1,003 matches
-
oameni de afaceri, psihologi, filantropi (George Soros, clasat al 28-lea), computeriști, ecologi, activiști, strategi și economiști și iarăși economiști, doar câțiva scriitori, precum stafidele într-un cozonac foarte corect politic. Dacă regizorul reprezentativ este iranianul Asgar Farhadi (cunoscut pentru melodrama detectivistică Despre Elly), iar marii „scriitori gânditori” ai acestui moment sunt, pe lângă Roy, Hilary Mantel, autoarea unor interminabile romane istorice plasate în vremea lui Henric al VIII-lea, dar cu poziții violent antimonarhice privindu-i pe reprezentanți de azi ai
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
un gest radical, otrăvirea amantului. Nu intimitatea fizică bruscată generează reacția radicală, ci violentarea intimității morale a Sabinei convoacă gestul Danaidei care-și ucide potențialul soț și fără să o știe în acel moment, tatăl propriului copil, efect din recuzita melodramei, utilizat aici în scop eticist. Până în acel punct Sabina se află într-o defensivă a supunerii în fața comandamentelor instinctuale și a convențiilor burgheze care o împing spre bărbatul puternic, devenit într-o noapte salvatorul ei, iar o întâmplare de vodevil
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
vorbit, după desfășurarea dramatică, exprimând cât mai poetic, cât mai integral, textul. Muzica sa urmărește starea sufletească a personajelor, susținând evoluția lor dramaturgică. Ca și Verdi, Puccini folosește stilul parlando, construit pe caracterizări orchestrale melodice, inspirat din vechiul recitativ al melodramei italiene. Stilul acesta este asemănător concepției wagneriene despre continuitatea discursului muzical. Puccini scria editorului său: Sunt cu nervii prea surescitați și fără liniștea de care am nevoie. O invitație la masă mă îmbolnăvește pe o săptămană. Așa sunt eu făcut
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Liszt, în urma turneului său în Imperiul Rus, ca pianist, Verdi a cristalizat un limbaj muzical caracterizat de realismul expresiei, realizat printr-o impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
este prieten. Cum se poate scrie cinstit despre cărțile lui? Cred că se pot cita câteva versuri și se pot urmări, școlărește, figurile de stil, epitetele, comparațiile și motivele „universului poetic." Cartea ieșită în 2003 de la Editura Vinea și intitulată Melodrama realului, (îmi place titlul), adună cele mai bune poeme din ultimii 15 ani și din șase volume. Despre Gheorghe Izbășescu au scris Laurențiu Ulici, Al Cistelecan, Marin Mincu, Octavian Soviany, nume grele. Toți încearcă o încadrare în generație, poetul însuși
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
o voi face. Îmi permit însă o judecată de valoare: Gheorghe Izbășescu a scris o poezie inteligentă. Nu simpatică, pentru că e prea gravă și încărcată de nostalgii serioase. Nu foarte originală, pentru că aderă la formula unei generații (cu poezia și melodrama realului etc.), iar contaminarea e inerentă. Totuși se reușește articularea unui eu poetic personal, matur, simplu, decantat de retorică: „Dacă într-o noapte mai existăm, într-alta avem liste de cheltuieli în zile, prieteni dispăruți. Dacă într-o noapte mai
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
noapte mai existăm, într-alta mirosim torțe, a stricnină/ și mulți nu ne mai regăsim în ograda familiei./ Iluminarea materiei? Irealitatea cuvântului? Se poate! Dar hârtia a uitat cum arată o aureolă." Câte o găselniță ușor prețioasă vrea să transforme melodrama realului în cerc hermeneutic: „Azi, după ce ai terminat exercițiul la bârnă/ exercițiul la paralele, lecția de extaz,/ zice traumatism total. Dar marionetele îți aduc la masă/ și alte lentile: dioptriile cresc./ Și vopseaua mărește și mai mult decalajul dintre evidențele
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
unele versuri mustoase și pline de erotism șăgalnic și parșiv, umor și tehnică elaborată. Să mai cităm niște haiku-uri: „ Afară veri,/ toamnele, înăuntru,-/ Te gust dintr-un măr.", și „Aveai picioare,/ dar în loc de sandale,/ mai purtai ceva." Gheorghe Izbășescu, Melodrama realului, Ed. Vinea, 2003 Adrian Bodnaru, Versuri și alte forme fixe, Ed. Brumar, Timișoara, 2002
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
și a exclușilor societății, poetul însuși împrumutând masca vagabondului, cloșardului, hoțului și chiar a asasinului, în decoruri de mahala cu cârciumi sordide și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva rânduri poetul și câinele său rătăcind pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
și a exclușilor societății, poetul însuși împrumutând masca vagabondului, cloșardului, hoțului și chiar a asasinului, în decoruri de mahala cu cârciumi sordide și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva rânduri poetul și câinele său rătăcind pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
faptului că nu e iubită. Totul iese pe dos în viața eroinei: iubiții o mint sau o părăsesc, tatăl nu o înțelege, mama o asuprește cu propriile ei frustrări nerezolvate, fiica o ignoră. O tragedie pe toată linia, foarte aproape de melodramă, dar totuși necontaminată de ea. Personajul Agnetei Pleijel e o făptură demnă și obosită de dezamăgiri, dezorientată de insuccese. Demnitatea este cea care o împiedică să se lamenteze, oboseala și dezamăgirea sunt cele care o opresc să se sinucidă. Pe
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
de cuțit între rîs și plîns, între comic și tragic, între disperare și curaj. Am citit-o pe fugă de la cineva, în franceză, m-a emoționat cu adevărat, dar mi-a fost teamă că se poate aluneca, foarte ușor, în melodramă. Cînd am intrat în Rotondă, spațiul ales aici pentru spectacol, ritmul meu precipitat și-a găsit bătăile firești. Priveam în jur și nu mă săturam. Un spațiu pe care îl știu pe dianfară, obiect cu obiect, fotografie cu fotografie, un
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
tot, în timpul concertului și după, se suspină înainte de concert la restaurant, acasă și în alte părți, aflăm povestea tristă a cuplului de muzicieni, povestea care neputând fiind spusă în cuvinte este turnată în lacrimă și în muzică deopotrivă, se face melodramă. Astfel clișeele dau năvală în film, știm că rusul este cam nebun din fire, dar lipsa de măsură se conjugă admirabil cu arta, știm că este sentimental așa că plânge în hohote sau doar lăcrămează și devine duios, știm că se
Orchestra nebună by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6675_a_8000]
-
o nemțoaică, o moștenitoare bogată, o cercetătoare pasionată", iar el "un rom, un refugiat sărac lipit pământului, ascultând de o sălbatică voce interioară. într-o bună zi iubirea lor se preface în ură de moarte." Departe de a fi o melodramă, romanul lui Richard Wagner persiflează inteligent și discret regulile genului fără a împinge în derizoriu o temă gravă în sine. Cîțiva critici literari germani afirmau în termeni favorabili că Richard Wagner este un scriitor cu "temă" într-o perioadă în
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
natură profundă și misterioasă. Din muzică secolului nostru autoarea alege că moment referențial sistemul relației text-muzică inițiat de Messiaen, pe care îl consideră legat printr-un arc peste timp de viziunea ordonatoare profund mistica a unui des Prez sau Bach. Melodrame sau alte asemenea încifrări sonore se găsesc la Sostakovici și în opera enesciana; în ambele cazuri este vorba despre motive melodico-armonice cu eventuale semnificații de semnătură. La Enescu melograma numelui său este faimosul motiv (cum l-a numit Ștefan Niculescu
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
atunci, cînd stăteam și la galerie, cînd sala arhiplină aplauda frenetic, prelungindu-se o tradiție studențească, pe care o aflăm acum din cărți, din perioada interbelică. Și, de fapt, la operă îmi place chiar latura mai desuetă, pentru că e multă melodramă, desigur, multă schematizare. Dar este și o anumită plăcere a convenției pe care o trăiești și poate că, în mod paradoxal, este și o mică legătură cu avangarda aici, pentru că avangardiștii erau foarte sensibili la convenție, lor le plăcea să
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
o Mitteleuropă atât de dragă neoexpresioniștilor; dipsomania nedisimulată, încântătoare pentru orice stâlp al boemei; biografia deloc academică, împărțită între serviciul poștal american și sinecura permanentă oferită de editura The Black Sparrow; scriitura directă și neartificioasă, privită ca o binemeritată dietă; melodrama discretă a leucemiei care l-a ucis la 74 de ani; preeminența asupra mult mai mediatizatei generații Beat; limbajul dezinhibat care pare să justifice exploziile și expedițiile pansexuale ale ultimei perioade, mai cu seamă în poezia feminină; autenticitatea care trece
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
etică pe care comicul de bună calitate le posedă. Cu râsul trebuie să vină și lec- ția, așa că lucrurile sunt grosier prezentate având permanent alibiul comediei. Regizorul adaugă și căteva tușe naturaliste acestui conflict, încercând cu dificultate să medieze între melodrama etno cu tot cu recuzită, realismul tezist de tipul „adevăr grăiesc vouă” și comedia de moravuri arabe, mai ales acolo unde bărbații devin spărgători de grevă prin viol sau prin câteva scatoalce prevăzute se pare în Coran. Comicul stă să alunece pe
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
pare în Coran. Comicul stă să alunece pe panta tragicului, dar regizorul corectează prin muzică și dans drama ce se prefigurează cu abstinența prelungită și scandalul teologic. Ca totul să fie cu adevărat revoluționar, o veche poveste de dragoste - trăiască melodrama! - care-l aduce pe Karim, fostul iubit al Leilei, în sat - și el este un intelectual - revelează episodul dramatic al sexului premarital ascuns până atunci de soția credincioasă unui soț emancipat. Încă un pas al desprinderii de tradiție a fost
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
oameni sunt false ca și aparențele necesare menținerii lor la suprafața unor ape tulburi. Or, tocmai în astfel de ape tulburi se scaldă Adam Lang. În cele din urmă, scriitorului i se oferă un roman polițist la pachet cu o melodramă și un rol important în ele, atât de important încât îl poate califica pentru un deces spectaculos. Lumea burgheză a scriitorului se umple de fantome, de umbre, de mistere, toată recuzita pentru un bun roman, nu doar pentru o carte
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
Lucian Blaga), experiența morții e directă, aproape pe viu. Marius Chivu (Vântureasa de plastic) și O. Nimigean (Rădăcina de bucsau), puși alături și de Cosmin Borza, descriu (aproape)moartea mamei cu formula excepțională a detaliului contrapunctic, care salvează textele de melodramă, de prea sentimental și le acordă tăietura memorabilă a eseului. Cele două „personaje” feminine (căci poezia lui Marius Chivu e una „cu poveste”, cum ar zice Mihaela Ursa) își consumă rolul tragic sub ochii fiilor, sunt ambele, prin forța ce
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
și tulburătoare că de pildă în privința trupului înviat: "Nu era oare tânărul fugit ădin ela în acea noapte de pe Muntele Măslinilor?" Accente imnice ("Mater Dolorosa") susțin întreaga scriere întemeiata că o partitură muzicală atinsă de aripă poeziei iar nu a melodramei habotnice. Cartea despre Iisus a lui Ion Murgeanu oferă nu numai o lectură priincioasa ci și un prilej de primenire spirituală sub imperiul oferit de "Legământul noii Legi". Un ex-voto al unui scriitor român în anul Jubileului nașterii Fiului Omului
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
obstinația amatorului un erotism informat cultural transformându-și budoarul într-un fel de anticariat, un bricà- brac senzual, ridicând, în același timp, kitschul la rang de artă, așa cum o face rococo-ul. Filmul lui Alexandru Maftei încearcă această simbioză dintre melodrama turnată în sirop gros de zahăr ars și horror-ul gotic menit să smulgă unui public terifiat un țipăt onest de precupeață pișcată de fund. Cum și titlul o invocă, Domnișoara Christina (1936) este o ecranizare după romanul omonim (după
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
acest bâlci cu neoane și deșertăciuni, iubirile sunt "accesate total, fișier după fișier, voal după voal", romantismul are alte noțiuni, femeile fac "muncă voluntară la societatea de contraceptive". Poemele de iubire au o "arie de acoperire" sentimentală extrem de largă. De la melodrama de mahala, cu duduci superbe sau femei de plastic până la cele mai rafinate "japonezării" lirice, totul într-un limbaj poetic adaptat milimetric, cu infinitive lungi arhaizante și eufonice (balada lui dan cipariu cuprins la grea îndrăgostire povestită de el însuși
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
perversă. Nici una dintre aceste două lumi nu e realistă. Iar relațiile dintre personaje fac ca lungmetrajul să fie o deconstrucție a familiei tradiționale și a ierarhiei de putere pe care o presupune. Pentru a atinge acest scop, regizorul utilizează ingredientele melodramei, pentru că acesta e genul care se concentrează asupra familiei și valorilor morale. Punctul de pornire al filmului constă în două familii dezmembrate: cea a lui Jeffrey, el ocupând locul de pater familias în lipsa tatălui său, aflat în spital, și cea
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]