1,164 matches
-
, Ioan (18.I.1848, Șiria, j. Arad - 17.VIII.1925, Crucea de Jos - Panciu), prozator, dramaturg, memorialist și gazetar. A fost al doilea din cei cinci copii ai Elenei (n. Borlea) și ai lui Savu Slavici, meșter cojocar, care s-a ocupat și cu negustorii de tot felul. Mama sa era dintr-o familie de cărturari ardeleni
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
CL, 2000, 7; Dicț. esențial, 764-770; Micu, Ist. lit., 145-149; Mircea Popa, Homo militans, Cluj-Napoca, 2000, 26-40; Cornel Ungureanu, Ioan Slavici, Brașov, 2002; Nicolae Manolescu, Nedreptățitul Slavici, RL, 2003, 14; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 15-19; Săndulescu, Memorialiști, 41-50. D.M.
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
7 (3-4), 1977, pp. 164-168. 19. Se știe că, dincolo de egiptomania consistentă a Europei galante și romantice, a existat și o egiptofobie notabilă, Honigberger neasumând aici descoperirile făcute În Egiptul de Sus după campania napoleoniană, ci repetând formule anterioare ale memorialiștilor, cum este acea „afundare În Întunericul gros al Egiptului” despre care scria Saint-Simon (Memorii, antologie, traducere, note și prefață de Maria Carpov, Univers, București, 1990, p. 38). 20. Pentru traducerea celei mai importante lucrări a lui Samuel Hahnemann, vezi Organon
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
epistolar, București, 1986; Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu, București, 1989; ed. 2 (Viața lui Duiliu Zamfirescu), Focșani, 2002; Efectele dosarului „dalmațian”, București, 1995; Constelații literare, București, 1998; Operație pe cord deschis, București, 2002; „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2002; Memorialiști români, București, 2003. Ediții: G. Topîrceanu, Opere, I-II, pref. edit., București, 1955, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1970-1971, Scrieri, I-II, pref. edit., București, 1983; Corneliu Moldovanu, Poezii, pref. edit., București, 1966; Duiliu Zamfirescu, Scrisori inedite, introd
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
al propriei vieți, RL, 2003, 2; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Liviu Grăsoiu, Alt chip, CL, 2003, 2; Nicolae Florescu, Un roman indirect, JL, 2003, 7-12; Barbu Cioculescu, Act de confesiune, RL, 2003, 14; Carmen Brăgaru, „Memorialiști români”, JL, 2003, 21-24; Cătălin Constantin, Memorii, RL, 2003, 35. N. M.
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
ȘERBU, Ieronim (pseudonimul lui Afon Herz Erick; 1.XII.1911, Botoșani - 8.XII.1972, București), prozator și memorialist. Este fiul Friedei Ruhla (n. Sigal) și al lui Avram Moise Erick. Învață în orașul natal, unde termină gimnaziul, apoi se stabilește în capitală, absolvind Liceul „Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
ȘEICARU, Pamfil (18.IV.1894, Beceni, j. Buzău - 21.X.1980, Dachau, Germania), ziarist, prozator și memorialist. Este primul din cei șase copii ai Anei (n. Iliciu) și al lui Haralambie Popescu, proprietar. Urmează gimnaziul la Tecuci și cursul superior la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad, absolvit în 1914. Devine student la Facultatea de Drept a
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
volumului de versuri 1907 și prin omiterea deceniului în care autorul Cuvintelor potrivite a fost scos din literatură. Există aici multe formulări dure, cinice, de rechizitoriu, dar și atitudini tendențioase, afirmații fără acoperire, multe date eronate, depărtarea de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o evocare romanțată a Elenei Lupescu, ticsită de comentarii ale autorului, de disertații despre literatură și
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
, Constandin (7.IX.1795, Iași - 23.II.1862, Iași), memorialist. Coborâtor dintr-un neam de răzeși din ținutul Vasluiului, S., penultimul din cei șase urmași ai Ecaterinei (n. Danu) și ai bașceaușului Iordache Sion, nu s-a putut împăca niciodată cu ascendența-i modestă. A învățat la Iași, însușindu-și
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul nu e lipsit însă de talent. Unele evocări și câteva portrete își au plasticitatea lor, apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși nu rareori cu vreo metaforă savuroasă ori cu o picantă întorsătură
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
TEODOREANU, Ionel (6.I.1897, Iași - 3.II.1954, București), prozator, memorialist. Este fiul Sofiei Teodoreanu (n. Muzicescu), profesoară la Conservatorul din Iași, și al lui Osvald Teodoreanu, avocat, magistrat, om politic, gazetar. Bunicul dinspre tată, Alexandru Teodoreanu, a fost o figură de prestigiu a magistraturii ieșene, iar cel dinspre mamă, Gavriil
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Nord, vârtejul rebeliunii legionare, plecarea pe front peste Prut. Se propune astfel și o radiografie epică a unui an fatal - 1940. Prozatorul face eforturi de obiectivare, prin adaptarea la realismul aspru al contextului social și istoric. T. este și un memorialist talentat, cum atestă paginile din volumele În casa bunicilor (1938), Întoarcerea în timp (1941) și Masa umbrelor (1946), cuprinzând elemente pentru un profil spiritual și documente valoroase. Sunt cărți care se îndepărtează de specificul tradițional al genului și intră în
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
IV, 529-530, 597-599; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 67-75, 391-404; Dicț. esențial, 822-825; Micu, Ist. lit., 256; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2002, 466-476; Săndulescu, Memorialiști, 204-214. D. V.
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
cum bat și cheamă?), Dimitrie Stelaru (Singurul cântec, Luptăm), Ion Caraion (Excursie prin inima popoarelor), Maria Banuș (Bucuria, Din adormita pădure, Marș), proze scurte de Artur Maria Arsene, cronici literare de Șerban Cioculescu, care scrie, între altele, despre Mihail Sadoveanu memorialist, comentarii critice felurite, de la cele despre literatura franceză contemporană aparținând lui N. Steinhardt (Memoriile lui André Maurois, Paul Morand între războaie, Georges Bernanos) și lui Silvian Iosifescu, la notele de istorie literară ale Verei Călin și ale lui Al. Piru
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
1892, la „Lumea ilustrată”, Falstaff, Hâncu, Crayon, Șt. Tomșa. A dobândit cetățenia română, conform legislației din epocă, printr-o lege specială, votată de Senat în 1903, apoi de Camera Deputaților în 1913. A fost tatăl lui Sorin Toma, publicist și memorialist, și unchi, dinspre tată, al scriitorului Virgiliu Monda. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești, absolvit în 1894, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, avându-l ca profesor, între alții, pe Titu Maiorescu. Cu preocupări
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Paradisul în viziune parodică. Demnă de menționat este și o conferință din 1931, Cum am devenit ieșean, confesiune autobiografică, una din primele evocări ale cercului de la „Viața românească”. Deși nu se ridică la valoarea poetului, prozatorul T., mai ales ca memorialist, este notabil. G. Topîrceanu este un remarcabil poet liric și un mare artist, care în căutarea formelor corespunzătoare sufletului său se joacă cu degetul mic pe clapele unui pian, pe care, vrând, le-ar putea mișca într-o repezită și
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
TZIGARA-SAMURCAȘ, Alexandru (23.III.1872, București - 1.IV.1952, București), eseist și memorialist. Este fiul Elenei (n. Samurcaș) și al lui Toma Tzigara. Mama era înrudită cu importante familii boierești din Muntenia, între care Kretzulescu și Rallet. Numele Samurcaș va fi adăugat patronimicului în 1899, când tânărul este adoptat de unchiul său, juristul
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară (2000), unde un „periplu” prin „bucătăriile literare ale lumii” vădește erudiție în domeniu. Și aici suveniruri, anecdote, istorioare, pilde lasă să se întrevadă darul de memorialist. E, într-adevăr, postura care îi vine „regizautorului” - Jurnal (de) ludic (2000), Proze trăite... proze auzite (2002), File dintr-un jurnal teatral (2003). Ochi acut și ureche așijderea, U. glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
VANCEA, Petre (27.I.1902, Rudari, azi Izvoare, j. Dolj - 12.XII.1986, București), memorialist. Este al doilea din cei opt copii ai lui Stancu Vancea, negustor cerealist. Urmează școala primară și parte din gimnaziu în satul natal (1909-1914), Liceul „Carol I” din Craiova, iar în 1918 se înscrie la Liceul Militar „Dimitrie Sturza” din
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
și notează fraze-cheie, menite să definească un caracter, o psihologie. Se detașează astfel un portret al tatălui, parcă la antipodul lui Moromete. De altfel, apropierea de proza lui Marin Preda nu este întâmplătoare, o geografie umană similară e prezentă la memorialist, chiar și asperitatea stilului trădează descendența și „fibra” comună. Pe măsură ce întâmplările relatate se apropie de vârsta maturității autorului, cartea își pierde savoarea, transcriind parcă un jurnal intelectual, istoria unei mari cariere științifice în lumea medicală, plină de ostilități neașteptate, dar
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
Mircea Tomuș, „Chipuri din viața literară”, VR, 1971, 4; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 203-205; Crohmălniceanu, Literatura, II, 190-191; Alexandru Raicu, „Scoteam câte un număr întreg închinat tinerelor talente”. De vorbă cu întemeietorul „Vieții literare”, poetul, prozatorul și memorialistul I. Valerian, LCF, 1977, 36; Vl. B. [Vlaicu Bârna], I. Valerian, RL, 1980, 48; Nicolae Scurtu, O durabilă prietenie, MS, 1984, 4; Micu, Modernismul, I, 258; Stolnicu, Printre scriitori, 92; I. Valerian, RRI, IV, partea I, 402-409; Lovinescu, Sburătorul, I-
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
VÂRNAV, Teodor (1.III.1801, Florești, j. Vaslui - 25.II.1868, Pociumbeni, j. Bălți), memorialist. Mama, Mărioara, era fiica boierului Dumitrache Chiruș din Soroca, iar tatăl, Costachi, era fiul jitnicerului Sandu Vârnav și nepot al stolnicului Toader Vârnav, astfel încât V. se mândrea a fi „adevărat cugetător dintr-același neam de boieri”. A învățat carte cu
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore etc., dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, Cluj-Napoca, 1983; Coresi, București, 1985; Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Eugen Evu, „Onisifor Ghibu, educator și memorialist”, „Drumul socialismului”, 1984, 8 142; Nae Antonescu, „Coresi”, „Pagini sătmărene”, 1986, 2; Aureliu Goci, „Coresi”, RL, 1986, 23; Petru Poantă, „Coresi”, ST, 1986, 6; Gheorghe Buluță, Filolog și istoric, LCF, 1988, 52; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]