1,658 matches
-
în spatele minaretului moscheii, putea fi considerată un adevărat paradis. Jos, sub balcoane, în singuratica grădină care, după cum spuneau legendele, fusese proiectată chiar de colonelul Duperay când ordonase să se construiască palatul, straturile de trandafiri și garoafe își disputau solul cu meri și lămâi, la umbra înalților chiparoși în ramurile cărora gângureau mii de turturele sau se odihneau pitpalacii când soseau, în incredibile stoluri, după lungile lor zboruri migratorii. Fără nici o îndoială, era frumos El-Akab; cea mai frumoasă oază din Sahara, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Singur în curte. Noaptea e mai greu. Dorm cu trei bulane de cauciuc în casă. Unul sub pernă, unul la ușa camerei și ultimul la intrare. Întunericul din jurul casei e sinistru. Lumina de la felinare se prelinge printre crengile salcâmilor, cireșilor, merilor. Dacă pe tabla casei cade un măr din pomul care își întinde crăcile peste acoperiș, sar în picioare și pun mâna pe bulan. Încetul cu încetul mă obișnuiesc, însă. Nu-mi mai pasă de nimic. Umblu prin beznă ca ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tău nemuritor. Adună-te! Întărește-te! Trezește-te! Înalță-te! Curând, foarte curând, vei recunoaște tu însuți generoasa Puritate, Plenitudinea, Lumina cea glorioasă și clară a Realității. Apoi, continuă: " Deus tramist sun angle Cherubin, E seint Michel del Peril de la Mer, Ensembl'od els sent Gabriel i vint. L'anme del cunte portent en pareïs... " Iar Îngerul, de pe locul de unde se află, cu fruntea coborâtă către copilul mântuit, care fusese odată o primejdie mortală pentru omenire, acompaniind litania și panegiricul Bursucului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a venit iarna, s-a hotărât să împrejmuiască locul cumpărat cu un gard din lăstăriș țepos de porumbiște aflat pe o râpă dincolo de culmea dealului, spre Valea Lohanului. Când a venit primăvară, a pus pomi fructiferi în curte: vreo doi meri, un păr, un zarzăr, un cireș, un vișin și un nuc. Peste câțiva ani de la așezarea lui acolo, în sat s-a făcut colectiv, dar el n-a fost chemat să se înscrie, deoarece nu avea pământ în câmp. A
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sub pleoape, apoi s-au stins și ele. CONFESIUNEA BUNICULUI E prima duminică din luna mai și mă aflu în grădina casei de vacanță cu nepotul meu Mircea care se apropie de zece ani. Avem peste cincizeci de pomi: vișini, meri, peri, pruni, cireși de mai și văratici, piersici, zarzări, gutui și nuci. Doar cireșii de mai, zarzării și caișii și-au scuturat floarea aproape în întregime. Merii sunt încă în floare, iar vișinii încă nu și-au scuturat în întregime
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Mircea care se apropie de zece ani. Avem peste cincizeci de pomi: vișini, meri, peri, pruni, cireși de mai și văratici, piersici, zarzări, gutui și nuci. Doar cireșii de mai, zarzării și caișii și-au scuturat floarea aproape în întregime. Merii sunt încă în floare, iar vișinii încă nu și-au scuturat în întregime florile. În vie lăstarii au început să dea fragezi pe corzile butucilor. Florile pomilor odorizează aerul cu parfumul lor. De o parte și de alta a aleii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din culoarea cerului, dar și a ierbii mă privesc cu o bucurie nespusă. Mă prinde de mână, hotărât să nu mă scape sau să mă răzgândesc și să merg în altă parte. Ajungem la masa de sub vișini și în apropierea merilor ionatani care-și deschid florile roșietice și suntem ca într-o sală de concert, unde muzicanții sunt albinele, care zumzăie în timp ce zboară de pe o floare pe alta, culegând polenul, acel infim de aur microscopic. - Nepoate, vrei să știi multe despre
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
publicat volumul „Sub zodia Euterpei”, muza poeziei lirice în mitologia greacă, din care n-am vândut la fel niciun exemplar, ci le-am oferit cadou. Confesiunea pe care ți-am făcut-o astăzi sub această minune a naturii, vișinii și merii înfloriți, poate o voi include într-un volum de proză pe care îl pregătesc de ceva vreme și sper că acum la 75 de ani, în vara aceasta, să vadă lumina tiparului. Este un volum de schițe și povestiri, majoritatea
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
trecerea mea dincolo, în lumea eternității. - Acum hai să plecăm că ne cheamă insistent să mergem ca să servim masa de prânz. Poate altădată îți voi mai povesti și altele. Ne ridicăm după ceasuri bune state pe scaunele de sub vișinii și merii ionatani înfloriți. Ieșim în bătaia soarelui de amiază sub un cer senin. Auzim trilurile păsărelelor din pomii din livadă și ne îndreptăm spre umbrar, unde ne așteaptă bucatele alese puse pe masă.
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în camera curată, liniștită și plăcută unde îmi voi reface forțele pentru o nouă zi. Dumnezeul meu, binecuvântează-mă și fii în inima mea pe acest drum. Fă-mă să înțeleg corect tot ceea ce văd! Duminică, 29 iulie: Nisa-Théoule sur Mer: 41 km Este o dimineață liniștită de duminică aici la Nisa. Aud păsărelele cum cântă, dar nu-i timp de reverii. Mă îmbrac, servesc micul dejun și repornesc la drum în direcția Antibes și Cannes. Doamne, ajută-mă și nu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
suporți mereu zgomotul și noxele, mărșăluind prin căldura amplificată de asfalt, devine chiar o probă de rezistență. Sper ca în două zile să părăsesc coasta mării și să am parte de puțină liniște. Spre seară am ajuns la Théoule sur Mer, iar răbdarea îmi este pusă la grea încercare căci, iată, am traversat localitatea și nu mai ajung la Villa St. Camilli, pe strada Corniche d'Or, nr 68. In stânga jos, marea, în dreapta mea stânca muntelui iar adresa aceasta devine
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
granița cu Spania, pe ”drumul de Arles” sunt numeroase ”gîte d'ètape” (hanuri pentru pelerini), dar nu atât de numeroase ca în Spania. Uitasem ceva important: În discuția cu Paul Debard, îmi vorbea despre localitatea din apropiere, Saintes Maries de la Mer, important loc de pelerinaj pentru țigani, care se adună aici în fiecare an pentru a o cinsti pe Marta, care împreună cu celelalte Marii, cu Lazăr și sora lui, cu Maria Magdalena și sclava lor Sara, după înălțarea la cer a
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
lucrurilor, dacă nu ai transpirat din plin pentru a le avea. Este una din multele lecții pe care mi le oferă acest pelerinaj. Admir regiunea prin care trec, plină cu viță de vie și plantații de pomi fructiferi, mai ales meri și piersici. Sunt și case și domenii private, semnalate discret, sau altele cu multă publicitate pe afișe care-ți spun că dincolo de gardurile pline de verdeață și de porțile bine lucrate, se află locuințe deosebite și persoane care cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Melisa, dar n-avea nici pe departe farmecul lor. Era foarte studioasă. Dar era ea oare cu ceva mai brează? Dănilă sări dintr-un singur avânt gardul proprietății Onofrei de pe strada Tudor Vladimirescu, pe la colțul curții, unde erau cireși și meri, și o luă pâș-pâș spre casa cea masivă și solidă, aplecat din mijloc ca să nu fie văzut nici dinspre casă, nici de pe stradă. Traversă repede aleea de ciment și se strecură tiptil între gardul de merișor și zidul casei. Se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
imperiale la începutul serii / Vor răscoli al umbrei necunoscut halou): Privesc tăcut...; cât de aproape sunt de tâmpla ta...; atât de-aproape ești...; Tot așteptând, zăpada-n creuzete / E abur sfânt, fantasmă peste noi...; De cât te-aștept, zăpada-n meri / S-aprinde-n chip de lumânare...; Nu mor de tot de-atâta așteptare..., capabile să certifice existența acestui sentiment. Un asemenea gest-argument aduce, spre exemplu, Roland Barthes, când afirmă: „Sunt îndrăgostit? - Da, de vreme ce aștept”. Celălalt, el nu așteaptă niciodată (...) Identitatea fatală a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Iar vrăbiile ciripesc de zor. Un corb pășește fără de papuci Și parcă toate cele au locurile lor. E-atâta liniște după ninsori, Din ceruri multă liniște coboară. Doar o părere zboară printre nori Iar oamenii visează-o primăvară. Iarna și merii Încremeniți sunt merii în livadă Încât mă-ntreb dacă mai viețuiesc, Se pare că nu vor să mă mai vadă Și n-am să aflu iarna cum trăiesc. Printre copaci nu-i nici o adiere În lung și-n lat e
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
de zor. Un corb pășește fără de papuci Și parcă toate cele au locurile lor. E-atâta liniște după ninsori, Din ceruri multă liniște coboară. Doar o părere zboară printre nori Iar oamenii visează-o primăvară. Iarna și merii Încremeniți sunt merii în livadă Încât mă-ntreb dacă mai viețuiesc, Se pare că nu vor să mă mai vadă Și n-am să aflu iarna cum trăiesc. Printre copaci nu-i nici o adiere În lung și-n lat e totul nemișcat, Gerul
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
Rialto. Nostalgia turnului Belem, stâncile aspre de la Cabo da Roca, divina absență a tavanului de la Batalha și dulceața goticului manuelin. Strahovul, Mala Strana, Place des Vosges, scârțâitul melancolic al treptelor în Casa Goethe din Frankfurt. Refluxul magnific de la Boulogne sur Mer. Străduțele insomniilor cioraniene din Sibiu și Rășinari. Cerul de la Sf. Gheorghe-Deltă, literalmente acoperit de aripile pelicanilor și berzelor. Răceala em fatică, geometric-agasantă, a Vienei față de liniștea feciorelnică a Hurezilor și clopotele copleșitoare ale Putnei. Urâciunea ploioasă din Bruxelles, magia carnavalescă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
context cloacal. Ce ziceți că s-a întâmplat?! Aproape fără excepție, copiii au clacat. Nimeni nu reușea necum să termine fraza, dar nici măcar să scrie frumos doar primele două cuvinte: „Dragii mei“. Cineva chiar mi-a arătat cum nu-i mer geau degetuțele nici măcar să facă litera D, așa rotund, mândru și boghet, cum se cuvine. Obișnuiți din pruncie cu tastatura, total străini de toc și călimară, alfabetizați pe telecomandă și telefonul mobil, robotizați, computerizați și alergici la tot ce ține
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ca să-l ajut la efectuarea statelor, la diverse lucrări de cancelarie și nu în ultimul rând mă ținea la răscrucea întâlnirii cu revizorul Moldoveanu, cum s-a și întâmplat. Zice revizorul: "No bine, văd că ai scris bun, vrei să meri cu mine să scriem într-un condei?" Și-am mers. Avea un suflet minunat dincolo de nervi și tracasări. La 1 octombrie s-a eliberat un post la Spasca, o comună din partea de est a județului, spre hotarul cu județul Cetatea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mai știe cum. Drumul a durat patru zile. Tovarăși de drum, gazde de treabă, moldoveni sau ucrainieni. Și iată-mă la revizorul Ion Moldovanu din păcate proaspăt înlocuit cu un favorit al senatorului țărănist Zibștein, unul Draganov. Vorba lui Moldoveanu "meri unde te-o îndrepta Dumnezeu". Iar în loc de îndreptare m-am pomenit, după zile de foame și frig, bolnav rău. M-am dus la spitalul din Tighina, m-a consultat doctorul Ceapă, un om de lipit la rană care, alături de medicație
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. Și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții, ne întâlneam foarte rar. Și iar mintea pe moațe și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pricinuise casa străină cu oamenii cunoscuți și oamenii schimbați în decorurile noi, plecă fără gânduri de revenire apropiată. De la început se simțise acolo pe planuri parcă inverse și mobile, care o amețeau ca un trotuar rulant. Un ușor mal de mer stăruia încă în vidul pieptului. în stradă se legănă un minut, ca cel coborât abia de pe o punte de vas, până când ia contact cu statornicia solului. De altfel, strada nu o lămuri îndată. în sus sau în jos era bulevardul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Vaslui” din 1 mai 2006, inspirat gândit și scris de jurnalista Luminița Moldoveanu, autorul declara că nu regretă nimic din ceea ce a trăit și se poate socoti un om fericit: Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor. O casă frumoasă, modestă, dar aranjată cu gust, cu rafturi pline de cărți și reviste. Acesta este locul în care își duce viața în liniște, trăind
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de anvergură ale istoriei. Și, din nou, revenirea la matcă, în satul și ținutul natal, dar mai ales în tihna casei și a grădinei. „Să ne cultivăm grădina”, alături de „Nulla dies sine linea” sunt preceptele sale dragi. Livada de cireși, meri și peri, grădina cu flori îi sunt companie și interlocutori statornici. Reținem, astfel, pilda din dialogul cu cireșul în agonie, ca și îndemnul scrâșnit către un păr neroditor. Dar, înainte de toate, florile: zeci de buchete (unele alcătuite din sute de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]