1,846 matches
-
în ceea ce privește activitatea filialelor din România (politica de investiții, de creditare și mai ales, deciziile referitoare la distribuția profitului reinvestit și/sau repatriat, angajări în funcții de răspundere - CEO (Chief Executive Officer); agenții economici cu capital străin urmăresc, în primul rând, maximizarea profitului propriu pe diferite căi (substituția produselor pe piața internă, exporturi pe piața externă etc.), obiectivele generale ale strategiei dezvoltării durabile a României putând fi mai mult, mai puțin sau deloc contingente cu obiectivele individuale ale capitalului străin; avantajele comparative
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de realizare (Dr) și de durata de funcționare (Df) a obiectivului investițional, este redată în graficul 1.1. Dacă se vor obține cash flow-uri actualizate mai mari decât capitalurile investite, proiectul de investiții este considerat mai eficient, aplicându-se principiul maximizării (Stancu, 2007, p. 534). Indicele de profitabilitate reprezintă mărimea raportului dintre valoarea netă actualizată totală (VNAT) și investițiile totale actualizate (It), care generează acel volum de valoare netă actualizată totală. Acest indicator se folosește în cazul în care variantele de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o cercetare foarte riguroasă a vulnerabilităților/ avantajelor acestui sistem bimonetar, în comparație cu cel monomonetar. Totodată, ne exprimăm rezerve în legătură cu opinia potrivit căreia băncile străine ar pune în prim-planul preocupărilor lor interesele dezvoltării durabile a României, și nu pe cele ale maximizării profiturilor proprii așteptate de bancamamă din străinătate. Congruența intereselor băncilor cu capital străin și celor ale economiei naționale ar fi o întâmplare fericită a cărei probabilitate de realizare, din păcate, nu este decât una foarte mică. O altă problemă pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în țara noastră, recomandăm ca factori de creștere a eficienței: autoritățile ar trebui să promoveze campanii de informare a opiniei publice despre fondurile acordate de organismele financiare internaționale (BERD și BIRD) și fondurile structurale și de coeziune acordate de Uniunea Europeană, maximizarea gradului de absorbție a acestora în scopul diminuării cât mai rapide a disparităților regionale, precum și destinația lor, deoarece încă există o lipsă a capacității interne de absorbție a acestor credite din lipsa de informare, preocupare și pricepere din partea autorităților locale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în sectorul social și sectorul privat al economiei. Arsenalul instrumentelor teoretico-metodologice de evaluare a investițiilor și eficienței acestora s-a îmbunătățit pe seama modelelor și metodelor decizionale, care, în principal, se referă la tehnicile de optimizare a investițiilor și eficiența lor (maximizarea efectelor și minimizarea eforturilor), precum și la tehnici de abordare a riscului și incertitudinii prin prisma teoriei probabilităților și a jocurilor strategice. În acest sens, subliniem necesitatea, potrivit uzanțelor unanim acceptate, de a determina pentru fiecare proiect investițional unii indicatori vizând
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cunoscute și fixate descrise prin funcții de utilitate definite și independente de timp. 3) Participanții la piață au o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există importante diferențe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fost bazată pe o altă ipoteză falsă potrivit căreia orice funcție matematică de valoarea acțiunilor la diferite momente de timp are o valoare fixă și determinată la orice moment de timp. 6) Deoarece determinarea prețului este un proces definit de maximizare a preferințelor cunoscute într-un mediu perfect cunoscut și deoarece toate valorile sunt definite, el poate fi în anumite cazuri automatizat și urmărit de programe pe calculator care tranzacționează în anumite condiții. Dar unele piețe care au funcționat în acest
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
tutunului, a achiziționat mai multe companii din domeniul alimentației, precum General Foods (În anul 1985), Kraft (În anul 1988) sau Nabisco (În anul 2000) (Gaughan, 2011, p. 14). Prin această strategie, Întreprinderea Își completează portofoliul cu activități nerelaționate, cu scopul maximizării rentabilității investițiilor și a profitabilității (Ciobanu și Ciulu, 2005, p. 108). Recurgerea la o diversificare de tip conglomerat Își găsește principala justificare În dorința achizitorului de a-și echilibra fluxul de lichidități (engl. cash flow) (Bouglet, 2010, p. 145), de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
perioade de euforie bursieră, firmele ce au titlurile supraevaluate folosesc aceste titluri pentru a cumpăra active reale ale unor companii țintă subevaluate sau mai puțin supraevaluate, un rol important În realizarea tranzacției avându-l și interesul managerilor companiilor țintă cu privire la maximizarea profitului pe termen scurt, În detrimentul maximizării profitului acționarilor pe termen lung. Astfel, supraevaluările conduc la o intensificare a activității de fuziuni și achiziții și deci la apariția valurilor de astfel de operațiuni, managerii profitând de ineficiențele pieței În perioadele de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
au titlurile supraevaluate folosesc aceste titluri pentru a cumpăra active reale ale unor companii țintă subevaluate sau mai puțin supraevaluate, un rol important În realizarea tranzacției avându-l și interesul managerilor companiilor țintă cu privire la maximizarea profitului pe termen scurt, În detrimentul maximizării profitului acționarilor pe termen lung. Astfel, supraevaluările conduc la o intensificare a activității de fuziuni și achiziții și deci la apariția valurilor de astfel de operațiuni, managerii profitând de ineficiențele pieței În perioadele de euforie bursieră. Rhodes-Kropf și Viswanathan (2004
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
care stau la baza realizării operațiunilor de fuziuni și achiziții sunt numeroase. Walter și Barney (1990) iau În considerare motivații precum realizarea economiilor de scară și de gamă, extinderea liniilor de produse sau a piețelor, inițierea de noi afaceri sau maximizarea și utilizarea resurselor financiare. Berkovich și Narayanan (1993) grupează motivațiile care stau la baza operațiunilor de fuziuni și achiziții În trei mari categorii: eficiența sau sinergiile, sindromul ego-ului și problemele de agenție. Sinergiile sunt adeseori considerate drept una dintre principalele
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
câștiguri mai mari. Pe de altă parte, anumite studii au abordat problema În mod diferit. Comment și Jarrell (1995), pe baza unui eșantion de firme listate În perioada 1978-1989, susțin că o mai mare specializare a corporației este asociată cu maximizarea bogăției acționariale. Autorii au conchis că beneficiile diversificării invocate În mod curent, precum economiile de gamă, nu se realizează. Un „beneficiu” al diversificării este acela că este mai puțin probabil ca o firmă diversificată să facă obiectul unei preluări ostile
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Aceasta are la bază un contract prin care acționarii recurg la serviciile altor persoane (managerii) care să realizeze În numele lor sarcinile de gestionare a activelor. Însă principalul va căuta să controleze și să determine agentul să ia decizii În scopul maximizării profitului (În caz contrar proprietatea principalului se va diminua). Managerii pot lua decizii pe baza unor informații interne pe care le dețin despre firmă și care sunt inaccesibile acționarilor și pot astfel acționa Într-un mod mai puțin eficient În raport cu
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În caz contrar proprietatea principalului se va diminua). Managerii pot lua decizii pe baza unor informații interne pe care le dețin despre firmă și care sunt inaccesibile acționarilor și pot astfel acționa Într-un mod mai puțin eficient În raport cu obiectivul maximizării profitului cu care sunt Însărcinați (selecție adversă). Această situație de asimetrie informațională generează costuri de agenție suportate de principal (proprietarii), care a delegat o parte dintre activitățile de gestionare a firmei către agent (managerii). După Jensen și Meckling (1976), o
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Meckling (1976), o problemă de agenție poate exista atunci când managerii unei Întreprinderi nu posedă decât o mică fracțiune din capital. Managerii pot fi atunci tentați să-și urmeze propriile interese (materiale sau nemateriale) În detrimentul intereselor acționarilor, Îndepărtându-se de obiectivul maximizării valorii. Costurile de agenție ce rezultă din această situație includ, În opinia lui Jensen și Meckling (1976): costuri directe legate de sistemele de control puse În aplicare de acționari; costuri directe legate de sistemele informaționale și de raportare puse În
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
explica apariția conflictului de interese dintre acționari și manageri referitor la modalitatea de utilizare a trezoreriei disponibile. Acesta susține că operațiunile de fuziuni și achiziții ar putea avea la bază motivații manageriale, iar obiectivele managerilor nu ar consta neapărat În maximizarea bogăției pentru acționari. Pe de o parte, acționarii așteaptă să primească dividende din ce În ce mai mari, iar pe de altă parte, managerii, dintr-un interes personal, preferă să păstreze rezerve financiare cu scopul de a finanța proiecte de investiții, fără a fi
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
se Înscrie desigur În această optică. Preocupați de aspecte ce țin de putere și prestigiu, managerii preferă să realizeze investiții, mai ales achiziții, de multe ori plătite prea scump. Așadar, vorbim mai degrabă de gestionarea Întreprinderii Într-o logică opusă maximizării valorii. Managerii pot fi tentați să se angajeze Într-o operațiune de achiziție pentru a utiliza fluxurile de trezorerie disponibile<footnote Acesta reprezintă cash flow-ul disponibil după ce toate proiectele rentabile au fost finanțate. footnote> sau pentru a construi un „imperiu
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
reprezintă factori cheie În cadrul procesului de preluare a controlului asupra unei companii țintă. În stadiul negocierilor, achizitorul poate constata că mai mulți concurenți au ofertat compania țintă vizată, ceea ce, pentru aceasta din urmă, poate reprezenta un avantaj mare În sensul maximizării prețului de vânzare. În situația În care există oferte concurente trebuie să se țină cont și să se evite licitarea și supralicitarea, deoarece tranzacția ar putea deveni nerentabilă din punct de vedere financiar. În opinia lui Gouali (2009, pp. 139-140
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
să apere, dar nici să condamne contabilitatea creativă. Lucrarea reprezintă o cercetare amplă, care își propune ca, pe parcursul a cinci capitole, să dezvolte conceptul de contabilitate creativă și să dezbată principalele direcții în care se dezvoltă aceasta, cu referire la maximizarea rezultatului entității (dacă se urmărește atragerea de noi investitori) sau, din contră, la minimizarea acestuia (dacă se urmărește plata unor impozite mai mici). Pentru cei care nu sunt de acord cu folosirea tehnicilor de contabilitate creativă, lucrarea de față poate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în situațiile financiare de sinteză (bilanț, cont de profit și pierdere și note explicative) și mai puțin asupra prezentării tehnicilor de contabilitate creativă. Termenul de contabilitate creativă a apărut în anii ’80 în Marea Britanie, ocazie cu care desemna tehnicile de maximizare a beneficiilor obținute de întreprinderi, rezultate nu dintr-o mai bună gestiune a resurselor, ci din artificii contabile, în scopul atragerii de noi investitori. Ulterior, această expresie a fost reabordată în literatura de specialitate, termenul de contabilitate creativă fiind însoțit
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
apărut contabilitatea creativă? Apărut în anii ’80 în Marea Britanie, termenul de contabilitate creativă sau „contabilitate imaginativă și contabilitate de intenție”<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, p. 145. footnote> desemna tehnicile de maximizare a beneficiilor obținute de întreprinderi, rezultate nu dintr-o mai bună gestiune a resurselor, ci din artificii contabile, în scopul atragerii de noi investitori. În continuare, această expresie a fost reabordată frecvent în literatura de specialitate, însă puțini autori au
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
et Audit (sub îndrumarea lui B. Colasse), Economica, Paris, 2000, pp. 157-178. footnote>. Pentru Stolowy, contabilitatea creativă, pe care o va numi în continuare „gestionarea datelor contabile”, reprezintă „un ansamblu de procedee care vizează să modifice nivelul rezultatului, în sensul maximizării sau minimizării acestuia, sau să modifice prezentarea situațiilor financiare, fără ca aceste obiective să se excludă reciproc.” Se poate constata astfel o evoluție semnificativă în raport cu definițiile date anterior de Libby și Trotman și Bernard Colasse. Pentru Stolowy nu mai este vorba
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și chiar considerat necesar de alții), mai există și o serie de alte viziuni cu privire la contabilitatea creativă. Astfel, după părerea unor cercetători, contabilitatea creativă este considerată ca fiind o tehnică, o inginerie care are ca finalitate găsirea unor mijloace de maximizare a rezultatelor în mod real, prin gestionarea mai bună a resurselor și evitarea risipei. Nu în ultimul rând, fără creativitatea profesioniștilor contabili, nu ar fi fost posibile evoluțiile care s-au produs în sfera contabilității: „În domeniul contabilității, creativitatea exprimă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
complicațiilor explicative ale cauzei prime (substanța și structura lumii sunt date!) ce l-a chinuit pe Aristotel și a cauzei ultime pe care refuză s-o accepte viața însăși. Funcționalismul părților este suficient pentru ceea ce vizează Rațiunea (mai ales pentru maximizarea funcției randamentale), lăsând deoparte ca neinteresantă problema singularităților în sine și mai ales a modalităților de înțelegere a lor prin împingerea limitelor după sugestia dată de saltul de la consistență la paraconsistență sau de la teorie la metateorie. Acest refuz este evident
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se ajunge la capătul unei magistrale în care maniheismul economic a pervertit definitiv maniheismul etic. Intersubiectivitatea este definitiv blocată în această buclă a raționalității de dragul raționalității, în care parcimonia a trecut de la semnificarea eficientizării explicației la excluderea raționalizării mijloacelor pentru maximizarea substanței-scop. Găsim aici produsul final al înțelegerii cogniției economice ca ordonatoare a propriei lumi create cu scopul de a-și dovedi că poate să aibă aceeași funcție ca și științele empirice de a face posibil experimentul. Mult, tot mai mult
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]