947 matches
-
-lea), astăzi bibliotecă orășenească; actualul (circa 1900); (circa 1900); (sfârșitul secolului al XIX-lea); și (1918), astăzi club sportiv. Monumentul eroilor vânători de munte din Primul Război Mondial (ridicat în 1939) este clasificat ca monument de for public, iar muzeul-casă memorială „Veronica Micle” este clasificat ca monument memorial sau funerar. Primarul orașului este Vasilică Harpa (PSD), ales în această funcție în anul 2012. În ceea ce privește Consiliului Local, acesta este compus din 19 membri, împărțiți astfel: 7 - PD-L, 4 - PSD, 6 - PNL
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai. Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural. Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de 1795 ha. Participarea brăneștenilor la cele două războaie a fost însoțită de pierderi umane dar și de ajutor material: alimente, textile, uniforme etc. Celor căzuți în luptă le-au fost ridicate un monument aflat lângă primărie și o piatră memorială in incinta bisericii „Buna Vestire”. Piatra comemorativă a fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De asemenea, pe teritoriul comunei se află Casă Memoriala a lui Gabriel Popescu, primul gravor în metal din România, care a introdus gravura că disciplină de studiu la Academia de Arte Frumoase. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vulcana-Pandele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
Sub păstorirea lui s-a zidit actuala biserică, între anii 1750-1752. A murit în 17 mai 1763, în vârstă de 47 ani. A fost înmormântat in curtea bisericii, în apropierea ușii de intrare a bărbaților. (sursă preot Petru Gărău)Placa memoriala Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jebel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,28%). Principalele minorități sunt cele de romi (4,05%) și
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
zidurilor. În anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, s-au finanțat din bugetul statului unele lucrări de restaurare parțială a cetății, fiind aplicată pe zidul fortului, în apropierea intrării, o placă memorială din marmură. Lucrările efectuate au vizat acoperirea pivniței cu o placă din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces în cetate etc. Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziții temporare de pictură sau expoziții cu figuri de
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
zilnic naveta la Ocna Mureș (oraș aflat la 15 km distanță), fiind angajați în industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 2,5 m, este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată de
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
etc. Fiind aproape de locul unde s-a născut Horea, zona este pretabilă pentru turism, însă lipsește infrastructura adecvată care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istoric. În acest sens exemplul cel mai grăitor este Casa memorială a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului sătesc care traversează Mănceștiul spre Fericet s-a făcut doar parțial, lucrarea fiind abandonată deja de circa 3 ani, în 2015. După apariția industrializării asistăm la o continuă scădere a populației din
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
județul Alba, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Ocoliș apare sub numele de "N. Oklos". În apropierea satului există următoarele rezervații naturale: "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și este amplasată în cimitir. Crucea a fost înălțată în anul 1930, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceaste este realizată din gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
o zonă încărcată de istorie, insuficient folosită pentru activități de turism poate și datorită lipsei unei infrastructuri adecvate care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istorice (în acest sens, exemplul cel mai grăitor este Casa memoriala a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului s-a făcut doar parțial, în zona Măncești, lucrarea fiind abandonată deja de circa 3 ani). După al doilea război mondial asistăm la o continuă scădere a populației, moții din zona emigrând
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
asemănător celui de pe Muntele Găina. Obiceiul a dispărut încă înainte de 1835, probabil odată cu mutarea comunei pe actualul său loc. Câteva dintre localitățile Țării Zărandului merită să fie amintite pentru bogățiile lor istorice speciale. Crișan - satul natal, comuna Ribița, cu casa memorială reconstruită și bustul lui Crișan, conducător important al răscoalei de la 1784. În sat se găsește și mănăstirea ortodoxă Crișan, din sec. al XIV-lea. Casa memorială se compune din două corpuri de clădiri executate din lemn de stejar. Caracteristic zonei
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
fie amintite pentru bogățiile lor istorice speciale. Crișan - satul natal, comuna Ribița, cu casa memorială reconstruită și bustul lui Crișan, conducător important al răscoalei de la 1784. În sat se găsește și mănăstirea ortodoxă Crișan, din sec. al XIV-lea. Casa memorială se compune din două corpuri de clădiri executate din lemn de stejar. Caracteristic zonei Zărandului, casa este de plan dreptunghiular cu accese dintr-un pridvor deschis. Casa propriu-zisă, acoperită cu paie, este formată din două încăperi, folosite azi ca muzeu
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
Tudor Maldăr. El reușește să scape din mâna tătarilor și, împreună cu fiica hanului, se stabilesc la Măldărești, unde (în sec. XVII) își clădesc căminul. În comuna Măldărești este organizat „Complexul Muzeal Măldărești”, care cuprinde „culele” Greceanu și Duca , precum și casa memorială I. G. Duca. Complexul mai expune și elemente naturale specifice, cum sunt, de exemplu, trovanții. Impunătoare prin masivitatea zidurilor, Cula Duca a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, chiar dacă din inscripția de pe peretele etajului se poate descifra anul
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
stucatură a tavanelor și ferestrelor, cu motive diverse (personaje și animale fabuloase) constituie un element original. Merită menționate și sobele oarbe, tradiționale, ale acestei cule. Din complexul muzeal de la Măldărești, situat la 4 km de Horezu mai fac parte casa memorială I.G. Duca, construită în 1912 de omul politic liberal I.G. Duca pentru a fi folosită drept casă de vacanță și Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu din cadrul complexului muzeal de la Măldărești. Aceasta a păstrat acest nume, deoarece a trecut în
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
dar și a vieții monogame cu Lewes. Eliot este înmormântată la Highgate Cemetery (East), Highgate, London în teritoriul rezervat pentru sectanții religiioși, alături de George Henry Lewes. În 1980, la împlinirea a o sută de ani de la moartea sa, o piatră memorială a fost pusă pentru ea în Poets’ Corner. Câteva clădiri în locul său de naștere, la Nuneaton îi poartă numele sau numele operelor sale (George Eliot Hospital, George Eliot Community School and Middlemarch Junior School). Eliot a scris romanul "Middlemarch", unde
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
din Dulcești și (1605, cu transformări în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea) din același sat. Ultimele două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: mormintele istoricilor Constantin și Alexandru Hurmuzachi (secolul al XIX-lea) și crucea memorială a eroilor din Primul Război Mondial (1920), ambele situate în incinta bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești.
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
Tohani. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, cruci de piatră aflate în satul Gura Vadului: crucea de pomenire de lângă fântâna din fața magazinului de stat (secolul al XVIII-lea); crucea de pomenire de lângă podul peste Tohăneanca (1696) și o cruce memorială (1792) aflată la 1,5 km vest de sat, pe șoseaua spre Călugăreni.
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
proporție de treisferturi și un sfert a Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. În septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente în comună. Au avut loc două expoziții etnografice de proporții: în anul 1986 la școala Generală
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Deleni, colocvial "Potoc", (în ), este un sat în comuna Ideciu de Jos din județul Mureș, Transilvania, România. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și a fost realizat, în anul 1937, din inițiativa societății A.S.T.R.A., prin contribuția locuitorilor satului Deleni, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, pe fronturile din Italia și Galiția. Crucea, împreună cu soclul, sunt realizate din piatră, iar
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Dobrești: casa Gheorghe Marinescu; casa Stancu Badea; și casa memorială Ion Mihalache.
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
monumente de arhitectură sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
ridicată clădirea cu gangul scund de intrare, asemănător cu cel de la Prejmer. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este amplasat în interiorul Bisericii Ortodoxe din comuna Hărman și este compus dintr-o cruce și o placă memorială. Acesta a fost ridicat prin strădania lui Ioan Corbu și a soției sale, în anul 1978, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Crucea are o înălțime de 1,8 m și este realizată, la fel
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
ridicat prin strădania lui Ioan Corbu și a soției sale, în anul 1978, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Crucea are o înălțime de 1,8 m și este realizată, la fel ca și placa memorială, din marmură albă. Pe placă este inscripționat un înscris comemorativ, urmat de numele a 49 de eroi care au murit în Primul Război Mondial și de numele a 22 eroi, căzuți în Al Doilea Război Mondial.
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
și Veneția. Fluiditatea monocromă în apă îi asigură mai multă libertate decât pictura în ulei, este mai puțin precisă, dar mai bogată în luminozitate. După moartea lui Seurat în 1891, contribuie la catalagorea operelor acestuia, cu care organizează o expoziție memorială postumă. Paul Signac s-a bucurat încă din cursul vieții de o recunoaștere unanimă ca artist. A primit, succesiv, toate gradele ordinului ""Legiunea de Onoare"" și a fost primar în Montmartre. Când a murit în vârstă de 72 de ani
Paul Signac () [Corola-website/Science/299608_a_300937]