut, în perioada interbelică, mai cu seamă
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
a fost invitat să participe și Suveranul Mare Comandor al României. Trebuie recunoscut faptul că influența internațională a masoneriei române și a conducătorului acesteia a crescut, în perioada interbelică, mai cu seamă odată cu punerea în adormire sau cu interzicerea reuniunilor masonice în unele state europene, care au abandonat democrația și au început să experimenteze regimuri politice dictatoriale sau totalitare, precum Rusia bolșevică, Italia fascistă, Germania nazistă, Spania franchistă sau Portugalia salazaristă. Fruntaș al Uniunii Agrare (Argetoianu) din 1932, Pangal a fost
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
1937, Francmasoneria Regulară din România. A revenit în România pentru scurtă vreme în 1944, pentru a reactiva masoneria română, care a intrat din nou în adormire în 1948. I s-a retras cetățenia română în 1948. Membru fondator la lojii masonice a românilor din emigrație, România Unită, în 1947. În 1950 a dus tratative cu Vaticanul pentru a produce un acord conform căruia pentru Biserica penticostală nu catolicismul, ci comunismul este dușmanul principal. Distins de Franța cu Legiunea de Onoare și
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
imposibil ca figurând atâtea simboluri care descriu miturile tradiționale ale construcției de la Argeș, precum și reproducerea conformă a unui ritual să nu fi fost cunoscute artistului. De aceea, Ion Frunzetti a considerat că Henția a fost inițiat într-una din lojile masonice bucureștene din acea perioadă. Cu ocazia Expoziției Concordiei Române care s-a deschis în anul 1880, Sava Henția participat cu un portret executat după o fotografie a lui Ion Heliade-Rădulescu și cu un desen în tuș intitulat "Trecerea Dunării". Un
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de pace între nizariți, suniți și creștini. Cruzimea, folosirea de hașiș și raidurile de asasinate în numele islamului au fost negate cu vehemență de autori precum istoricul iranian Farhad Daftary Conform cu istoricul mason Albert MacKey, în calitatea sa de Mare Maestru masonic, Hassan a creat un sistem de ucenici, calfe și maeștri în ale meseriei, sistem ce a fost comparat mai târziu cu gradele masonice. Acesta mai susține că: „...asasinii, a căror legătură cu Templierii a fost dovedită pe baza documentelor istorice
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
autori precum istoricul iranian Farhad Daftary Conform cu istoricul mason Albert MacKey, în calitatea sa de Mare Maestru masonic, Hassan a creat un sistem de ucenici, calfe și maeștri în ale meseriei, sistem ce a fost comparat mai târziu cu gradele masonice. Acesta mai susține că: „...asasinii, a căror legătură cu Templierii a fost dovedită pe baza documentelor istorice existente, s-ar putea să fi exercitat o oarecare influență asupra acestora servindu-le ca model sau cel puțin sugerându-le unele dintre
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
medalii de argint, atingând gradul de căpitan. După război a studiat la Florența, obținând laurea în științe sociale. Se întoarse în orașul său natal pentru a lucra ca funcționar în bancă. După ce în tinerețe avusese idei republicane, frecventând și loja masonică "Gerolamo Savonarola" din Ferrara, Balbo, după război, aderă la fascism și curând deveni secretarul federației fasciste din Ferrara. Începu să organizeze echipe și formă un grup al său denumit Celibano, după numele băuturii sale preferate. Grupul împiedica grevele în contul
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]