11,179 matches
-
ca pe coroană, iar omenia dobândită prin naștere, ca straie și oglindă de identitate. Are o profesie nobilă, de asistent medical și lucrează la Spitalul Orășenesc din Buhuși, este vorba despre preoteasa Mihaela Bârjovanu! Ea a desființat în parohie „instituția” medievală a servitorilor, ea salută de departe, întâia, ea are un surâs de bunătate pe față în anturajul oamenilor, ea se îmbracă elegant și decent, ea este în toată înfățișarea și-n toată fapta sa o femeie care n-a pierdut
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
au stat în calea tuturor răutăților”, din ea s-a plămădit în zicale molcoma filosofie româneasca a fatalității și resemnării („Ce ți-e scris în frunte ți-e pus”, „Capul plecat nu-l taie sabia” etc.), cu ajutorul ei, în perioada medievală, creștinismul de pe aceste meleaguri a fost fertilizat pe direcția contemplativismului, ea se constituie în multisecularul ax al istoriei noastre defensive („Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
personaj a lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha a pornit să se lupte cu niste mori de vânt pe care, în închipuirea lui înfierbântata, le luase drept adversari. 9. „A spune brașoave”. A spune minciuni, lăudăroșenii. Expresia vine de la negustori brașoveni medievali, care își lăudau exagerat marfă. 10. “Banul nu are miros”: Împăratul român Vespasian (69-79) a pus foarte multe taxe, printre ele și una asupra folosirii closetelor publice (numite și vespasiene). La ironia fiului său Titus, care îi reproșa acest lucru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
cavaleri și o suită de alte 500 de persoane, a trecut pe langă Dunăre, prin Dacia, Panonia, Germania și a ajuns în Scandinavia... De acolo, mai tarziu, urmașii acelora au coborât în Normandia. Ceea ce explică acest surprinzător episod de istorie medievală. (Citește aici: Légende de l’origine troyenne des Normands) Despre aceste legende ale originii troiene (tracice) a normanzilor ne vorbesc Dudon de Saint-Quentin (a trait între 965-1043), Guillaume de Jumièges (a trait între 1000-1070) șiBenoît de Sainte-Maure (a murit în
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
numai și numai în limba română. E o demonstrație aici? E un adevăr sau o propagandă ridicolă și ineficientă? Mă cutremur de câte ori mă gândesc la destinul tragic al lui Emil Cioran, cel fugind în franceză și în sonurile clasice și medievale ale acesteia, silit să o uite definitiv și iremediabil, de o boală ce și-a cerut drepturile și și-a impus consecințele, în ultimele zile de viață, prin limba română pe care multe decenii de pribegie a căutat să o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
clasa de Stiinte morale, istorice și filosofice. De asemenea, de-a lungul timpului a predat și la Oxford, Harvard, Columbia și University of Indiană. Umberto Eco: De ce am dreptul să-mi aleg moartea? A scris numeroase studii despre semiotica, estetică medievală, lingvistică și filosofie, precum și romane de succes. Printre acestea se numără cele mai sus menționate, „Numele trandafirului”, lansat în 1980, care a devenit rapid un bestseller internațional, cu milioane de exemplare vândute, traduse în mai multe limbi și „Pendulul lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
apetența tehnică au persistat dintr-un timp, spre fericirea noastră, trecut; atunci singurele piese remarcabile, ivite cu surprinzătoare prospețime în cenușiul cotidian, cu o ingeniozitate care sfida orice obstacol sau interdicție, erau realizate de artiștii acelor generații, transformați, asemenea creatorilor medievali, în artizani de o virtuozitate fără egal, în alchimiști care-și împlineau în sfârșit visul de o viață. Și chiar dacă acum poate fi găsit orice material, chiar dacă ultimele noutăți în materie pătrund imediat în țară sau pot fi achiziționate de
Triplu eveniment la Galeria SENSO [Corola-blog/BlogPost/93616_a_94908]
-
de vocabular în limba română”, „Gramatică, fonetica, sunete”, „Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de Dan Galbina, „Tulburătorul vis” de George Filip, „Doar tu” de Ștefan Augustin Doinaș, „Cântec de buzunar” de Mircea Dinescu, „Toamnă cu luna anii 60” de Mircea Cărtărescu; ‚Iubire târzie’ de Mihai Horga, ‚Limba noastră
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
dezvoltat de-a lungul timpului o seamă de raporturi. Atât societatea civilă cât și Biserica, luată ca instituție, au evoluat de-a lungul timpului și între ele s-au dezvoltat o seamă de relații, de la cele mai bune ¬în epoca medievala, la cele mai neproductive − în epoca socialistă de aceea se cuvine sa facem o seamă de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. În altă ordine de idei, cronologic și istoricește vorbind, acum în an jubiliar - cu prilejul
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
sau aproape identice cu versurile 7 și 8, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se numai la două rime. Există și rondeluri de 12 versuri (un catren, un terțet și un cvintet). Cultivat îndeosebi în poezia medievală franceză, redescoperit și reluat în poezia modernă, rondelul a fost reprezentat în toate literaturile.” (C. Fierăscu, Gh. Ghiță: ,,Mic dicționar îndrumător în terminologia literară”, ediție revăzută și adăugită, Ed. Ion Creangă, București, 1979) Prin volumul ,,Poema rondelurilor”, Al. Macedonski rămâne
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
de seracuri care se rup cu zgomot nemilos și de cornișe ascuțite... O călătorie de orice fel este o poveste în sine! Dacă închid ochii acum, văd un templu în apus de soare... sau o stradă îngustă, plină de farmec medieval... un felinar ... zâmbetul pe jumătate ascuns al unui băștinaș dintr-un cătun de departe...mersul neînduplecat al cămilelor în caravana lor nesfârșită... unduirea nisipoasă a umbrelor în deșert... valurile mării, șoptind întâmplări de necrezut... Daaaa! Sună absolut fabulos. Și... nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
Prof. Viorel Găișteanu Prof. Constantin Simion MUȘATIN ȘI CODRUL Anul acesta în Ajunul Zilei Naționale a României, 1 Decembrie în inima specificului Brâncovenesc - neegalat iubitor de țară și de creștinism ortodox - CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, patron al culturii și artei medievale a avut loc evenimentul „Comemorarea a 97 de ani de la revenirea BUCOVINEI la Patria-mamă, România” și “Comemorarea a 42 de ani de la intrarea în eternitate a prințesei MARTHA BIBESCU”,cea care a dat strălucire Palatului Mogoșoaia, renovându-l, apoi obținând
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
domnia sa - este un pământ râvnit de dușmanii ei, este un străvechi pământ românesc. Este teritoriu locuit în antichitate de târgoveți, geții dintre Prut și Nistru, care făceau parte din statul dacic unificat de Burebista și a făcut parte din Moldova medievală. Documentele istorice străine numesc Moldova, Țara Românească a Moldovei. Varlaam, mitropolitul Moldovei tipărește una din operele fundamentale ale literaturii noastre „Cartea românească a învățăturii”. Această operă prigonită de actualii stăpâni ai Bucovinei, pentru că tocmai această operă literară proclama solemn unitatea
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
jocul de cărți este acea carte care poate înlocui orice altă carte, nu are o identitate a sa, iar pe fața ei avem întipărită nu imaginea unui clown, cum este înșelător ipostaziat personajul, ci a unui "nebun" care în tradiție medievală avea un rol bine definit, fiindu-i permis să spună acel adevăr inconvenabil, gol-goluț, de o manieră hilară și de pe o poziție aproape nulă sub raport social. În privința cicatricii care-l desfigurează aflăm două povești, niciuna creditabilă chiar dacă răspund la
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
să iau în palme Pământul/ să-l ridic ca pe-o jucărie'n neant - / n-am făcut-o, mi-a fost milă de bieții oameni/ și-apoi ar fi fost ceva stupid și pedant." Mai sofisticat mizerabilă e omenirea în Medievală: "Din sarcofage stranii priveau toți cavalerii/ trei regi erau alături în trei sicrie lungi - / și palida lumină juca prin cranii beată,/ un flux-reflux de moarte cădea prin zece dungi." Războiul, care ar fi trebuit să curețe brutal toate iluziile, opunîndu-le
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
facile, felul în care ei respiră "cultural". Altfel, adaug pentru cunoscători, pentru cei îndrăgostiți de Praga, orașul se adeverește a fi acum, în iunie, parcă mai seducător decât oricând. Cu mirosul îmbătător de tei, cu Vltava lin șoptitoare, cu străzile medievale ori cu bulevardele elegante trăind o sărbătoare continuă, cu berăriile sale, cu palatele și catedralele sale, cu neasemuitul turn cu ceas și cu magnificul pod Carol (vai, grupurile statuare sunt toate la locul lor: sfinții, regii, eroii cehi, dar și
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
unui Vanghelis. În răstimpuri, câte un spectator se apropia timid de tabla de șah, mutând câte o piesă. Cea de-a II-a secțiune a impus rigoarea canonului contrapunctic, realizat cu ajutorul procesorului. Cântul amfitrioanei înglobează sunete nesemantice, intonații cu iz medieval, într-un contrapunct progresiv, repetitiv, ce se convertește în ritm cu accente etno... Multiplicat prin intermediul virtuților tehnicii electronice, cântecul de leagăn profilat în cea de-a III-a secțiune, a produs ecouri delicate, creând senzația de multivocalitate și instaurând o
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său Manifest, redactat de I. Negoițescu, care
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
olimpian, asupra destinului omului contemporan, a rostului culturii în postmodernitate, a importanței mass-media în noua societate a spectacolului generalizat, a viitorului cărții în universul multimedia. În paralel, autorul regândește fundamentele misticii creștine, readuce în actualitate textele și pildele unor maeștri medievali (Teresa de Avila, Francisc de Assisi, Meister Eckhart). Reîntoarcerea la înțelepciunea și învățăturile maeștrilor are drept rezultat o mai bună înțelegere a lumii contemporane, identificarea căilor prin care tot mai înstrăinatul om al mileniului trei poate deveni solidar cu suferințele
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
la adevărul aflat dincolo de primul nivel al realității imediat identificabile: "Mistica nu are deloc de-a face cu mistificarea, fiind o cale a iluminării. Elementele ei tainice - atât de eronat interpretate ca întunecate, iraționale și supranaturale - însemnau, chiar în sens medieval, cunoaștere, o cunoaștere ce nu se poate gusta decât în-lăuntru, depășind limbajul uzual atât de mult încât misticul e nevoit a recurge la paradox și simbol. Este o transcendere a Ťrealitățiiť într-o realitate imposibil de redat în limbajul uman
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
au trecut mulți ani de când clopotele reprezentau prezențe vii în viața comunității. În orașul în care am crescut, auzeai din orice punct cel puțin clopotele catedralei ortodoxe și ale celei catolice. Era, pentru urechile noastre, echivalentul formulei din vremea cetății medievale: "E miezul nopții și e liniște, seniori!" Astăzi, sufocate de cacofonia traficului haotic, de amplificarea demențială a zgomotelor de motociclete, de boxele din mașini date la maxim, de schelălăiturile tramvaielor pe șinele prost întreținute, de frânele și accelerările isterice, de
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
Buna Vestire și de la Radio era aservit unei asemenea stări de spirit întrucît nu gîndea ideologic, ci trăia ideologic, își ideologiza viața. Îl va fi atras și aspectul inițiatic-ritualic al manifestărilor cămășilor verzi, trăsătura lor de sumbru cavalerism, cu tentă medievală, ce dorea a respecta un "cod al onoarei" pe care-l semnala și Alexandru Paleologu (nicadorii și decemvirii s-au predat benevol au-torităților, după execuțiile comise, ceea ce, să recunoaștem, nu e un gest de toate zilele). Din nefericire, un avertisment
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
Ștefănescu ne informează că Emmanuel Bibescu era un tânăr cu studii serioase, un spirit superior, care "l-a îndrumat pe Marcel Proust în domeniul artelor frumoase". "Datorită lui, și-a făcut mai ageră intuiția grandiosului și a sublimului în arta medievală și gotică a catedralelor Franței." Autorul lui Swan a fost așa de legat de Anton Bibescu, încât în 1904, a intenționat să petreacă lunile de primăvară la moșia acestuia de la Corcova din Oltenia. Tocmai murise mama prințului român și era
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
romantismul. Scriitorul s-a aflat, obsesiv, în căutarea celor mai vechi izvoare de înțelepciune, pentru a le opune apoi romantismului victorios și spiritului european. El pleacă de la motive literare indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
romantismului victorios și spiritului european. El pleacă de la motive literare indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache Conachi, din care reproduce și prelucrează, iar cînd
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]