1,404 matches
-
mediastinului (absența planului de clivaj la acest nivel). Deasupra pediculului pulmonar, pleura are o direcție sagitală, de la stern la coloana vertebrală. La nivelul pediculului, ea se reflectă pe acesta pentru a se continua apoi cu pleura vicerală. Dedesubtul pediculului, pleura mediastinală se continuă de asemenea cu foița viscerală, sub forma unei lame triunghiulare formată din două foițe și dispusă în plan frontal. Ea coboară până la diafragm și leagă pericardul fibros de fața medială a plămânului, luând parte la formarea ligamentului pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
linia axilară mijlocie, a XI-a pe linia scapulară, și ating coasta a XII-a pe linia paravertebrală. În intervențiile chirurgicale pe rinichi, o incizie prea lungă poate provoca deschiderea acestor recesuri. Recesul mediastinodiafragmatic. Se formează la nivelul reflexiei pleurei mediastinale pe cea diafragmatică. Recesul costomediastinal superior. Corespunde porțiunii apicale a pleurei parietale. El se formează în zona de trecere dintre pleura costală și cea mediastinală. Este singurul reces la nivelul căruia pleura se mulează direct pe suprafața plămânului. VASCULARIZAȚIA PLEUREI
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
prea lungă poate provoca deschiderea acestor recesuri. Recesul mediastinodiafragmatic. Se formează la nivelul reflexiei pleurei mediastinale pe cea diafragmatică. Recesul costomediastinal superior. Corespunde porțiunii apicale a pleurei parietale. El se formează în zona de trecere dintre pleura costală și cea mediastinală. Este singurul reces la nivelul căruia pleura se mulează direct pe suprafața plămânului. VASCULARIZAȚIA PLEUREI Pleura viscerală primește sânge din ambele sisteme arteriale: pulmonar și sistemic (prin arterele bronșice), în timp ce drenajul venos se face în venele pulmonare. Pleura parietală primește
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
viscerală primește sânge din ambele sisteme arteriale: pulmonar și sistemic (prin arterele bronșice), în timp ce drenajul venos se face în venele pulmonare. Pleura parietală primește sânge exclusiv din arterele sistemice: pleura costală din arterele intercostale și din arterele mamare interne, pleura mediastinală din arterele bronșice, diafragmatice superioare și din mamarele interne. Sângele arterial al domului pleural provine din artera subclavie. Sângele venos al pleurei parietale este drenat prin venele peribronșice direct în vena cavă superioară. Drenajul limfatic al pleurei viscerale se face
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Drenajul limfatic al pleurei viscerale se face printr-o mare rețea de capilare limfatice sub-pleurale (mai abundentă în lobii inferiori) în plexurile profunde pulmonare situate peribronșic și interlobar. Ricquet (1989), descrie totodată conexiuni directe limfatice între rețeaua subpleurală și ganglionii mediastinali (în 22-25% din cazurile studiate). Aceste conexiuni subpleurale sunt mai frecvente în lobii superiori [10]. Drenajul limfatic al pleurei parietale se face prin comunicarea directă existentă la nivelul stomelor pleurale între cavitatea pleurală și canalele limfatice ale pleurei parietale. Aceste
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
între cavitatea pleurală și canalele limfatice ale pleurei parietale. Aceste canale limfatice pleurale merg paralel cu coastele pentru a ajunge în ganglionii mamari interni și în ganglionii intercostali [17]. Drenajul pleurei diafragmatice se face atât către ganglionii limfatici retrosternali și mediastinali, cât și către ganglionii limfatici celiaci, în abdomen. INERVAȚIA PLEUREI Pleura viscerală este lipsită de inervația somatică. Pleura parietală primește atât fibre nervoase somatice, cât și viscerale (simpatice și parasimpatice) prin intermediul nervilor intercostali. Pleura diafragmatică primește în plus și fibre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
raport direct cu sternul. Anglosaxonii denumesc această zonă „bare area of Edwards” (aria nuda a lui Edwards) [14]. Această zonă este mată la percuție. Posterior vine în raport cu bronhiile primitive, esofagul, plexul nervos esofagian, aorta descendentă și părțile posterioare ale fețelor mediastinale ale plămânilor. Lateral, prin pleurele mediastinale, este în raport cu fețele mediastinale ale plămânilor. Între pleura mediastinală și pericardul fibros se află nervul frenic împreună cu vasele pericardofrenice. În raport cu marile vase, pericardul fibros, se atașează de aortă, vena cava superioară, arterele pulmonare dreaptă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
această zonă „bare area of Edwards” (aria nuda a lui Edwards) [14]. Această zonă este mată la percuție. Posterior vine în raport cu bronhiile primitive, esofagul, plexul nervos esofagian, aorta descendentă și părțile posterioare ale fețelor mediastinale ale plămânilor. Lateral, prin pleurele mediastinale, este în raport cu fețele mediastinale ale plămânilor. Între pleura mediastinală și pericardul fibros se află nervul frenic împreună cu vasele pericardofrenice. În raport cu marile vase, pericardul fibros, se atașează de aortă, vena cava superioară, arterele pulmonare dreaptă și stângă, venele pulmonare superioare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
of Edwards” (aria nuda a lui Edwards) [14]. Această zonă este mată la percuție. Posterior vine în raport cu bronhiile primitive, esofagul, plexul nervos esofagian, aorta descendentă și părțile posterioare ale fețelor mediastinale ale plămânilor. Lateral, prin pleurele mediastinale, este în raport cu fețele mediastinale ale plămânilor. Între pleura mediastinală și pericardul fibros se află nervul frenic împreună cu vasele pericardofrenice. În raport cu marile vase, pericardul fibros, se atașează de aortă, vena cava superioară, arterele pulmonare dreaptă și stângă, venele pulmonare superioare și inferioare. Pericardul nu aderă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
lui Edwards) [14]. Această zonă este mată la percuție. Posterior vine în raport cu bronhiile primitive, esofagul, plexul nervos esofagian, aorta descendentă și părțile posterioare ale fețelor mediastinale ale plămânilor. Lateral, prin pleurele mediastinale, este în raport cu fețele mediastinale ale plămânilor. Între pleura mediastinală și pericardul fibros se află nervul frenic împreună cu vasele pericardofrenice. În raport cu marile vase, pericardul fibros, se atașează de aortă, vena cava superioară, arterele pulmonare dreaptă și stângă, venele pulmonare superioare și inferioare. Pericardul nu aderă de vena cavă inferioară [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
mai importantă sursă de vascularizație este reprezentată de artera pericardicofrenică și de ramurile pericardice desprinse din artera toracică internă. Aceste ramuri pericardice, în număr de 5 până la 6, vascularizează părțile anterioare și laterale ale pericardului dar și timusul și pleura mediastinală. Artera pericardico-frenică, ramură a arterei toracice interne, coboară între pleură și pericard asigurând atât vascularizația acestora cât și pe cea a diafragmului [12]. Fața inferioară a pericardului este irigată de arterele diafragmatice inferioare, care, după ce irigă diafragmul, trimit ramuri transdiafragmatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pericard. Unii autori au descris anastomoze ale acestor ramuri cu teritoriul coronarian, acestea reprezentând căi colaterale de mare importanță [12]. Drenajul venos se realizează în vena azygos, hemiazygos, venele toracice interne și venele diafragmatice superioare. Limfa este drenată către ganglionii mediastinali anteriori, traheobroșici inferiori și diafragmatici [14]. Pericardul fibros și lama parietală a pericardului seros sunt inervate de nervii vagi, simpaticul toracic și nervul frenic [12]. Lama viscerală a pericardului seros (epicardul) este inervată de fibre aparținând plexului cardiac [12]. PNEUMOTORAXUL
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
vezicular este abolit, vibrațiile vocale absente, deplasare controlaterală a mediastinului cu matitate cardiacă deplasată. Pneumotoraxul limitat apare în cazul unei cavități pleurale simfizate, secundare unui proces inflamator. Poate fi asimptomatic sau se poate prezenta sub forma unui emfizem subcutanat sau mediastinal. Pneumotoraxul interlobar apare ca o raritate clinică și constă în prezența aerului între foițele pleurale la nivelul scizurilor fără exteriorizare în marea cavitate pleurală. Hemopneumotoraxul poate să apară în urma ruperii unei bride vascularizate sau a rupturii unei bule de emfizem
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cu localizare mai ales la nivelul apexului pulmonar, acestea fiind cele mai frecvente cauze de pneumotorax. De asemenea, această metodă se aplică în majoritatea cazurilor, pentru tratamentul chirurgical al acestei afecțiuni. Există însă zone ale parenchimului pulmonar greu accesibile: fața mediastinală și scizurile. PLEUREZIILE PURULENTE Seroasa pleurală tapetează pulmonul (pleura viscerală), coastele și spațiile intercostale, diafragmul și organele mediastinale (pleura parietală). În mod normal nu există spațiu real între pleura viscerală și pleura parietală, acesta fiind virtual. Spațiul virtual devine real
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
această metodă se aplică în majoritatea cazurilor, pentru tratamentul chirurgical al acestei afecțiuni. Există însă zone ale parenchimului pulmonar greu accesibile: fața mediastinală și scizurile. PLEUREZIILE PURULENTE Seroasa pleurală tapetează pulmonul (pleura viscerală), coastele și spațiile intercostale, diafragmul și organele mediastinale (pleura parietală). În mod normal nu există spațiu real între pleura viscerală și pleura parietală, acesta fiind virtual. Spațiul virtual devine real în acumulările aeriene (pneumotorax), sanguine (hemotorax), lichidiene aseptice (pleurezii benigne sau maligne, chilotorax), lichide septice (pleurezii purulente). Pleureziile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
în acumulare de puroi la nivelul cavității pleurale. Empiemul poate cuprinde tot spațiul pleural - pleurezie purulentă generalizată - sau ocupă o zonă limitată din acesta (empiemul pleural localizat) [19]. Pleurezia purulentă localizată, din punct de vedere topografic poate fi:- pleurezie purulentă mediastinală, colecția purulentă este situată între pulmon și pleura mediastinală;- pleurezie purulentă diafragmatică, se situează între baza pulmonului și domul diafragmatic;- pleurezie purulentă scizurală, colecția se află în marea sau mica scizură pe dreapta sau în scizura stângă, fiind delimitată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
poate cuprinde tot spațiul pleural - pleurezie purulentă generalizată - sau ocupă o zonă limitată din acesta (empiemul pleural localizat) [19]. Pleurezia purulentă localizată, din punct de vedere topografic poate fi:- pleurezie purulentă mediastinală, colecția purulentă este situată între pulmon și pleura mediastinală;- pleurezie purulentă diafragmatică, se situează între baza pulmonului și domul diafragmatic;- pleurezie purulentă scizurală, colecția se află în marea sau mica scizură pe dreapta sau în scizura stângă, fiind delimitată de lobii pulmonari;- pleurezie purulentă apicală, închistarea are loc între
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
să se complice cu pleurezie purulentă. Agentul patogen bacterian poate trece în spațiul pleural pe cale limfatică, prin microperfo-rații sau prin ruptura francă a colecției pulmonare. Aceste mecanisme patogenice se întâlnesc și în empiemul ce are drept cauză un proces septic mediastinal: adenită supurată sau mediastinită acută prin perforație de esofag prin corp străin sau iatrogenă (esofagoscopie, dilatații de esofag pentru esofagită postcaustică sau stenoză peptică), sau prin ruptură spontană de esofag (sindromul Böerhave). Un proces osteomielitic costal sau la nivelul coloanei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
secundare (abces cerebral). Aspecte paraclinice Radiografia toracică față și profil Imaginile apărute sunt în funcție de stadiul evolutiv. Astfel, în stadiul I cantitatea de lichid este mică, se poate pune în evidență leziunea pulmonară primară: pneumonie sau abces pulmonar sau o colecție mediastinală sau subfrenică. În stadiul II, de colectare, apare o imagine lichidiană netă, care pe radiografia de față prezintă curba lui Damoiseau (fig. 5.12), iar pe cea de profil se situează predominant posterior. Pulmonul subiacent este colabat, iar deplasarea mediastinului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
fibrino-purulent. Pot apare probleme legate de etanșeitatea țesutului în jurul tubului de dren. Decorticarea pleuro-pulmonară Este operația prin care se urmărește desființarea pungii pleurale prin îndepărtarea pahipleuritei viscerale și eventual a pahipleuritei costale. Pulmonul se eliberează complet pe fața costală, fața mediastinală, fața diafragmatică, apex și scizuri. Este necesar ca pulmonul să aibă parenchimul normal și arborele traheo-bronșic liber, pentru a se obține o reexpansiune pulmonară completă [18]. În caz de leziuni în pulmonul subiacent este necesară asocierea rezecției pulmonare: segmentectomie, lobectomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cele mai multe ori nu sunt de cauză infecțioasă. d) Mediastinita ... Pentru diagnostic prezenta a cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie să fie prezent: Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din însămânțarea prelevatelor de țesut miocardic sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele mediastinitei Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C), durere toracica sau instabilitate sternala și Cel puțin
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
observate semnele mediastinitei Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C), durere toracica sau instabilitate sternala și Cel puțin una din următoarele situații: - evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinala; - hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă; - imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult lărgita. Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C), durere toracica sau instabilitate sternala și Cel puțin una din următoarele situații: - evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinala; - hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă; - imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult lărgita. Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C), durere toracica sau instabilitate sternala și Cel puțin una din următoarele situații: - evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinala; - hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă; - imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult lărgita. Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternala
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidență, din următoarele semne: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternala și Cel puțin una din următoarele situații: - evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinala; - hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă; - imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult lărgita. Observație: Mediastinita și osteomielita concomitenta, apărute după operațiile de chirurgie cardiacă se încadrează la subgrupa mediastinitei. H) Infecțiile osoase și ale articulațiilor a) Osteomielita
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]