1,562 matches
-
desen scurt, fără fir narativ, bazat, în general, pe gaguri), memorialistic, istoric/legendar, informativ/educativ, altul (care?). În programele difuzate de canalul Fox Kids, în întreaga perioadă monitorizată, au fost regăsite doar următoarele tipuri de emisiuni: aventură/acțiune, gen sit-com, memorialistic, drum inițiatic, informativ/educativ și extra-toon, dintre care, ponderea cea mai mare o ocupă primele două tipuri (aventură și sit-com) cu 94%. Nu trebuie totuși neglijat, pentru imaginea canalului, că există (deși procentual, este la un nivel subunitar, faptul că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ANONIMUL BRÂNCOVENESC, cronică a Țării Românești, scrisă la începutul secolului al XVIII-lea. Aparține unui apropiat al lui Constantin Brâncoveanu, care, într-un colorat stil memorialistic, expune principalele evenimente ale domniei acestuia; a fost numită de editorul Constantin Grecescu Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717. Scrisă cu o vădită simpatie față de Brâncoveanu, fără a fi însă oficială, asemenea celei a lui Radu Greceanu
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
1993), scrisă în 1952, urmărește semnificațiile parabolei biblice a fiului risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și prezentul, mitul - basmul hawaiian ori legenda românească - și
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
comuniste (G. Ciorănescu, Piteștii. Apogeul torturii totale, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste; Doru Novacovici, Despre închisorile și lagărele prin care am trecut; Cicerone Ionițoiu, Morminte fără cruce). În A. se publică, deopotrivă, și altfel de pagini memorialistice, între care și Rugați-vă pentru fratele Alexandru, memorial al anilor petrecuți în închisoare de C. Noica, citit în 1986, cu îngăduința autorului, în cercul „Apoziția”, în traducerea lui G. Ciorănescu, după originalul englez. Sub genericul „Literatura nouă și istoria
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
Cârneci, Augustin Pop, Judith Mészaros (debut), Alexandru Mușina, Dan Damaschin, Letiția Ilea ș.a. Urmând să introducă în circuit valorile culturii și literaturii române trecute sub tăcere în perioada comunistă, A. publică o serie de texte în proză, adesea cu caracter memorialistic, ale unor însemnați scriitori contemporani, iar din literatura interbelică reține fragmente cu valoare îndeosebi documentară. Apar astfel texte din Camil Petrescu (fragmente din romanul Atomul, inedit, 1-2/1995), Lucian Blaga (Începuturile și cadrul unei prietenii, despre prietenia cu Nichifor Crainic
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Dintre aceștia sunt de menționat Horia Lovinescu, Marin Preda, Constantin Noica, Victor Eftimiu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Alexandru Piru, Nicolae Manolescu, Dumitru Micu, Fănuș Neagu, Ioan Alexandru, Roman Jakobson, Leon Levițchi. În paginile revistei se mai găsesc articole memorialistice (N. Carandino, Amintiri despre Mihail Sebastian), comemorative (despre Tudor Arghezi), schițe autobiografice (Ovid Densusianu), anchete în rândul scriitorilor, eseuri istorice, lingvistice, sociologice, etnografice, reportaje, informații din știință și tehnică, numeroase articole politice, cronica științifică, cronica teatrală, cronica limbii, cronica muzicală
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
Refacere, cu existență efemeră, desființat în 1948, iar în 1950 a fost arestat, ca mulți alți foști fruntași politici și diplomați, a cunoscut ororile închisorii și a murit, după ani de suferință, la Sighet. A. a lăsat o monumentală operă memorialistică în manuscris, editată postum, mai întâi în presă (în revista „Magazin istoric”), apoi în volum. Este vorba de un ciclu intitulat Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, care acoperă mai multe decenii, din 1871 până în 1934
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
estonian... s... devin... autonom.... În sfîrșit, la 12 decembrie, se Înființeaz... prima organizație militînd pentru independent...: Societatea estonian... de ap...rare a teritoriului. 1988: crearea fronturilor populare În cele trei state, anul 1988 aduce intensificarea manifestațiilor cu obiective ecologice și memorialistice: la Vilnius, Uniunea scriitorilor cere (4 aprilie) ca limbă lituanian... s... fie declarat... limb... oficial... și că În fiecare an s... se celebreze memoria victimelor stalinismului; zi de protejare a patrimoniului la Tartu, pe 14 aprilie, În cursul c...reia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
antifranceză, tipărite la Viena, Buda sau Moscova, buletine și „gazeturi” franțuzești și germane, o cronică a slovenilor, cronografe grecești. Surse interne sunt stolnicul Dumitrache, Genealogia Cantacuzinilor a lui Mihai Cantacuzino, scrisori și documente cunoscute de eclesiarh. Mai importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
care s-a pierdut, o nouă versiune din Adorata (tipărită postum, în 1984) și romanul Esthera, apărut tot postum, sub titlul Fata de la Suza (1982). După 1989, revistele „Argeș” și „Calende” i-au dat la iveală câteva nuvele și pagini memorialistice, iar romanele i-au fost reeditate. Ca publicist, D. s-a ocupat intens de literatură. Dar, deși poseda o cultură bogată, extinsă de la clasicismul greco-latin până la avangardă, precum și capacitate analitică, nu a ajuns un critic veritabil, cu autoritate. Cedând jurnalismului
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
estetică și filosofie a culturii în viziune ortodoxă. În prima fază a carierei ziaristice, C. a dat la iveală și câteva proze scurte, „icoane” și „priveliști fugare”, interesante fiind îndeosebi impresiile de călătorie în Basarabia și în Transilvania. Excelente pagini memorialistice conținea și Coupo Santo, inclus de autor în Puncte cardinale în haos, în care se relata participarea la serbările felibrilor. Pe de altă parte, prilejuri diferite i-au impus scriitorului și îndrumătorului cultural și politic rememorarea unor episoade biografice. Un
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
lui G. Călinescu. Activ rămâne C. și după pensionarea sa, în 1957. El își reeditează poezia și proza, dă numeroase interviuri, colaborează la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Viața românească” ș.a. cu articole și însemnări memorialistice, acestea din urmă strânse în volumul De vorbă cu trecutul... (1973). Excepționala sa longevitate prilejuiește, de asemenea, repetate sărbătoriri ce-i întrețin o oarecare notorietate până la sfârșitul anilor ‘80. Întâlnirea, oarecum întâmplătoare, în adolescență cu Al. Macedonski și aceea cu
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
ca portretist, D. prinde liniile mari ale unei personalități, strecurând câteodată observații pătrunzătoare. O valoare deosebită ar fi putut avea lucrarea Iașul social și cultural, subintitulată Amintiri și însemnări, dar autorul a preferat o expunere „obiectivă”, cu rare inserții propriu-zis memorialistice. Interesul este diminuat și de neglijarea cronologiei, de o anume părtinire și de unele ticuri în caracterizarea „figurilor ieșene”. SCRIERI: Fără noroc, Iași, 1897; De la alții. Reminiscențe și traduceri, Iași, 1915; Povestea unui vis, Iași, 1925; Pe vremea mea. 1890-1915
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
de principii romantice: prețuirea naturii, valorificarea folclorului și a istoriei naționale. Nu e fără semnificație faptul că talentul său s-a exprimat plenar în clasicele prin compoziție pasteluri, că proza sa procură delicii de felul celor oferite de literatura clasică memorialistică, iar teatrul său comic include personaje și situații de tip molieresc, în timp ce Fântâna Blanduziei construiește o viziune vrednică de dramaturgia clasică. O natură prin excelență clasică este C. Negruzzi. El debutează în proză cu două nuvele romantice, însă nuvela care
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
colaborat, mai ales cu contribuții de istorie a literaturii, la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Clipa”, „Cele trei Crișuri”, „Săgetătorul”, „Buletinul Institutului de Literatură”, „Revista generală a învățământului”, iar după 1960, la „Viața românească” și „Steaua”. În manuscris a rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial care trebuie să intre în atenția comentatorului, „desprinsă și indiferentă în raport cu personalitatea creatorului”. Din această perspectivă este urmărită în Anarhismul poetic mișcarea modernistă. Termenul de anarhism și, la
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
au strâns în haite, ies la drum, / Dar judecata lor e-aproape, / E-aproape ziua lor de-acum.” C. este autorul unor scenarii cu subiect istoric: Bălceștii (1948), Barbu Lăutaru (1954), și publică mai multe volume de proză, cu conținut memorialistic: Așa am învățat carte (1955), Recruții (1956), Bădia (1966). De asemenea, note de călătorie: De peste mări și țări (1959). Conferințe, articole pe temele oficiale ale epocii sunt strânse în volumul Anotimpuri (1956). Puntea (1963) e o culegere cuprinzând povestirile Așteptare
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
vedere personale, la construirea unor argumente diferite de ale sale. Interlocutori îi sunt Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Al. Ivasiuc, Adrian Marino, D.R. Popescu ș.a. În afara datelor memorialistice, autobiografice și a notelor de confesiune, convorbirile gravitează de obicei în jurul unor subiecte majore, precum condiția valorică și funcțională a eseului, „starea” poeziei, a prozei și a criticii literare, calofilia scriiturii moderne etc. Probând o deplină cunoaștere a operei și
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
din exil, sporadic chiar versuri. Pamfil Șeicaru, care semnează majoritatea comentariilor politice (Cum merg lucrurile în țara ocupată, Moravuri comuniste din colonia RPR etc.), este deopotrivă preocupat de destinul culturii și al literaturii române. Textele sale, multe cu vădit caracter memorialistic, nu evită nici actualitatea literară din țară și din exil, cu implicațiile politicului în domeniul culturii (Literatura partinică, Alhimia exilului. Alexandru Busuioceanu), autorul fiind interesat în special de situațiile-limită ivite în peisajul literar contemporan. Analiza lor conduce, ca în Cazul
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
patima morții”, mitul „semeței seminții”, „demonismul”, „dandismul”, mitul „vârstei de aur” și nu în ultimul rând „violența pamfletară”, care trimite direct la opera ilustrului părinte al lui Mateiu. Una dintre concluziile fundamentale ale studiului este că scrierile acestuia sunt „ficțiuni memorialistice”, singurul personaj al Crailor de Curtea-Veche, ca și al celorlalte proze ale sale, fiind însuși povestitorul. SCRIERI: Opera lui Mateiu I. Caragiale, București, 1977; Meditații critice, îngr. și introd. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1983; Titu Maiorescu și cultura română, îngr
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
un sigiliu aparte, dat de calitatea de martor al multora dintre evenimente. B. evocă desfășurarea lor, instrumentând minuțios, precis fiecare detaliu. În cronica anului 1848 și a perioadei ce a urmat își au locul narațiuni, portrete, meditații și confesiuni, pagini memorialistice, toate reconstituind o epocă dramatică, într-o structură vie, mobilă. Un om reprezentativ, o expresie a nevoilor neamului său, o personalitate binefăcătoare care n-a crezut niciodată că are drepturi asupra sa însuși, acesta a fost Barițiu. Și de aceea
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
reflecție esopică, fie că ia forma comentariului, descrierii în gust parnasian sau a interogației și parabolei. B. a publicat și două romane istorice, Romanul Caterinei Varga (1960) și Când era Horia împărat (1962), evocând eroi din istoria românilor ardeleni. Paginile memorialistice, răspândite în presă, în ultimele două decenii, adunate, apoi, în volumul Între Capșa și Corso (1998), sunt o adevărată mină de informații prețioase despre personalitățile literare și climatul cultural interbelic (îndeosebi). Pe lângă interesul documentar pe care-l prezintă, evocările se
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
și fapte „reale”. O altă „feerie”, Norocul, are ca autor pe B., alături de Gr. de Pantasi. Împreună cu Temistocle Bocancea, a scris și libretul operetei Moș Ciocârlan, pe muzica lui Tudor Flondor (1901). Puțin numeroasele sale texte în proză aparțin genului memorialistic, evocând cu predilecție vremea și mediul copilăriei. Amintiri din timpul stagiului militar sunt străbătute de sentimentul aproape euforic al noutății, de bucuria de a vedea și a trăi frumusețile Italiei. Două teatre bucureștene au folosit tălmăcirile lui B. după Clopotul
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
în saloanele aristocratice ale timpului și, totodată, o amfitrioană fascinantă la palatele sale de la Posada și Mogoșoaia. A cunoscut oameni iluștri, de toate națiile și profesiile (literați, politicieni și diplomați, capete încoronate, oameni de știință, artiști), corespondența și opera sa memorialistică fiind înțesate de nume celebre (O. Goga, V. Pârvan, I. G. Duca, P. Claudel, M. Proust, Churchill, Roosevelt, Chaplin ș.a.), a călătorit mult, afirmându-și pretutindeni, cu mândrie, obârșia veche românească. În timpul celui de-al doilea război mondial, datorită relațiilor
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Făt-Frumos din lacrimă este o proză romantică și o ilustrare a eminescianismului, în timp ce scrierile de același fel ale contemporanului Ion Creangă, într-o mai mică măsură, poate, Povestea lui Harap-Alb, sunt narațiuni realiste, care comunică, s-a observat, cu proza memorialistică din Amintiri din copilărie. Mai puțin constrâns decât povestitorul popular să respecte modelul tradițional, scriitorul cult are libertatea de a se distanța de acesta până într-atât încât cititorul sau criticul literar să se întrebe dacă narațiunea respectivă mai este
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
care au modificat relațiile dintre țări. Europa nu era o entitate omogena din punct de vedere al nivelului civilizației materiale, după cum nu era nici la nivel politic. Sursă principala de informații privind viața politică și socială europeană o reprezintă scrierile memorialistice oficiale și apocrife. Memorialiștii oficiali își păstrează atitudinea voit detașata și, de regulă, optează pentru prezentarea unei imagini de ansamblu a circumstanțelor producerii unui eveniment și a desfășurării faptelor care îl preced Memoriile 16 apocrife prezintă o altă imagine a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]