4,739 matches
-
SOARELUI NEGRU Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cum să-ți cucerești umbra ca pe propriul Everest Cu toate că singurătatea îți dă ghes de la prima oră Renunți la soarele cel negru al melancoliei exact înaintea iluminării finale Tragi și ultimul pod al cetății interioare Și nu regreți decât viitorul Chiar dacă nu te-ajută cu nimic Îți lași sufletul să fluture ca un steag Pe un câmp de luptă minat de luceferi Pe ceilalți
EREZIA SOARELUI NEGRU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1431861299.html [Corola-blog/BlogPost/343368_a_344697]
-
său cald, melodios, alinător ca umbra mâinii doctorului pe rană și arsură e numai și numai a lui Ștefan Vlad! Poate că și inflexiunile tipice muzicii dobrogene conferă acestor cântece acea vibrație sensibilă, acea pernă de catifea, acel așternut de melancolie, dar în vocea interpretului Ștefan Vlad cântecul nu ia ființă pe timpul emisiei directe, el colindă întâi prin suflet și se transmite ca ecou al sufletului. Ștefan Vlad contopește ființa fiecărui cântec în propria ființă și-o trece ca pe aur
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436325447.html [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
și aromă de gutuie învelită-n puf gălbui, lumea-mi pare îmbrăcată în culoarea toamnei și aș păstra-o pentru totdeauna, pe un șevalet. Când stropi de ploaie vor bate în fereastră și-n loc de greieri îmi va cânta melancolia, e semn că ochiul iernii va înghiți toamna și-n irisul ei vor dansa nestingheriți, fulgii de nea. PASTEL DE TARDOR- Traducere Pere Besso Quan al capvespre s’estén un silenci de faula i sent discretament el sospir de les
PASTEL DE TOAMNĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1414157740.html [Corola-blog/BlogPost/366134_a_367463]
-
măruntă Prin tavanul coșcovit pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași după rachiu Referință Bibliografică
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Han_pustiu_ion_untaru_1357707480.html [Corola-blog/BlogPost/342200_a_343529]
-
și cea creatoare, și una cathartică, dar și un aspect relaxant: ,,cand n-am chef de scris, iau scoica de pe birou și ascult marea”(p. 44) Ritmul vieții, parcurs cronologic și responsabil în slove poetice continuă apoi cu ,,Adolescența”. Surprinzând melancolia, și stările de euforie și contemplație ale îndrăgostitului (nu neapărat a celui îndrăgostit propriu-zis, poate chiar a îndrăgostitului de frumos, poetul lasă cititorul să-și pună imaginația la contribuție), el prezintă un episod feeric, cu un tablou nocturn și cu
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ion_untaru_poeme_cu_ochii_ingusti_al_florin_tene_1349936319.html [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
IISUS (Anei Blandiana, cu recunoștință) M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu Tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând . M-aș tot pierdea
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_poemele_muntelui_i_stefan_dumitrescu_1356735959.html [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
nu numai dragostea de pescuit, ci și o altă dragoste, o fată frumoasă din clasa a XI-a, venită cu părinții pe șantier. A fost o dragoste de aproape doi ani. O chema Tiuța. Eh, ale tinereții... Am alunecat în melancolie. Dar să revenim. Era o primăvară splendidă. Mare sărbătoare pe șantierul Hidrocentralei de pe Argeș. Apele Râului Argeș și-au stagnat mersul. Împreună cu familia Curta, familia Gogioman și frumoasa lor fiică dintr-a XI-a, am participat la un eveniment epocal
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
limită a geniului meu. Cele întâmplate m-au scos din asta și m-au ridicat la calitatea de om. Inchiziția e o mașină de strivit suflete . În fața ei, am descoperit, odată cu spaima de moarte, lucruri despre care nu știam nimic, melancolia, îndoiala, regretul, slăbiciunea, disperarea... Niciodată nu-mi trecuse prin minte că se poate iubi cu deznădejde și că tocmai deznădejdea e semnul cel mai înalt al iubirii.” Sărbători frumoase și să fiți iubiți!'', a scris Andreea Sava pe blogul ei
Cea mai frumoasă poveste de Crăciun: ''În această lumină numai singurătatea te amenință'' () [Corola-website/Journalistic/104703_a_105995]
-
de tot felul. E lesne de înțeles că performanțele noastre le stau în gât adversarilor politici, mai ales acelora care au fost "capabili" doar de contraperformanțe economice. Guvernarea condusă de Călin Popescu-Tăriceanu este evocată tot mai adesea cu regret și melancolie. Cifrele dovedesc că aceste sentimente sunt întemeiate. Iar alegerile ce vin ne îndeamnă să ieșim din sfera melancoliei și să dovedim că se poate din nou. Iar astfel de declarații precum cea a lui Traian Băsescu trebuie considerate, așa cum merită
Vosganian pune cifrele pe masa lui Băsescu. "E culmea tupeului" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102870_a_104162]
-
acelora care au fost "capabili" doar de contraperformanțe economice. Guvernarea condusă de Călin Popescu-Tăriceanu este evocată tot mai adesea cu regret și melancolie. Cifrele dovedesc că aceste sentimente sunt întemeiate. Iar alegerile ce vin ne îndeamnă să ieșim din sfera melancoliei și să dovedim că se poate din nou. Iar astfel de declarații precum cea a lui Traian Băsescu trebuie considerate, așa cum merită, ca o consecință a nepriceperii și a relei credințe", a conchis Varujan Vosganian.
Vosganian pune cifrele pe masa lui Băsescu. "E culmea tupeului" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102870_a_104162]
-
cu desăvârșire din preocupările artistei. Ea ne-a adus înfiorarea și tremurul interior pornind de la ființa adâncă a Sonatei pe care a trecut-o prin filtrul propriei ei simțiri - ca pe o mare nocturnă. Începută cu octavele grele sub semnul melancoliei dureroase ea s-a încheiat, după ce a atins culminații ale dramei, în același sentiment al nostalgiei „nopților de vară în câmpie”. Cele trei Preludii de Debussy care au urmat au evocat cu o concretețe aproape palpabilă, dar fără să părăsească
Elisabeth Leonskaja - pianul ei vorbe?te by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83567_a_84892]
-
coarde în si minor de Felix Mendelssohn Bartholdy, unul dintre marii artiști aniversați în 2009. Formația fără dirijor a dat o elegantă întrupare sonoră acestei bijuterii pline de freamăt și volubilitate. Ethosul tonalității de bază, caracterizat prin sentimentul singurătății și melancolie a cunoscut o compensare echilibrată în energia și verva spontană a episoadelor contrastante. Tonul general al interpretării a beneficiat de coerența naturală a ansamblului. De aici încolo, pe scenă s-a aflat, în dubla calitate de solist și dirijor. Cu
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
În volumul de față autorul a selectat doar creațiile lirice propriu-zise, lăsând la o parte epigramele, fabulele, cronicile rimate și alte producții ocazionale. Criteriul estetic preferat pentru alcătuirea acestei culegeri lirice este destăinuit în poema Ivoriu, în care aflăm că „melancoliile ucise...bat la poarta sufletului meu”, confirmând ceea ce rostise cândva și Carducci, când definea metaforic poezia. Pe lângă o varietate apreciabilă de specii lirice, precum sonetul, rondelul, meditația filozofică, pastelul spiritualizat, sub aspect tematic, în volum domină poezia intimă și artele
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de vreme și vrând să așezăm în câteva cuvinte exacte o viață de Om așa cum a fost ea, atunci despre creatoarea de roluri teatrale unice Silvia Dumitrescu-Timică se poate spune că a reușit să adune în propriii săi ochi întreaga melancolie a existenței acesteia telurice a omului, o stare de spirit echivalentă aproape cu aceea concentrată în organicitatea lăuntrică a faimoasei picturi a impresionistului rus Isaak Levitan intitulată „Zi de toamnă. Sokolniky”, iar în atitudine vitalitatea artistului superior, care posedă o
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_actorul_nu_a_murit_inc_magdalena_albu_1342704657.html [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
și formula arta. Mirabela Dauer este etalonul unei generații, piesele sale devenind în timp, coloane sonore pentru existențe și adevărate bijuterii ale genului pop românesc. Iubește și trăiește cu înflăcărare muzica și dorul, viața, transformându-si întregul parcurs într-o melancolie, pe care au dormit stelele. “Paul Surugiu este un artist de mare valoare și pentru sufletul lui de prieten am acceptat cu bucurie să cânt o melodie în duet cu el si să colaborăm atât de armonios, dând formă și
DEFINIŢIA CE POATE FI DATĂ PRIETENIEI NĂSCUTE DIN MUZICĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_si_mirabela_dauer_def_rodica_elena_lupu_1370663637.html [Corola-blog/BlogPost/346274_a_347603]
-
Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un laitmotiv prezent și în scrieri fără legătură cu „Evul miez”. Astfel, chiar și în unele poeme dacice, Eminescu face un transfer de medievalitate, de atmosferă medievală, mitică, precum în „Melancolie”, în „Memento mori” sau în „Gemenii”. Palatul dacic e mai mult gotic, regele are în preajmă „voievozi de țări și de olaturi”, nuntașii sunt voievozi și boieri, iar Sarmizegetusa este de fapt Suceava[20]. Dacia e Moldova medievală, cu voievozi
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și își cedează reciproc locul, în navele ce zboară pe luciul frunzelor, amețitor. Nimeni nu se mai plânge de prigoane: un foșnet ușor, o răcoare, viața fără durere spintecă spațiile, răzbat prin coajă explozii de lumini, clocot exuberant, splendoare. Gravura melancoliei Drumul începe dimineața, cu o minciună crocantă, pe care se bate o lume, calul pornește-ncărcat cu-alune și artificii, dar dedesubt, pe burtă, îi stă, bătută-n plumb și veșnic tensionată, gravura melancoliei. Ea zvârle spasmodic raze albastre și
Poezie by Simona Dima [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
de lumini, clocot exuberant, splendoare. Gravura melancoliei Drumul începe dimineața, cu o minciună crocantă, pe care se bate o lume, calul pornește-ncărcat cu-alune și artificii, dar dedesubt, pe burtă, îi stă, bătută-n plumb și veșnic tensionată, gravura melancoliei. Ea zvârle spasmodic raze albastre și-i gata,-n orice clipă, să deturneze calea. Însă mulțimea poverilor și tristețea calului îi îngroapă razele. De călăreț nu amintește nimeni, calul merge încet, la marginea câmpului, samarele lui abat atenția de la primejdia
Poezie by Simona Dima [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
ca o turlă de biserică. Prin fereastra deschisî Ierburi și gropi. Bălți și fiare vechi. Câini jigăriți. Pe muzică de Wagner. Aragazul e acoperit cu straturi străvechi de mâncare topită. Coji de pâine uscată, mucegăită. Un film se derulează cu melancolii. Un joc de cărți, un împușcat iluzoriu căzut cu capul în tort. Și cel cu mustață, ca Stalin. Siringa cu ace ruginite și cutia în care o fierbi, pereții ei verzi acoperiți de un puf verde, ca mușchii de pe coaja
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
Anton Jurebie tăcerea fluturilor am fost la chicago, în america și am văzut insectarul acela cu fluturi pătați de rugină, boeing-uri și airbus-uri le spun ei. nu sînt totuna cu fluturii care merg la școala melancoliei, fac autostopul, fug de la ora de biologie, sar pervazul - gardul școlii. nu atingeți asfaltul, le spun în vis. nu adormiți în trafic. nu intrați în lumina farurilor. nu dați sms-uri. toate acestea ți le spun și ție în fiecare dimineață
Poezii by Anton Jurebie [Corola-website/Imaginative/2612_a_3937]
-
de ea. Țara promisiunilor de viitor Bach poate fi adesea un pretext de conversație, ca multe alte genuri de muzică, însă noi doar ascultăm și ne gândim la ce a fost, ce este și ce va fi. Prins în plasa melancoliei, pot fi învins, pentru că orice slăbiciune mai poate fi dusă pe picioare, numai tristețea provocată de acel dor românesc nu, numai melancolia neagră și păstoasă, venită din locuri necunoscute în care nu am fost niciodată, nu, numai privirea rătăcită pe
Poezii by Vasile Baghiu [Corola-website/Imaginative/4965_a_6290]
-
doar ascultăm și ne gândim la ce a fost, ce este și ce va fi. Prins în plasa melancoliei, pot fi învins, pentru că orice slăbiciune mai poate fi dusă pe picioare, numai tristețea provocată de acel dor românesc nu, numai melancolia neagră și păstoasă, venită din locuri necunoscute în care nu am fost niciodată, nu, numai privirea rătăcită pe străzi din orașe străine nu. Pe orice drum ai șansa unei întâlniri, pe orice pod poți încuia cu un lacăt iubirea, ca
Poezii by Vasile Baghiu [Corola-website/Imaginative/4965_a_6290]
-
Wissenschaftskolleg din Berlin, Stefan Jonsson mi s-a părut un personaj de roman: înalt și subțire, "cu capul în nori", extrem de tăcut, cu rîs potolit (hohote rare, distincte, în tonuri joase, sosind mereu cu o anume întîrziere) și avînd o melancolie de om meditativ, de utopist. Ulterior imaginea aceasta s-a modificat: am descoperit că sub aparenta sa detașare se ascunde un ins atent la detalii, gata să se implice în marile bătălii ale prezentului. Nu-i lipsește nici umorul. De la
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Caragea transformându-se în Caragia). Vrând, nevrând, prin forța împrejurărilor, artistul a trebuit să-și trăiască partea cea mai lungă a anilor săi, de până azi sub bătaia gerului dinspre Siberia. Este stabilit acum în România dar în cântecul său, melancolia ca și dinamismul sunt numai duh moldovenesc fulgerat de ceea ce e al moldoveanului, oriunde ar merge, s-ar educa și adapta: firea molcomă a omului cel mai bun din lume, visarea, modestia, căldura umană, romantismul și nobilitatea, generozitatea, grija peste
NICOLAE CARAGIA. UN SINGUR ADEVĂR, AŞEZAT ÎN FORMĂ POETICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446706884.html [Corola-blog/BlogPost/384722_a_386051]
-
înțelegem, de obicei: ca lumină albă), ci ca o cooperare a Binelui și Răului la Demiurgie și, implicit, la inițierea (Spânu-Harap-Alb, Făt Frumos-Vrăjitoarea rea-Mag), întru dobândirea (-accedere la) stadiul Ființă Divină. * * * 3- PLÂNSUL EMINESCIAN Plânsul, la Eminescu, nu izvorăște din melancolia romantică, ci din setea de arhetipalitate. În nici un caz nu este vorba despre plâns ca dovadă artificioasă a sensibilității. Plânsul, la Eminescu, este, și el, cristic, mai exact, cu funcție baptismală: este Apa care cheamă Focul, sunt amprentele-vehemențe, ale închegării
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]