664 matches
-
virgulă de regenta ei, indiferent de poziția față de aceasta: „Cu toate că Întunericul s-a lăsat deplin, domnișoara vede” (M. Sadoveanu); „Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una cu două, măcar că nu sunt În ea nici averi, nici merinde” (C. Negruzzi); - subordonata consecutivă urmează Întotdeauna după regenta ei și se desparte, În general, prin virgulă de aceasta: „I-oi face eu cumătrului una, de și-a mușca labele (I. Creangă). O atenție deosebită trebuie acordată propozițiilor incidente, intercalate Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
text: Formula AS, nr. 704/2006, București ,, Zorilor surorilor, nu pripiți la zorit. Că cutare ( cum Îi numele ) nu s-a găsit. Nici din pat nu s-a sculat, De-mbrăcat, nu s-a-mbrăcat Nici pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
făptură / Duse, harnică, la gură / O fărâmă de ceva, / Care-acasă trebuia / Așezat în magazie / Pentru iarna ce-o să vie. Un'te duci așa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă, / Încă nu te-ai lămurit / Că greșești și-ai rătăcit? / Cu merindea îmbucată / Te-ai suit până-n cravată / Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acest: , această expresie picturală a evenimentului anual în care, așa cum scrie Sunday Time: . Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei (sustrase, prin forța sau grația unor imagini, convenționalismului speciei și întregite în manuscris, în 1689-1690, versurile „la stemă” ajung să constituie cea mai reprezentativă compunere originală a mitropolitului, superioară poemului cronologic). Darurile de merinde divină iscă în pustiu ospețe prelungite, generoasa dispunere a culorii, frustețea, primitivitatea, în sens preclasic, a tabloului evocând belșugul „cămărilor cerești”: cârduri de crâstei, făină de grâu, „unt în stride”, „pepeni și slănină”. Înfățișarea demiurgului abia trezit din somn, „rumăn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
cină boierească, Ca pre Arghir să-l cinstească, Masa lângă foc o pune, La lumina de tăciune: Și șed toți pe lângă vatră Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriașul, dacă-l gustă, Cu stomac ca de lăcustă, Iar fi plăcut ca să tragă Pe gîtu-și o bute-ntreagă. Grădina cea plină de fragranță a Ilenei în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu domeniul În care sunt implicați.” Sharon Kirkman Donegan, președinte al Boyle/Kirkman Associates Cu ani În urmă, grupul Kingston Trio a avut un hit cu titlul „Desert Pete”. Cântecul spunea povestea unui om care rătăcea printr-un deșert fără merinde sau apă. Chinuindu-se să meargă mai departe, a privit În depărtare și i s-a părut că vede o pompă veche de apă. La Început a crezut că este un miraj, deoarece căldura din deșert Îl face pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
că e cea mai mare vietate a oceanului, foarte puțini au o idee precisă despre adevărata ei natură sau măcar despre înfățișarea ei; sînt încredințați, totuși, că e singura hrană a cașalotului, căci, dacă celelalte specii de balene își găsesc merindea la suprafața apei și pot fi văzute cu ochiul liber în momentul cînd se hrănesc, cașalotul își află hrana în zonele misterioase din adînc, încît numai prin deducție se poate afirma în ce anume constă aceasta. Cîteodată, cînd e urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne ale unor bătălii. Soarele se ridicase deasupra munților, poleind cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe urca mereu. Curând ajunse aproape de un luminiș. Lăsă pe pajiște sacul de merinde În care avea muniția, Își rezemă arma de un copac și Își răcori obrazul cu apă rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți pași și adierea ușoară a vântului Îi aduse În urechi un zgomot suspect. Se trânti
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
s-a căit, s-a rugat Maicii Domnului iar în dimineața următoare a putut intra, s-a rugat cu smerenie, în genunchi, în fața Sfintei Cruci. La ieșire, s-a hotărât să părăsească lumea plină de tentații, și-a luat ca merinde trei pâini uscate, a trecut Iordanul și a plecat în pustiu, unde a trăit în post și rugăciune, 47 de ani. Forța de învingere a ispitelor datorată credinței a făcut-o să se înalțe de un cot deasupra pământului când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în pustiu, ajutat de un leu. Într-o altă versiune, Maria zisă Egipteanca ar fi fost o călugăriță fecioară la Biserica Sfântului Mormânt. Aici ar fi păcătuit cu un monah, s-a căit, s-a rugat ca un coș cu merinde să-i ajungă toată viața și a plecat în pustiu. Aici au întâlnit-o pustnicii, era goală, acoperită de părul crescut, într-o peșteră. Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, relatează despre monahul Zosima care trăia într-o mânăstire din Palestina, că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a povestit monahului cum s-a hotărât să se alăture grupului de pelerini ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-a hrănit cu ierburile deșertului, s-a adăpostit în grote, s-a acoperit cu Cuvântul Domnului, în nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-a hrănit cu ierburile deșertului, s-a adăpostit în grote, s-a acoperit cu Cuvântul Domnului, în nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească, el a zărit-o ca plutind deasupra apelor. A găsit-o moartă, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
drum lung și greu: Îndreptându-se spre occident, morții trebuiau să străbată un deșert cumplit, gol, care provoca foame și sete și era locuit de fiare și demoni agresivi; prin urmare, aveau nevoie de haine, sandale, burdufuri cu apă și merinde; ajungeau apoi la malurile Îngrozitoare ale râului Hubur (cf. En¿ma eliș, I, 133), pe care trebuiau să-l traverseze apelând la un barcagiu (pe nume ¾umut-tabal); soseau Într-un final la hotarul infernului unde erau introduși În infernul propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]