1,292 matches
-
Kogălniceanu, București, 1874, 195-274. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 391-398; Constantin Giurescu, Pseudo-cronicari, București, 1916; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, București, 1927, 86-93; Pușcariu, Ist. lit., 204; Piru, Ist. lit., I, 630-634; Ursu, Memorialistica, 68-69; Dicț. lit. 1900, 502-503. R.Ș.
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
Progresul”, „România”, „Timpul” ș.a. Aceleași preocupări vădesc și cărțile tipărite. Astfel, apar pe rând volumele de proză scurtă Povestirile lui Spulber (1921), Hotare și singurătăți (1922), În grădina lui Naș Mușat (1926), Nopți de Moldova (1926), Domnul președinte... (1928), de memorialistică - Cohortele morții (1930), Pe drumuri de țară... (1930), Pe urma vijeliei (1931), Omul care tace... (1935), Drumuri... (1938), Amintiri cu învățători (1943), Cutreierând Basarabia dezrobită (1943) sau romanele Biserica năruită (1932), Mamina (1934), Romanul furnicei (1936), Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Mircea Vulcănescu ș.a., precum și proză (D. Țepeneag). Paginilor inedite de jurnal li se consacră în schimb un spațiu larg, autorii fiind Ion Petrovici, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Grigore Nandriș, Mircea Eliade ori Dan Petrașincu, aceeași atenție acordându-se evocărilor și memorialisticii: Horia Roman (Mircea Grigorescu și drama unei generații), Virgil Ierunca (Cei plecați: Constantin Fântâneru, Radu Gyr, Dinu Pillat), Horia Stamatu (Cronică la moartea Anișoarei Odeanu), Șt. Baciu (Omagiu lui Grigore Cugler), Al. Ciorănescu (Poetul întâlnit - despre Ion Barbu), Pavel Chihaia
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
scrierilor istorice proprii, savantul depozitează în zeci de tomuri tot felul de documente. Editează scriitori din secolul al XIX-lea, pe unii, ca Ion Codru-Drăgușanu, scoțându-i de sub lespedea uitării. Publică și numeroase opere literare proprii: versuri, piese de teatru, memorialistică, note zilnice, portrete, evocări, însemnări de călătorie, precum și culegeri de articole, discursuri, cugetări, multe traduceri. Postum s-a început publicarea enormei sale corespondențe. Aceasta însumează aproximativ 100 000 de scrisori primite și tot atâtea trimise. Din 1906, existența lui I.
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
viață de om, ca de altfel întreaga proză a lui I., include particularități de tipul celor întâlnite în opera lui Neculce, combinate cu altele, care amintesc de cronicarii munteni. Impresionantă pe mari porțiuni prin acuitatea și profunzimea observațiilor este și memorialistica de călătorie (Pe drumuri depărtate, 1904, Drumuri și orașe din România, 1904, În Franța, 1921, Câteva zile prin Spania, 1927, America și românii din America, 1930, ș.a.). Cât privește valoarea operei propriu-zis literare a lui I., aceasta este mai mult
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii. Victor Babeș, B.P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, I. Mincu, N. Iorga, G.I. Ionnescu-Gion, Gavril Musicescu, Al. Vlahuță, V.A. Urechia sunt autorii unor note de călătorie, descrieri de monumente istorice, pagini de memorialistică despre mari personalități, opinii despre istoria societății românești în diferite epoci ori despre psihologia anumitor pături sociale. Un loc privilegiat îl au artele plastice. Delavrancea și N. Petrașcu studiază pictura lui N. Grigorescu, iar I. Mincu se oprește asupra lui
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
oglindă fidelă a modelului cultural-literar românesc din perioada interbelică - un model eclectic, în care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale lui Camil Petrescu - cu proză a autenticității. Parte dintre numele scriitorilor promovați nu rezistă totuși unei judecăți diacronice. Rămâne însă interesul constant pentru tinerii prozatori
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia, Mongolia, Grecia, Japonia, Franța, Italia, SUA, Elveția, participând la reuniuni literare. Prima carte, Mesteacănul, apărută în 1953, va fi urmată de numeroase volume de versuri, tălmăciri, însemnări de călătorie, eseuri și articole, memorialistică. Traduce din Antonio Machado, Gheorghios Seferis, Saint-John Perse, Konstantin Kavafis, precum și din numeroși poeți francezi. Versurile îi sunt transpuse în limbile maghiară, greacă, germană. A întocmit și prefațat ediții din Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
altul ș.a.), nuvele și proză memorialistică (Monstrul, Recviem în trei pentru un oraș dispărut ș.a), versuri. Între colaboratori se află, de asemenea, Grigore Cugler (proză), Alexandru Ciorănescu (amintiri), George Racoveanu (proză), Petru Dumitriu (proză), Constantin Amăriuței (eseuri), Eugen Drăguțescu (memorialistică), Leontin Jean Constantinescu, I.G. Dimitriu, Ioan Petru Culianu, Ilie Constantin ș.a. În numărul 8/1969 pot fi citite texte de Marin Sorescu, Ștefan Bănulescu și Ion Negoițescu. Rubrica „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte”, susținută de Mircea Popescu, Monica Lovinescu
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
existențelor umile. Volumul Poezii (1894) rămâne, totuși, în sfera influenței eminesciene. Nota personală apare în pasteluri, unde autorul cultivă notația și amănuntul plastic colorat. A făcut și câteva traduceri - poezii din Ch.-H. Millevoye, André Chénier, François Coppée, Sully Prudhomme. Memorialistica lui, risipită în publicații după 1900, depășește prin scriitură interesul strict de cronică istorică. SCRIERI: În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”, Iași, 1887; Un răspuns domnului Ioan Gherea, Iași, 1889; Poezii, București, 1894; Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea, 1920
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
Horia, Căpetenia,), se înscriu în sumar versuri de Al. Popescu-Negură (prezent constant în 1940 și 1941), Ovidiu Hulea, Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș ș.a., dar se acordă un loc special prozei, fie că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
și postfață Thomas Kleininger, pref. Ion Ianoși, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Elena Tacciu, Succesul lui Goethe, RL, 1981, 36; Ovidiu Papadima, „Ecouri goetheene în cultura română”, MS, 1982, 3; Ioan Holban, Două romane despre daci, CRC, 1983, 15; Z. Ornea, Memorialistica unui pașoptist, RL, 1986, 4; Petre Solomon, Un cărturar adevărat, RL, 1989, 50; Andreea Deciu, Calmul valorilor, RL, 2000, 14; Popa, Ist. lit., II, 1103; Dicț. scriit. rom., IV, 84-86. Al.S.
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
Locusteanu, Șt. Opreanu, H. Stahl, Ion Gorun, Al. Cazaban, Marcu Beza, Emil Nicolau, Adrian Corbul (Radu Baltag), Al. Ciura, Al. Bogdan, Traian Gh. Șoimu, Cassian R. Munteanu, Constanța Hodoș, I.C. Vissarion, Alex. Anestin, I.A. Bassarabescu. Note de călătorie și memorialistică dau îndeosebi Romulus Cioflec, Dimitrie H. Ghica, Victor Braniște, E. Lovinescu, G. Murgoci, I. Broșu. Studiile de critică și istorie literară îi au ca autori pe E. Lovinescu (Literatura, publicul și statul), G. Bogdan-Duică, I. Scurtu, Octav Minar, Horia Petra-Petrescu
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
jurnalul lui Gala Galaction (37/1977) ori cu paginile de jurnal ale lui Octavian Paler, Dumitru Țepeneag (Un român la Paris), Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele), cu notele de călătorie ale lui Gheorghe Ursu (Europa mea), cu memorialistica extrem de incitantă a lui Alexandru George (Sfârșitul unei iluzii) ș.a. Deși mai rar prezentă în sumar, dramaturgia nu este neglijată, de-a lungul vremii apărând fragmente din piese de teatru ale lui Marin Sorescu (A treia țeapă), Ion Băieșu, D.R.
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Alex. Ștefănescu, Gabriela Adameșteanu, Vitalie Ciobanu, Ana Blandiana și, la rubrica „Bloc-notes”, eseuri de Ștefan Aug. Doinaș. „Corespondența din Paris” e trimisă de Ion Andreiță, iar „Corespondența de la New York” de Dumitru Radu Popa. În cadrul temei „Anul editorial 2002. Ficțiunea în raport cu memorialistica”, invitații lui Dan Stanca vor fi Dan C. Mihăilescu (Betonarea faliilor ideologice) și Ion Simuț (Un an de clarificări). După 2000 textele și informațiile privind literatura devin tot mai rare, iar cronica de carte este înlocuită cu scurte informații editoriale
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
buni se agravează și această ultimă lucrare rămâne neterminată și needitată. R. se stinge din viață într-un sanatoriu din București. Literatura lui R. se așază firesc în continuarea activității de cercetător. Colaborează cu studii, fragmente de roman, povestiri și memorialistică la „Revista nouă”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Analele Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își află materia epică în poveștile auzite, în copilărie, de la țărani, de la robii țigani din Căiuți, de la părinți, de unde caracterul neunitar al acestui așa-zis roman, care combină anecdotica și memorialistica, pasiunea de etnograf și darul natural de povestitor, fără a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon, romanul suferă o mutație importantă în privința structurii: atenția naratorului
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
din Povești moldovenești, „decameron moldav”, cum li s-a spus, renunță și la spectaculos, adăugând în prim-plan pitorescul și melodramaticul, adesea povestea cu aer anecdotic. Interesul se deplasează spre farmecul stilistic, marcând trecerea spre alt registru literar, acela al memorialisticii din Amintiri, volumul I: Ce-am auzit de la alții (1922), Amintiri din copilărie (1925), Amintiri din prima tinerețe (1927), pagini socotite partea cea mai valoroasă a literaturii lui R. Cu toate că negase, cu argumente istorice, legitimitatea clasei căreia îi aparținea, el
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc nimănui fericire. Nu întâmplător ultima secvență, venind după Ieșul decadenții, se deschide cu întrebarea Cine sunt ciocoii?. Dincolo de valoarea monografică, aceste scrieri rămân un reper important al memorialisticii românești și momentul de vârf al creației lui R. SCRIERI: Cu paloșul, București, 1905; ed. 2, I-III, Iași, 1924; ed. îngr. Gheorghe Drăgan, Iași, 1972; Păcatele sulgerului, București, 1912; Povești moldovenești, Iași, 1920; Alte povești moldovenești, Iași, 1921; Amintiri
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
despre soartă, fericire, moarte - diaristul având, dincolo de postura livrescă, de inspirație byroniană, un sentiment acut al morții. Se simte, în acest jurnal, o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în 1853). Din scrisori R. se înfățișează ca un bărbat plin de tandrețe, cu o religie a prieteniei și cu o credință vibrantă în cauza revoluției, căreia i s-a devotat
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Noailles, Katherine Mansfield, Virginia Woolf, George Sand, Colette, surorile Brontë. În cronici S. le susține pe Elena Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir și, fidelă principiilor feministe, vorbește cu implicare despre greutățile și prejudecățile pe care le au de surmontat scriitoarele. Memorialistica, editată postum, în 1980, cuprinde portrete ale scriitorilor de la „Viața românească” și mai ales ale fruntașilor mișcării socialiste. Atmosfera entuziast-revoluționară de la începutul secolului al XX-lea din mediile socialiste și radical burgheze este prinsă aici cu acuitate. SCRIERI: Impresii literare
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Revolta unui cimitir, Elefanții roșii), Silvia Cinca (fragment din romanul Homo Spiritus), Dan Costescu (Noaptea cea mai lungă, Unde ești, Mirela?), Paul Goma (Culoarea curcubeului), Pavel Chihaia (Cearta sufletului cu trupul, fragment de roman), Dan Platon, Paul G. Teodorescu ș.a.; memorialistică semnează Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele) și Jacques Vergotti (Amintirile unui român-american). Apar numeroase interviuri, mai ales după 1989, cu Dan Cernovodeanu, Vladimir Tismăneanu, George Astaloș, Dan Petrescu, Octavian Paler, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Adrian Marino, Ion
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
înscrie în tradiția romanului ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și 1946. La granița dintre memorialistică și opera de ficțiune se situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
cu descrierea unui obicei popular: Drăgăița și Papaluga. Continuă cu nuvele, amintiri și versuri, în calendarele scoase de aceeași societate, apoi în „Convorbiri literare”, „Aurora română”, „Revista politică”, „Arhiva”, „Gazeta Bucovinei”, „Transilvania”, „Junimea literară” ș.a. Ținând, într-o măsură, de memorialistică, nuvelele și povestirile sale au, de obicei, personaje din mediul rural. Reprezentativă este Uitutul. Povestire din munții Bucovinei. Autorul reușește să treacă adesea de simpla relatare, ca în povestirea Un omor. Din reminiscențele unui criminalist. Contribuie la aceasta umorul blând
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
menit să arate americanilor „ce a fost în trecutu-i glorios, ce este și mai ales ce va fi România mare și nouă”. Se publică versuri de Leon Feraru, Enric Furtună, Barbu Lăzăreanu, Ludovic Dauș, Matei Rusu, Vasile Al-George, proză, memorialistică și comentarii pe marginea evenimentelor din actualitate, cele mai multe în numărul 415, scris numai în limba română și consacrat „ideilor românești, nouă, sănătoase și educative”. Se tipăresc sau se reproduc texte de D. Anghel, Radu D. Rosetti, Emil Isac (Alexandru Vaida
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]